GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ

Experiențe ale teatrului muncitoresc-țărănesc în socialismul de stat. Colectivele de teatru socialist din Cuba și Nicaragua

de Gazeta de Artă Politică 3 octombrie 2016

de David Schwartz Contextele teatrale din Cuba post-revoluționară (după 1959) și din Nicaragua în perioada regimului Sandinist (între 1979 și 1990) au puncte comune și constituie un capitol separat al teatrului cu țărani și muncitori post-belic. În ambele cazuri, regimurile nou-instalate au valorizat producția culturală autohtonă și au investit masiv atât în educația muncitorilor și țăranilor, precum și în cultura populară. În Cuba, unde democrația populară s-a constituit într-un regim politic stabil, mișcarea de amatori a fost deosebit de puternică – s-a construit, după modelul sovietic, o rețea de case de cultură (Casas de la Cultura) în întreaga țară, inclusiv …

3 octombrie 2016 0 comentariu

Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero

de Gazeta de Artă Politică 2 octombrie 2016

de Mihaela Michailov La Ribot. Vertical fisurat În martie 2003, într-unul dintre spațiile Galeriei „Modern Tate” din Londra, coregrafa spaniolă La Ribot[1] și-a prezentat cele 34 de piese create în perioada 1993-2003 – Piezas Distinguidas. Legătura dramaturgică dintre piese este dată de forma lor – fiecare este gândită ca un solo; de durata desfășurării – nici una nu ține mai mult de șapte minute; și de raportul intim artist-spectatori. La început, lucrările au fost prezentate în teatre, după care, începând cu 2000, La Ribot a decis – chestionând convențiile unor spații ierarhizate – să le mute în locații care-i permiteau …

2 octombrie 2016 0 comentariu

Cronica

Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare

de Gazeta de Artă Politică 2 octombrie 2016

de Mihaela Michailov Explorarea unor teme incomode și a unor limbaje performative intersecționale, care testează de fiecare dată metode și forme de lucru noi, riscând și experimentând, se află în centrul spectacolelor Fapte vitejEști și PE BUNE, produse de Asociația pentru Carte și Teatru PETEC. Fapte vitejEști (de/cu: Ruxandra Coman, Selma Dragoş, Paul Dunca, Smaranda Găbudeanu, Cristina Lilienfeld, Răzvan Rotaru, George Turliu. Muzică originală live: Rufi (Marian Cîtu) & George Turliu. Concept lumini: Alexandros Raptis) și PE BUNE (de/cu: Cătălin Diaconu, Cristina Lilienfeld, Filip Stoica, Oana Băluţă, Răzvan Rotaru, Selma Dragoş, Smaranda Găbudeanu, Victor Podeanu, Virginia Negru. Costume: Georgiana Gherghişan) …

2 octombrie 2016 0 comentariu

Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor

de Gazeta de Artă Politică 1 octombrie 2016

de Mihaela Michailov Guillermo Gómez-Peňa1, unul dintre cei mai provocatori artiști ai anilor ˈ90, analizează constant în performance-urile sale problematici de-coloniale, radical critice la adresa „teritoriilor ocupate” ale corpurilor prin impunerea unor politici de apropriere dezumanizantă și distrugere identitară, la adresa unor sisteme de reproducere artistică și unor festivaluri mainstream care fetișizează arta vandabilă, și la adresa unei arte politice prin care pozițiile de autoritate sunt relegitimate. Interesat de dimensiunea emancipatorie a performării corpului și de construcția unei pedagogii stimulative pentru corpuri excluse, artistul își chestionează permanent spațiul de cercetare și autoexprimare. Corpul devine viu atâta timp cât își pune …

1 octombrie 2016 0 comentariu

Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați

de Gazeta de Artă Politică 1 octombrie 2016

de Mihaela MICHAILOV De fiecare dată când scriu un articol dedicat teatrului pentru copii și adolescenți, îmi pun, invariabil, câteva întrebări: al cui este teatrul care se adresează tinerilor?; ține el cont de schimbările structurale ale copilăriei?; își cunoaște copiii și adolescenții?; cât de conștient este acest teatru de rolul fundamental pe care-l poate avea în raport cu formarea lor, în spiritul atașării de povești emancipatoare, eliberatoare?; cât de mult își dorește să le diversifice orizontul experiențial, să le deconstruiască stereotipurile împrumutate, să le insufle posibilitatea unei schimbări pe care ei înșiși o pot genera, să îi confrunte cu realități …

1 octombrie 2016 0 comentariu

Cronica

Cronică – Toni Erdmann, regia Maren Ade

de Gazeta de Artă Politică 30 septembrie 2016

De Andrei Luca Inspirat de screwball-urile americane, “Toni Erdmann” reîmprospătează genul pe care îl moștenește formal, înlocuind clasica intrigă romantică cu o confruntare între două generații. Regizoarea alege să configureze tradiționala bătălie a sexelor prin reprezentarea unui duo tată-fiică în care axa maturității este inversată. Cu alte cuvinte, pentru a încurca ițele poveștii, în scenariul lui Maren Ade părintele își asumă un rol jovial cu scopul de a reface legătura ruptă cu fiica lui, în timp ce copilul (Ines Conradi) este prins de grijile cotidiene ale unui job bine remunerat, însă stresant și alienant. Exilată în București în căutarea succesului …