de Veda Popovici si David Schwartz Discuția s-a desfășurat pornind de la prezentarea Vedei Popovici în cadrul conferinței-atelier Nationalism, Fascism and the Holocaust in Romanian History – a critical approach, organizată de Third Generation Buchenwald, în perioada 16-20 octombrie, în București. Veda Popovici este interesată de identitate națională și decolonizare, subiecte urmărite atât în munca sa artistică, cât și în demersurile teoretice, finalizând un doctorat pe tema naționalismului în arta anilor ‘70-‘80. David Schwartz este regizor de teatru, interesat de genealogia naționalismului în spațiul românesc și de istorii ale mișcărilor progresiste de rezistență în context local. V: De curând, România…
de Ionuț Sociu Helgard Haug, Stephan Kaegi și Daniel Wetzel, membrii grupului Rimini Protokoll, s-au cunoscut în anii ’90 ca studenți ai Institutului Giessen din Germania, și de atunci fac împreună spectacole participative de teatru documentar, în care experți în diferite domenii sunt invitați să „se joace” pe ei înșiși: „Se tot spune că cei care joacă în spectacolele noastre sunt amatori, dar pentru noi ei sunt experți. Și asta pentru că sunt specialiști într-un anumit domeniu care ne preocupă pe noi și pentru că reprezintă o anumită categorie socială, o anumită profesie, care i-a modelat ca oameni și care…
Redacția MediaLens, 15 ianuarie 2015 GAP mulțumește autorilor pentru permisiunea de a publica gratuit acest text. Originalul se găsește la: http://www.medialens.org/index.php/alerts/alert-archive/2015/783-charlie-hebdo-and-the-war-for-civilisation.html În 2003, un expert în securitate i‑a spus regizorului Michael Moore: „În America, numai președintele Bush e mai amenințat decît dumneavoastră”. (Michael Moore, Here Comes Trouble – Stories From My Life, Allen Lane, 2011, p. 4) Moore a fost atacat cu cuțitul, lovit cu un obiect contondent, urmărit de o persoană înarmată. I s‑a aruncat cafea clocotită în obraz și a fost luat la pumni în plină zi. Atacurile verbale au fost neîntrerupte și au inclus numeroase amenințări cu moartea. În…
de Marilena Negulescu În jur de 65% din totalul celor cu deficienţe vizuale au peste 50 de ani; acest grup de vârstă cuprinde 20% din populaţia lumii. Odată cu creşterea populaţiei în vârstă în mai multe ţări, tot mai multe persoane vor prezenta riscul de a avea deficienţe vizuale (conform raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2013). Având în vedere acestă statistică îngrijorătoare, necesitatea adaptabilităţii locuinţelor pentru eventualitatea apariţiei unor posibile deficienţe ale utilizatorilor este o problemă actuală care necesită mai multă atenţie. Se consideră oportună propunerea unor intervenţii precum: crearea unor fluxuri de circulaţie marcate prin repere uşor identificabile, alegerea…
de Diana Dumitru *fragmente din studiul publicat în Holocaust. Studii și cercetări (București: Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”), vol.1, nr.2/2009, preluate cu permisiunea autoarei În contextul încercării noastre de a evalua atitudinea și comportamentul populației din Basarabia și Transnistria, este important să menționăm că relațiile dintre evrei și populația locală au fost strict limitate și controlate de reglementările și situațiile impuse de autorități. Administrația civilo-militară românească a întreprins o serie de măsuri cu scopul de a asigura un contact minim între aceste două grupuri. În momentul în care se precizau rutele deportărilor, locurile de odihnă din…
*Tema GAP8 Într-un moment în care martorii/ supravieţuitorii regimurilor fasciste/ naziste, atât în România, cât şi în Europa, sunt tot mai în vârstă și devin tot mai puțini, ne propunem să discutăm despre această perioadă a istoriei recente pentru a înţelege prezentul. Pentru că: – deciziile luate în perioada respectivă ne afectează până în prezent. – există o continuitate între instituțiile și structurile represive ale regimului fascist și cele de astăzi. – analiza structurilor și mișcărilor de rezistență anti-fascistă ne poate oferi modele de înțelegere și de acțiune politică. – contextul actual al crizei capitalismului semi-periferic local dă naștere la…
de Ovidiu Ţichindeleanu La Chişinău se construieşte masiv. În spaţiile publice est-europene, una dintre luptele asimetrice ale tranziţiei s-a dat între betonul blocurilor şi imaginile digitale, făcute la calculator, aşezate pe panouri comerciale, care au acoperit faţadele neîntreţinute. Câtă vreme majoritatea locuitorilor îşi educaseră privirea, seară de seară, la televizoare alb-negru, blocurile fuseseră “argintii” şi “noi”. Se purtau paltoane lungi, pulovere şi rochii croite dintr-o bucată. Blugii în general, şi blugii prespălaţi, în special, care se apropiau încă şi mai mult de estetica betonului ud, au avut un succes aparte în Europa de Est (Un dansator din compania lui Alvin…