de Anca Nica și Ioana Florea În România marcată de valuri succesive de măsuri de austeritate, din anii 1990 încoace, s-a construit treptat stigma socială asupra persoanelor cel mai grav afectate de aceste măsuri. Discursul public dominant al ultimelor peste trei decenii a afirmat neîntrerupt că oamenii săraci sunt responsabili și vinovați pentru propria sărăcie. Astfel, s-a încercat legitimarea măsurilor de austeritate și antisociale – de la privatizarea serviciilor vitale de stomatologie, încă de la începutul anilor 1990, care acum au devenit atât de scumpe încât puține persoane și le mai permit, până la recentele măsuri de înghețare bugetară publică…
O privire asupra situației din România în contextul guvernanței socio-economice din UE de Enikő Vincze În data de 18 decembrie 2020, Comisia Europeană a salutat înțelegerea politică dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare și Reziliență (Recovery and Resilience Facility), instrumentul cheie al planului European numit NextGenerationEU elaborat ca răspuns la criza curentă multiplă. Decidenții europeni se așteaptă ca acest plan „să soluționeze impactul economic și social al pandemiei Covid-19, pregătind societățile și economiile europene ca ele să devină mai durabile, reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală”. Citește prima parte a…
O privire asupra situației din România în contextul guvernanței socio-economice din UE de Enikő Vincze În data de 18 decembrie 2020, Comisia Europeană a salutat înțelegerea politică dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la Facilitatea de Redresare și Reziliență (Recovery and Resilience Facility), instrumentul cheie al planului European numit NextGenerationEU elaborat ca răspuns la criza curentă multiplă. Decidenții europeni se așteaptă ca acest plan „să soluționeze impactul economic și social al pandemiei Covid-19, pregătind societățile și economiile europene ca ele să devină mai durabile, reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală”. Această inițiativă temporară, împreună…
Pentru a demonstra agravarea pauperizării forței de muncă și de pe urma pandemiei, și a recesiunii economice (față de care măsurile de mai sus, neluate de statul român, ar fi parte din soluțiile necesare), pornesc de la observarea a două mari tendințe din 15 mai încoace în România. Una dintre ele este legată de criza medicală, iar cealaltă de criza economică.
de Daniel Boffey Articol apărut în The Guardian, ultima modificare la data de 31 martie 2020 Măsurile de carantină lasă persoanele fără adăpost în risc de înfometare, lipsite de ajutor și vulnerabile la amenzile poliției Persoanele fără adăpost din marile orașe europene suferă de foame și primesc amenzi de la poliție pentru că se află pe străzi în ciuda stării de carantină. Pe tot continentul, lipsa măștilor de protecție, a mănușilor și a dezinfectanților de mâini pentru asistenții sociali a dus la închiderea centrelor de zi, a băncilor de alimente și a cantinelor pe care oamenii se bazau pentru hrană…