A apărut recent un volum colectiv care adună, sub formă de eseu, mai multe perspective de stânga scrise de autori și autoare cu poziții mai moderate sau mai radicale. Inițial contribuitorii erau în marea majoritate bărbați, însă în urma observațiilor primite au fost contactate și câteva autoare, dintre care o parte suntem inițiatoarele acestui text. Abordarea nu a fost cea mai inspirată, invitația fiind mai degrabă motivată de „problema de subreprezentare pe partea feminină”. Venind dintr-o îndelungată istorie de ignorare și nerecunoaștere sau dezinteres pentru munca feministă, unele dintre noi am dat curs invitației, considerând-o un efort de deconstruire a…
Opinie
Unde este dimensiunea socială a Planului Național de Redresare și Reziliență? (II)
O privire asupra situației din România în contextul guvernanței socio-economice din UE de Enikő Vincze În data de 18 decembrie 2020, Comisia Europeană a salutat înțelegerea politică dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare și Reziliență (Recovery and Resilience Facility), instrumentul cheie al planului European numit NextGenerationEU elaborat ca răspuns la criza curentă multiplă. Decidenții europeni se așteaptă ca acest plan „să soluționeze impactul economic și social al pandemiei Covid-19, pregătind societățile și economiile europene ca ele să devină mai durabile, reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală”. Citește prima parte a…
Unde este dimensiunea socială a Planului Național de Redresare și Reziliență? (I)
O privire asupra situației din România în contextul guvernanței socio-economice din UE de Enikő Vincze În data de 18 decembrie 2020, Comisia Europeană a salutat înțelegerea politică dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare și Reziliență (Recovery and Resilience Facility), instrumentul cheie al planului European numit NextGenerationEU elaborat ca răspuns la criza curentă multiplă. Decidenții europeni se așteaptă ca acest plan „să soluționeze impactul economic și social al pandemiei Covid-19, pregătind societățile și economiile europene ca ele să devină mai durabile, reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală”. Această inițiativă temporară, împreună…
Sărăcirea forței de muncă în contextul „relansării economice” a României
Pentru a demonstra agravarea pauperizării forței de muncă și de pe urma pandemiei, și a recesiunii economice (față de care măsurile de mai sus, neluate de statul român, ar fi parte din soluțiile necesare), pornesc de la observarea a două mari tendințe din 15 mai încoace în România. Una dintre ele este legată de criza medicală, iar cealaltă de criza economică.
de Marko Miletić Articol apărut în Mašina, în data de 20 martie 2020 Conștienți de faptul că serviciile lor sunt necesare în timpul epidemiei de coronavirus, lucrătorii și lucrătoarele în livrări pentru aplicația Glovo continuă să muncească. Aceștia nu solicită niciun premiu din partea companiei, dar cer să fie plătiți în mod corect și vor ca salariile lor să revină la nivelurile din luna ianuarie, așa că au început să se organizeze. Răspândirea virusului corona și instaurarea stării de urgență în Serbia au restrâns semnificativ ariile de activitate economică. Cu toate acestea există muncitori care sunt obligați să își îndeplinească…
Persoanele fără adăpost din Europa, puternic afectate de măsurile împotriva coronavirus
de Daniel Boffey Articol apărut în The Guardian, ultima modificare la data de 31 martie 2020 Măsurile de carantină lasă persoanele fără adăpost în risc de înfometare, lipsite de ajutor și vulnerabile la amenzile poliției Persoanele fără adăpost din marile orașe europene suferă de foame și primesc amenzi de la poliție pentru că se află pe străzi în ciuda stării de carantină. Pe tot continentul, lipsa măștilor de protecție, a mănușilor și a dezinfectanților de mâini pentru asistenții sociali a dus la închiderea centrelor de zi, a băncilor de alimente și a cantinelor pe care oamenii se bazau pentru hrană…
Manifest pentru dreptate locativă. Împotriva pandemiei capitalismului și rasismului
de Blocul pentru locuire #StămAcasă #NuStămDeoparte Este timpul să se pună capăt regimului în care dezvoltatorii imobiliari, marii rentieri și furnizorii privați de utilități fac profituri enorme pe seama celor care abia supraviețuiesc de la o lună la alta! Avem nevoie de măsuri radicale, care să asigure că ordinea economică post-criză va fi una a egalității și dreptății sociale. Acesta este manifestul nostru conținând 14 revendicări pentru intervenție imediată și pe termen lung! I. Probleme locative ale celor mai afectate persoane de crizele epidemiologice și economice De la primele semnale de alarmă ale epidemiei și până azi, noi, activiști și activiste…