de Diana Dumitru *fragmente din studiul publicat în Holocaust. Studii și cercetări (București: Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”), vol.1, nr.2/2009, preluate cu permisiunea autoarei În contextul încercării noastre de a evalua atitudinea și comportamentul populației din Basarabia și Transnistria, este important să menționăm că relațiile dintre evrei și populația locală au fost strict limitate și controlate de reglementările și situațiile impuse de autorități. Administrația civilo-militară românească a întreprins o serie de măsuri cu scopul de a asigura un contact minim între aceste două grupuri. În momentul în care se precizau rutele deportărilor, locurile de odihnă din…
*Tema GAP8 Într-un moment în care martorii/ supravieţuitorii regimurilor fasciste/ naziste, atât în România, cât şi în Europa, sunt tot mai în vârstă și devin tot mai puțini, ne propunem să discutăm despre această perioadă a istoriei recente pentru a înţelege prezentul. Pentru că: – deciziile luate în perioada respectivă ne afectează până în prezent. – există o continuitate între instituțiile și structurile represive ale regimului fascist și cele de astăzi. – analiza structurilor și mișcărilor de rezistență anti-fascistă ne poate oferi modele de înțelegere și de acțiune politică. – contextul actual al crizei capitalismului semi-periferic local dă naștere la…
de Ovidiu Ţichindeleanu La Chişinău se construieşte masiv. În spaţiile publice est-europene, una dintre luptele asimetrice ale tranziţiei s-a dat între betonul blocurilor şi imaginile digitale, făcute la calculator, aşezate pe panouri comerciale, care au acoperit faţadele neîntreţinute. Câtă vreme majoritatea locuitorilor îşi educaseră privirea, seară de seară, la televizoare alb-negru, blocurile fuseseră “argintii” şi “noi”. Se purtau paltoane lungi, pulovere şi rochii croite dintr-o bucată. Blugii în general, şi blugii prespălaţi, în special, care se apropiau încă şi mai mult de estetica betonului ud, au avut un succes aparte în Europa de Est (Un dansator din compania lui Alvin…
Interviu cu David Schwartz Moldova independentă. Erată de: Ion Borș, David Schwartz, Dumitru Stegărescu, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc Producția: Teatrul-Spălătorie din Chișinău, Moldova Spectacolul construiește o istorie subiectivă a Republicii Moldova, care completează și corectează istoria oficială. Este istoria nescrisă și nespusă la școală, despre perspectivele oamenilor obișnuiți asupra schimbărilor economico-politice. Spectacolul pune alături reprezentarea anti-eroizantă a principalelor evenimente publice și transmiterea vocilor celor care nu ajung în manualele de istorie decât, cel mult, sub formă de statistică. Într-un context în care liderii politici, agenții capitalului și intelectualii publici fac front comun împotriva cetățenilor, spectacolul propune o sumă de erate…
Rezumat În dimineața zilei de 21 noiembrie, coordonatoarele Atelier 35 au primit un telefon din partea conducerii Uniunii Artiștilor Plastici din România prin care au fost informate că va trebui să părăsească spațiul în care își desfășurau activitatea de aproape 3 ani. În Șelari 13 urma să se mute echipa Pavilion. Conducerea UAPR le-a propus coordonatoarelor Atelier 35 să își continue munca în spațiul de la subsolul galeriei Orizont, argumentând că de acolo ar deranja mai puțină lume. Între timp, Pavilion și-a retras participarea cu amendamentul „dar nu renunțăm datorită celor care au dramatizat puternic zilele acestea”[1]. Atelier 35 nu…
Mai mulți muncitori din România au fost angajați pe șantierul de construcție al unui mall din Berlin, iar la sfârsitul proiectului li s-a refuzat plata salariilor. Publicăm un comunicat al Sindicatul Muncitorilor Liberi (FAU-Berlin) și o relatare a unuia dintre lucrători. La sfârșitul textului sunt trecute datele de contact ale sindicatului, ale muncitorilor, cât și adresa petiției și a paginii de solidarizare cu aceștia. Mall-ul rușinii, construit prin exploatare – comunicat FAU-Berlin. Construcția „Mall-ului din Berlin” a costat aproximativ 1 miliard de euro, însă în loc de un templu al cumparaturilor, acesta este văzut mai degraba ca un…
de Irina Costache După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) De / cu: Paul Dunca, Mihaela Michailov Scenografia: Andrei Dinu Producția: Salonul de Proiecte, București Cum „se trăia gay” înainte de 1989 în România? Care erau locurile de întâlnire? Care erau ritualurile de socializare și structurile de oprimare? Care erau efectele articolului 200 care pedepsea, cu închisoarea de la 1 la 5 ani, relațiile sexuale între persoanele de același sex? Cum puteai să fii cine erai, fentându-ți identitatea și, totuși, existând într-un regim de acceptare tăcită? Cum au continuat abuzurile împotriva dreptului la reprezentarea identității după 1989?…