Pe 26 iulie, Alexandra Măceșanu, în vârstă de 15 ani, a fost dată dispărută. Adolescenta fusese răpită cu trei zile mai devreme de pe lângă orașul Caracal, sechestrată și violată de către Gheorghe Dincă, în vârstă de 65 de ani. Dincă a mărturisit uciderea atât a ei, cât și a Luizei Melencu, dispărută în aprilie. Șocul provocat în societate de către evenimente s-a prelungit în zilele ce au urmat când am aflat că Alexandra s-a luptat și a reușit să sune de trei ori poliția în cele trei zile de sechestru. Agenții nu au reacționat suficient de prompt, ba…
De Veda Popovici Descoperirea dispariției și a apoi a uciderii Alexandrei Măceșanu a arătat întregii țări nepăsarea și ignoranța pe care Poliția o are față de fete și femei aflate într-o situație de pericol: un lucru pe care cele mai multe din noi îl știam deja, cel mai adesea din dureroase experiențe personale. Pornind de la participarea mea în acțiunea „Cade Una, Cădem Toate” din fața Ministerului Afacerilor Interne de pe 28 iulie vă propun o conversație mai largă despre feminismul carceral și punitiv și despre ce forme de justiție căutăm. „Cade Una, Cădem Toate” Realizat…
Poziţia critică a BLOCului pentru Locuire faţă de evenimentul „Housing Forum” (12 septembrie 2018, Bucureşti) şi faţă de propunerile de politici de locuire prezentate de Banca Mondială.
de Manuel MIREANU Strada m-a-nvățat să fiu și vagabond și domn Dacă faci 16 stai chill că nu te torn la gardă Da’ tot îți pun dinții pe beton1 În Timișoara, denunțarea persoanelor defavorizate a devenit un act de civism. Denunțurile sunt incitate de poliție și de o serie de panici urbane precum hoții de buzunare sau invazia refugiaților. Cei care denunță sunt considerați adevărați justițiari și campioni ai civismului, adevărate modele de comportament occidental. Asistăm astfel la un nou tip de civism, în care denunțătorii își revendică o formă de justiție care oprimă anumite categorii care nu se conformează standardelor…
(text integral) de Marta TALACHA În 2013, Marsilia a devenit Capitala Europeană a Culturii – spre marea uimire și nemulțumire a altor orașe franceze, dar și spre bucuria intermediarilor și a speculanților din piața imobiliară. Al doilea cel mai mare oraș din Franța, după Paris, pe primul loc la inegalități și decalaje sociale, conducând în clasament la capitolul sărăcie și cu o rată de șomaj de aproape 40%, metropola și-a construit identitatea pe coexistența mai multor culturi, etnii și religii. De multă vreme, pulsul vieții orașului a fost dat de imigranți. Armenii care au fugit de genocidul instrumentat de turci,…
de Andrei HERŢA După 1989 a crescut cererea de lemn pe piața globală, care, împreună cu liberalizarea prețurilor lemnului în România, a adus la o apreciere mai mare a pădurii chiar și în comparație cu terenurile agricole. Oficialii statului, noii proprietari și elitele locale sunt interesați de resursele profitabile oferite de păduri. Astfel, pădurile sunt prinse între importanța lor în protejarea mediului, importanța lemnului ca materie primă regenerabilă și ecologică, și extracția lor pentru profit atât de proprietari privați, cât și de stat. În situația în care pentru procentul de împădurire funcțional se vehiculează cifra de aproximativ 22%, adică jumătate…
Despre idei, preocupări și teorii revoluționare comuniste ale raporturilor de gen și ale iubirii, cu rol deloc marginal în efervescența ideologică a acelui moment.