de Mihaela VLAȘIN, Domnica HOMEI, elevii Liceului Tehnologic Telciu, Valer Simion COSMA și Ágota ÁBRÁN Cum văd viitorul lor și al comunității în care s-au născut și trăiesc elevii de la Liceul Tehnologic Telciu, din ciclurile gimnazial și liceal? Își doresc locuri de muncă „stabile”, „decente” sau „bune”, cu familii și locuințe proprii, în antiteză cu ocupații în domeniul agriculturii, privite ca muncă grea și prost plătite, sau cu munca în străinătate, asociată cu muncile de jos și foarte grele. Viziunile viitorului satului variază între părăsirea sau creșterea satului, între imaginile satelor părăsite prin migrație în oraș și în alte…
de Aurelian GIUGĂL În primul deceniu post-1989, alegerile locale prezentau un câmp larg al diverselor partide, în care și partidele mai mici au primit procente de voturi mai mari sau mai neînsemnate, din totalul general. Nu se profesionalizase încă politica și oamenii aveau simpatii și judecăți electorale multiple. După anul electoral 2000, însă, partidele se profesionalizează și încep să se folosească de voturile celor care trăiesc în părțile subdezvoltate din România, oferind job-uri locale, ceva stipendii pentru agricultură, o pensie socială, un ajutor oarecare, ca să fie acolo. Se intră ușor, ușor în faza clientelismului electoral. Potentații locali încep să-și…
de Valer Simion COSMA Migrația la și de la satele aflate în Țara Năsăudului, ca și cea din și în Telciu, are și a avut un rol important în istoria ultimelor trei secole. Conflicte militare, foamete, războaie, emigrări peste ocean, deportări și alte migrații ale forței de muncă au schimbat demografia și circulația oamenilor din sat de multe ori. Cele șapte povești despre muncă și migrație redau părți din consecințele acestora asupra vieții oamenilor și a comunității: cauza migrației, rolul și imaginea muncitorilor în străinătate, condițiile vieții ca muncitor migrat și efectele asupra vieții de familie. „Sunt plecat de-aproape-un an,…
de Valer Simion COSMA Migrația la și de la satele aflate în Țara Năsăudului, ca și cea din și în Telciu, are și a avut un rol important în istoria ultimelor trei secole. Conflicte militare, foamete, războaie, emigrări peste ocean, deportări și alte migrații ale forței de muncă au schimbat demografia și circulația oamenilor din sat de multe ori. Cele șapte povești despre muncă și migrație redau părți din consecințele acestora asupra vieții oamenilor și a comunității: cauza migrației, rolul și imaginea muncitorilor în străinătate, condițiile vieții ca muncitor migrat și efectele asupra vieții de familie. La Telciu și în…
de Valer Simion COSMA Pădurile reprezintă o sursă importantă de profit pentru investitori mari și mai mici cu capital autohton, străin sau mixt. În același timp, ele asigură și supraviețuirea sau traiul decent al tăietorilor și transportatorilor de lemn care ciugulesc câte ceva din pădurile publice sau private, asigurând și un mod mai ieftin de a încălzi casele celor care nu au un alt mod de încălzire sau nu-și permit să cumpere lemne de la depozite sau firme de profil. În acest context putem să ne întrebăm ale cui sunt pădurile și cine are drept la tăierea lemnelor. Munca care…
de Ágota ÁBRÁN și Valer Simion COSMA Lumea rurală în România postsocialistă ocupă, pe de o parte, un spațiu periferic în relație cu lumea urbană şi, pe de alta, un spațiu care captivează imaginea romantică a națiunii. Periferic pentru că inegalitățile dintre urban și rural sunt ușor de surprins prin statistici, sunt vizibile în peisajele cu terenuri acaparate și păduri exploatate, care rareori acoperă necesarul de resurse pentru cei care trăiesc în sate. Romantic pentru că, în mijlocul exploatărilor mediului înconjurător şi ale forţei de muncă din rural, sunt imaginate peisaje româneşti cu „natură bogată” și abundente în „vieți tradiționale”.…
Apel pentru înscrieri la Școala de vară de la Telciu, ediția a 2-a – (De)Localizând Europa: Estul, Celălalt și Ruralul. 13-20 august 2017