de George Iulian Zamfir Obiectivul de a primi recunoaștere internațională pentru politicile sale urbane s-a transformat într-o sursă majoră de legitimitate pentru primăria Cluj-Napoca. În 2015, orașul a fost desemnat Capitala Europeană a Tineretului. În anul următor, a ajuns în finala concursului pentru Capitala Europeană a Culturii 2021, iar faptul că a pierdut competiția pentru acest titlu a reprezentat un mare inconvenient. În 2020, când a fost selectat printre cele mai inovatoare șase orașe din Uniunea Europeană, primarul a anunțat că „Clujul e din nou în top!”. E ceva de la sine înțeles pentru acest oraș laudat drept Silicon Valley…
De-a lungul anilor, mișcarea Căși sociale ACUM! a avut mai multe acțiuni revendicative privind justiția și dreptatea locativă, bazate pe câteva convingeri despre potențialul și limitele activismului juridic. Chiar dacă nu au fost în mod explicit elaborate, acestea au fost cel puțin în mod comprimat expuse în afirmații sau interogări de genul: Suntem egali, nu ilegali! și Ne face justiția dreptate?
de George Zamfir „<<Mulțumesc comunității clujene pentru implicarea și susținerea proiectului nostru cultural. Doresc să-i asigur că munca lor nu va fi abandonată și proiectul Asociaţiei va merge mai departe, chiar dacă titlul a plecat azi în altă parte>> a spus Emil Boc, primarul municipiului Cluj. <<Proiectul continuă. Cluj își va urma parcursul european prin implementarea dosarului de candidatură așa cum întreaga comunitate își dorește>>” (Postare pe Facebook, Asociația Cluj-Napoca 2021, 16.09.2016). Proiectul CEaC şi problemele arzătoare ale Clujului În plină eră a proiectelor și aplicațiilor, am putea presupune că pregătirea candidaturii pentru titlul de capitală culturală a început…