Enikő Vincze Voturile mele de la începutul lunii aprilie, precum și spre mijlocul lunii mai 2021 au fost exprimate în cadrul consultării regulate a Consiliului Economic și Social din România de către inițiatorii propunerilor legislative. Mi le-am exprimat în cadrul comisiei din care fac parte, și, fiind voturile mele personale, le pot face publice, fără a menționa care a fost votul majorității în comisie sau în plenul CES. Am ales cele două exemple de mai jos din setul celor evaluate în aprilie și mai, pentru că ele arată, în paralel, tratamentul diferențiat pe care Guvernul României îl practică față de…
covid19
Unde este dimensiunea socială a Planului Național de Redresare și Reziliență? (II)
O privire asupra situației din România în contextul guvernanței socio-economice din UE de Enikő Vincze În data de 18 decembrie 2020, Comisia Europeană a salutat înțelegerea politică dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare și Reziliență (Recovery and Resilience Facility), instrumentul cheie al planului European numit NextGenerationEU elaborat ca răspuns la criza curentă multiplă. Decidenții europeni se așteaptă ca acest plan „să soluționeze impactul economic și social al pandemiei Covid-19, pregătind societățile și economiile europene ca ele să devină mai durabile, reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală”. Citește prima parte a…
Unde este dimensiunea socială a Planului Național de Redresare și Reziliență? (I)
O privire asupra situației din România în contextul guvernanței socio-economice din UE de Enikő Vincze În data de 18 decembrie 2020, Comisia Europeană a salutat înțelegerea politică dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare și Reziliență (Recovery and Resilience Facility), instrumentul cheie al planului European numit NextGenerationEU elaborat ca răspuns la criza curentă multiplă. Decidenții europeni se așteaptă ca acest plan „să soluționeze impactul economic și social al pandemiei Covid-19, pregătind societățile și economiile europene ca ele să devină mai durabile, reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală”. Această inițiativă temporară, împreună…
Sărăcirea forței de muncă în contextul „relansării economice” a României
Pentru a demonstra agravarea pauperizării forței de muncă și de pe urma pandemiei, și a recesiunii economice (față de care măsurile de mai sus, neluate de statul român, ar fi parte din soluțiile necesare), pornesc de la observarea a două mari tendințe din 15 mai încoace în România. Una dintre ele este legată de criza medicală, iar cealaltă de criza economică.
„Ne speria continuu: nu vă convine, «afară!»; numai afară știau să spună! Afară, afară, afară!”
cercetare și interviu de Andreea Andrei și Roland Ibold Migrația din ultimii ani a muncitoarelor sezoniere din țările de la periferia Europei spre cele din vest a scos la suprafață multiple ierarhii politice și economice între aceste țări, evidențiind totodată existența unor structuri de exploatare în interiorul Uniunii Europene: lucrătoarele sezoniere reprezintă în acest context o forță de muncă ieftină și indispensabilă pentru capitalul din țările bogate. Agricultura germană are nevoie anual de circa 300.000 de lucrătoare din Europa de Est, cele mai multe venind din România, Polonia sau Bulgaria. În contextul pandemiei de coronavirus, migrația în interiorul Europei a…
de Marko Miletić Articol apărut în Mašina, în data de 20 martie 2020 Conștienți de faptul că serviciile lor sunt necesare în timpul epidemiei de coronavirus, lucrătorii și lucrătoarele în livrări pentru aplicația Glovo continuă să muncească. Aceștia nu solicită niciun premiu din partea companiei, dar cer să fie plătiți în mod corect și vor ca salariile lor să revină la nivelurile din luna ianuarie, așa că au început să se organizeze. Răspândirea virusului corona și instaurarea stării de urgență în Serbia au restrâns semnificativ ariile de activitate economică. Cu toate acestea există muncitori care sunt obligați să își îndeplinească…
Persoanele fără adăpost din Europa, puternic afectate de măsurile împotriva coronavirus
de Daniel Boffey Articol apărut în The Guardian, ultima modificare la data de 31 martie 2020 Măsurile de carantină lasă persoanele fără adăpost în risc de înfometare, lipsite de ajutor și vulnerabile la amenzile poliției Persoanele fără adăpost din marile orașe europene suferă de foame și primesc amenzi de la poliție pentru că se află pe străzi în ciuda stării de carantină. Pe tot continentul, lipsa măștilor de protecție, a mănușilor și a dezinfectanților de mâini pentru asistenții sociali a dus la închiderea centrelor de zi, a băncilor de alimente și a cantinelor pe care oamenii se bazau pentru hrană…