de Enikő Vincze În data de 8 martie 2022, la invitația Meduza Kolektiv și Rhythms of Resistance Cluj, mișcarea pentru dreptate locativă Căși Sociale ACUM! …
Short synthesis by Marius-Alexandru Dan, provided in 2020 in the frame of the project Housing, social mobilisations and urban governance in Central and Eastern Europe, …
În urma protestelor pentru drepturile familiei Moldoveanu (evacuate în 2013), dar și a înmulțirii numărului de evacuări în zonă (pe parcursul anilor 2013-2014 au avut …
cercetare și interviu de Andreea Andrei și Roland Ibold Migrația din ultimii ani a muncitoarelor sezoniere din țările de la periferia Europei spre cele din …
de Anca Nica și Ioana Florea În România marcată de valuri succesive de măsuri de austeritate, din anii 1990 încoace, s-a construit treptat stigma socială …
În perioada 10 – 17 martie și 29 – 30 martie, Nicoleta Esinencu va susține la Reactor, în Cluj, atelierul de scriere dramatică „De la propagandă la post-adevăr. Istorii personale și mărturii din/despre România”.
Joi, 23 februarie 2017, la Macaz – Bar, Teatru, Coop., va avea loc premiera spectacolului Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa?, o producție a companiei de teatru Giuvlipen.
de Veda POPOVICI Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) pentru anul 2021. Asta înseamnă că, de la finele lui 2016 și până în 2021, în oraș vor curge aproximativ 170 de milioane de euro destinate infrastructurii și proiectelor culturale, fondurile provenind de la municipalitate, guvern și UE, și urmând să fie administrate de Asociația TM2021. În ceea ce privește istoria CEaC, deja bogata experiență a multor orașe din europa a arătat că mega-proiectul e departe de a fi visul de prosperitate și democrație împachetat și vândut de UE. Experiențele variază de la oraș la oraș: pentru …
Credem că este importantă crearea unui spațiu pentru o privire critică asupra candidaturilor pentru titlul de CEaC în România și pentru o discuție cât mai deschisă despre orașul desemnat câștigător, Timișoara. De aceea, după anunţarea oraşului câştigător în septembrie 2016, am lansat un apel la contribuţii din partea persoanelor implicate în/ conectate la proiectele artistice din Timişoara. Mai jos sunt prezentate primele răspunsuri primite; mai multe răspunsuri vor fi publicate pe site-ul Gazetei de Artă Politică. Apelul rămâne deschis şi sperăm că discuția va continua pe parcursul anilor următori. Dacă doriți să contribuiți cu opiniile voastre la această discuție, vă …
– o lectură a dosarelor de candidatură ale Timişoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 – de grupul h.arta Am început să lecturăm cele două dosare pregătite pentru candidatura Timişoarei (dosarul pentru preselecţie[1] și cel final[2]), dorind să urmărim în ce fel sunt negociate dezideratele legate de promovarea mediului de afaceri în oraş, cu cele legate de dezvoltarea iniţiativelor culturale locale. Am urmărit în ce fel au evoluat conceptele candidaturii dintr-un dosar în altul, în relaţie cu raportarea textului la politicile culturale europene, ce imagine a „Europei” și ce imagine a Timişoarei își doreşte textul să reproducă și/sau …
De Maria CERNAT În urmă cu ceva timp semnalam un lucru cât se poate de curios în legătură cu modul în care noi, intelectualii, ne raportăm la problemele grupurilor defavorizate. Constatam cu acel prilej că noi, cadrele didactice universitare, depunem aplicații pentru proiecte de cercetare vizând victimele discriminării, fie că e vobra de rromi, femei, săraci și, mai nou, refugiați. Și pe urmă îi cercetăm bine. Și vedem și care sunt stereotipurile media privind aceste grupuri și vedem și ce cred majoritarii despre ei. Și cercetarea merge și banii curg. Pe urmă, tot noi, ne întâlnim în diverse stațiuni de …