Brecht Multimedia – Sursele Teatrului Politic
Deși Bertolt Brecht este unul dintre cei mai importanți poeți, dramaturgi și teoreticieni de teatru de limbă germană, având o contribuție majoră la dezvoltarea teatrului și filmului în secolele XX și XXI, el rămâne deocamdată puțin cunoscut și de cele mai multe ori neînțeles în România. Cele mai multe piese au fost traduse doar înainte de 1990, iar câteva dintre cele importante (Sfânta Ioana a abatoarelor, Capete rotunde, capete țuguiate, Ascensiunea și căderea orașului Mahagonny etc.) nu au fost publicate niciodată. Traducerile din lucrările teoretice sunt de-asemenea din perioada socialistă, tributare exigențelor momentului istoric respectiv – sunt parțiale, trunchiate, și cenzurate. După 1990 s-au publicat doar două volume, unul cu piesele de început, Opera de trei parale, la editura Europress Grup și volumul de poezie Cum cucerești un înger. Poezie erotică la Editura Art.
Atât contextul social și politic, cât și evoluția esteticii contemporane în teatru și film fac ca opera și metodele lui Bertolt Brecht să redevină actuale. Brecht reprezintă, inclusiv pe plan local, o sursă de inspirație pentru regizorii interesați de dimensiunea politică – atât în teatru cât și în film, exemplul cel mai cunoscut fiind regizorul Radu Jude. În contextul unei proliferări de manifestări artistice locale și internaționale profund influențate de tehnicile teatrului brechtian și de direcția estetică a lui Brecht, în România traducerile din Brecht sunt deocamdată parțiale, sporadice, în mare parte învechite și având nevoie de reactualizare. Opera lui Brecht rămâne relativ necunoscută, puțin studiată și de multe ori neînțeleasă în mediul cultural, artistic și educațional local.
Bertolt Brecht (1898-1956) a fost un dramaturg, poet, regizor și teoretician de teatru de limbă germană, considerat până astăzi unul dintre cei mai importanți artiști de teatru ai secolului XX. Și-a asumat o perspectivă de stânga radicală, pentru care a suferit nu doar în plan artistic ci și în plan personal – fiind nevoit să se refugieze din Germania natală și din alte țări europene din cauza prigoanei naziste, dar și cenzurat și forțat să fugă din Statele Unite în timpul „vânătorii de vrăjitoare” declanșate de senatorul McCarthy în anii 1940. A dezvoltat o concepție proprie asupra teatrului politic, pe care l-a numit „teatru dialectic” și teoretizat „efectul de distanțare” (Verfremdungseffekt), care rămâne până astăzi o tehnică utilizată pe scară largă nu doar ca metodă de actorie, ci cu ecouri în estetica multor artiști de teatru și film. Cu toate acestea, opera sa a fost doar parțial tradusă în limba română, în mare parte în perioada socialistă, și montările din Brecht sunt mult mai puține în România decât în alte țări chiar est-europene (de exemplu Ungaria). Peste jumătate dintre piesele scrise de Brecht nu au fost publicate niciodată în limba română, iar după 1989 s-a publicat un singur volum cu patru piese de început („Opera de trei parale”, Editura Ideea Europeană, 2016), deci mai puțin relevante pentru concepția și tehnica brechtiene, care s-au format într-o etapă ulterioară a operei lui Brecht.
În ceea ce privește textele sale teoretice, a fost publicat un singur volum înainte de 1989 (Bertolt Brecht – Scrieri despre teatru, Editura Univers 1977), o selecție de texte care rămâne tributară și ea contextului social și politic al momentului respectiv. De asemenea, introducerile antologiilor publicate înainte de 1989 nu redau complexitatea ideilor politice ale lui Brecht sau raporturile complicate ale lui Brecht și ale colaboratorilor săi apropiați cu regimul stalinist, lăsând totodată aproape neexplorată și chestiunea esențială a impactului artistic al tehnicilor de teatru brechtiene asupra teatrului și cinematografiei contemporane. Poezia este și mai slab reprezentată, existând doar două volume, o selecție din perioade de creație diferite (Versuri, Editura pentru literatură universală, 1966) și un volum de poezii erotice, publicat după 1989 („Cum cucerești un înger”, editura Art, 2014). În mediul pedagogic și educațional, în facultățile de teatru și film la nivel național, Brecht nu face parte din programa oficială la departamentele practice (regie de teatru și film, actorie, scriere dramatică) și ocupă un rol mai degrabă marginal la cele teoretice, fiind predat sporadic și neaprofundat. Deși este probabil personalitatea cea mai relevantă pentru evoluția teoriei și practicii artei politice din secolul XX, și deși a exercitat, inclusiv mediat, o influență importantă asupra multor artiști locali importanți, acesta rămâne relativ necunoscut, puțin studiat și de multe ori neînțeles în mediul cultural, artistic și educațional local. De asemenea, opera lui Brecht se bucură în continuare de prea puțină atenție din partea istoricilor literari sau germaniștilor din România.
În acest context, Editura Tact și Asociația O2G (Platforma de Teatru Politic) își propun un proiect amplu, multidisciplinar, pe termen lung, de redescoperire, promovare și reanalizare a operei teoretice, poetice și dramaturgice a lui Bertolt Brecht și a relevanței acesteia în contextul local contemporan. Proiectul are mai multe dimensiuni:
-
- Traducerea din limba germană și publicarea în ediții redactate și adnotate profesionist, a textelor teoretice, pieselor și poemelor celor mai importante;
- Realizarea unor spectacole de teatru, lecture performance și teatru audio, pornind de la textele lui Bertolt Brecht;
- Realizarea unor discuții, dezbateri și conferințe despre opera lui Brecht și relevanța ei în contextul local contemporan, cu participarea unor teoreticieni și practicieni din țară și din străinătate;
- Colaborarea cu universitățile de teatru, film și litere pentru promovarea operei lui Bertolt Brecht în mediul academic.
Proiectul reprezintă o colaborare între Editura Tact, editură specializată în traducerea și publicarea unor texte teoretice și filozofice de anvergură, inclusiv din limba germană (Walter Benjamin, Theodor W. Adorno etc.) și Asociația O2G, care produce de 15 ani spectacole și filme cu miză social-politică și organizează, începând din 2013, Stagiunea de Teatru Politic în București.
Coordonare proiect: Veronica Lazăr, David Schwartz
Traduceri: Vlad Arghir, Lorin Ghiman, Alice Monica Marinescu, Elise Wilk
Redactare: Ioana Gruenwald
Corectură: George State
Grafică și design: Cătălin Rulea
Programare web: Florian Liviu Ștefănescu
Sound design: Flora Pop
Mixaj sunet: Ioan Bain
Actori și actrițe: Alex Călin, David Drugaru, Alex Fifea, Ruxandra Maniu, Alice Monica Marinescu, Alexandru Potocean, Oana Rusu, Sașa Ernu
Management proiect: Irina Gâdiuță
Brecht Multimedia este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.