de Mihaela Michailov

de Vladan Jeremić şi Rena Rädle Distrugerea economică şi dez-industrializarea totală a Serbiei ce au urmat destrămării Iugoslaviei reprezintă una dintre problemele cruciale cu care ne confruntăm astăzi. Tot ce s-a putut privatiza în Serbia a fost privatizat, majoritatea fabricilor şi întreprinderilor au fost dizolvate, iar terenurile au fost vândute. Lobby-ul burgheziei compradore[1] din ultimul deceniu a lucrat împotriva producţiei locale şi pentru produsele de import pe care cetăţenii sârbi le-au cumpărat pe credit, intrând în datorii din ce în ce mai mari. În acest mediu ostil, puţine companii de stat au reuşit să evite privatizarea sau dizolvarea. Majoritatea Bazinului…

de Valentina Iancu Din Antichitate până spre epoca modernă reprezentarea muncii este, cu câteva excepţii (ex. muncile lui Heracle, Sisif sau ale lui Orfeu), absentă;  în pofida faptului că interesul pentru acest subiect apare încă de la primele gesturi creatoare ale omului, respectiv în picturile rupestre. Dispreţul faţă de muncă este comun perioadei premoderne, fiind fundamentat de gândirea politică bazată pe teoria lui Aristotel, care definea activităţile „în care corpul suferă cea mai mare deteriorare” ca fiind cele mai de jos ocupaţii. Acest raţionament care legitimează sclavia este anulat de cei mai importanţi teoreticieni moderni ai muncii, Adam Smith (1723…

de Adi Dohotaru Spre antropologia performativă Cercetarea în paradigma acţiunii participative (PAR), prin definiţie colectivă şi angajată, este mai auto-reflexivă în relaţie cu cercetarea academică, cu accentul pus pe autonomia etanşă şi linear-textuală a subiectului investigator în raport cu domeniul ori obiectul investigat. Prin relaţionarea multiplă şi colaboratoare pe teren, presupusul obiect al cunoaşterii este transformat în subiect-partener al investigaţiei, motiv pentru care performance-urile la care fac referire sunt, de fapt, răspunsuri inovatoare la nevoile oamenilor din Pata Rât de a da forma unor nemulţumiri vizavi de ceea ce au perceput ca abuzuri ale autorităţilor. Potrivit antropologului Alice McIntyre, care…

de Adi Dohotaru Rezumat: Eseul despre locuirea şi munca din Pata Rât, în apropierea gropii de gunoi a oraşului Cluj, propune o tehnica de abordare a drepturilor omului, în speţă a discriminarii rasiale prin segregare ghetoizată, la intersecţia dintre cercetarea prin acţiune participativă (Participatory Action Research), activismul cetăţenesc şi arta performativă. Tehnica trans-disciplinară a antropologiei performative avute în vedere într-o definiţie laxă încearcă să echilibreze activismul cetăţenesc informal sau instituţional susţinut de un discurs moral al drepturilor omului (asumat instituţional pretutindeni, însă doar la nivel declarativ), cu investigaţia academică angajată în comprehensiunea faliilor dintre limbajul drepturilor şi inegalităţile economice sistemice…