de Laura Sandu Tensiunea dintre erotism și dezerotizare Pe lângă reprezentarea coexistenței universalului și realismului, cele trei lucrări sunt conectate și printr-un alt fel de tensiune: cea dintre erotism și dezerotizare. În Visualizing the Nation, Joan Landes observă că în timp ce semnificanții abstracți pot cu siguranță să creeze emoții puternice, imaginea ”întrupată” se remarcă prin puterea de a induce sentimente de afecțiune și intimitate: pentru că națiunea este reprezentată sub forma unui corp femeiesc, cetățeanul își poate imagina îmbrățișarea ei. (Landes,79) Circuitul dorinței heterosexuale dintre obiectul feminizat și seducător al națiunii-stat și subiectul masculin, patriotic constituie liantul puternic, garanția…
IUDITH ARDELEANU: Eu sunt foarte modestă. Locuința viitorului o văd totuși așa: dormitor, sufragerie, hol, bucătărie, balcon cu jaluzele, cu flori. În fața casei, o grădină cu flori. Totul va fi pe pământ. Camerele vor avea ferestre mari. Sunt contra aerului condiționat care numai vântură praful. Indiferent cât de departe ar fi viitorul, important e să respirăm aer curat. Am cultul aerului curat, al cerului senin. Curățenia o vor face diverse aparate, dar important e ca oamenii să fie prezenți, să fie prietenoși și să se iubească. Nu vor mai fi bani și ne vom întoarce în trecut. Adică se…
de Alexandra Oancă Programul „Capitală Europeană a Culturii” [CEaC] este o afacere costisitoare, cu CEaC recente care (fără a calcula infrastructura, renovările, muzeele şi alte construcţii) au costat de la 20 milioane de euro până la mai mult de 80 milioane de euro (Comisia Europeană, 2014). În timp ce majoritatea oraşelor CEaC cheltuie în medie 40-60 milioane de euro numai pe programul cultural şi 105 milioane de euro pe proiectele de infrastructură aferente, Comisia Europeană oferă doar 1.5 milioane de euro oraşului câştigător, iar plata acestui premiu „Melina Mercouri” este condiţionată. Având în vedere că Uniunea Europeană contribuie cu mai…
de Laura Sandu ”Ana Ipătescu”, lucrarea lui Alexandru Ciucurencu din 1949, este recunoscută de contemporani, dar și ulterior, drept una dintre primele reușite ale realismului socialist. Lucrarea prezintă momentul revoluției de la 1848, când partizanii mișcării s-au strâns, la îndemnul Anei Ipătescu, pentru a-i alunga pe reacționarii care înconjuraseră palatul unde se afla, captiv, guvernul revoluționar. Construită pe trei planuri, unul îndepărtat, în care vedem palatul, altul intermediar, unde îi regăsim pe bărbații participanți la revoluție, și unul principal în care se află eroina scenei, lucrarea accentuează prin mijloace compoziționale rolul central jucat de Ana Ipătescu. Organizarea spațiului pictural, care…
De: Alexandra Banu, Alexandru Boicu, Alexandru Marian Stancu, Alina Bușă, Andreea Vidroi, Bianca Fieraru, Bogdan Petre, Denis Aptiș, Denis Boicu, Ionuț Dedu, Leila Aptiș, Mario Oncescu, Melisa Nicolae, Mihaela Chiscov, Nicoleta Mitran, Rebeca Tudorache, Selgean Aptiș, Ștefan Mutcu, Tudania Aptiș Timp de patru săptămâni, în martie și aprilie 2016, mai mulți elevi și eleve din clasele I-IV de la Școala nr. 136 din cartierul Ferentari din București, au participat la o serie de ateliere organizate de o parte din echipa Gazetei de Artă Politică, unde au împărtășit din dorințele, aspirațiile și impresiile lor despre locuirea viitorului. Copiii sunt membri ai…
Cristi J. despre plecarea, locuirea și munca în străinătate în anii ’90 La fel ca mulți români, după revoluție, Cristi a plecat să lucreze în Germania. A trecut granița ilegal, a ocupat o locuință abandonată, a trecut pe lângă oraşul Rostock în noaptea în care câteva sute de extremişti de dreapta au atacat cu pietre şi au incendiat un cămin în care erau înghesuiţi mii de migranţi şi solicitanţi de azil din Europa de Est (inclusiv din România). Cristi a lucrat la negru într-o pescărie și într-o livadă, la cules de mere. Cu banii strânși, și-a luat un apartament în…
Interviu cu Liliana Nechita Liliana Nechita (Angheluță) s-a născut în 1968 și lucrează în Italia. În 2013, revista Avantaje i-a publicat cartea-document testimonial Exodul mamelor, iar în 2014 i-a apărut la Humanitas Cireșe amare. De cât timp sunteți în Italia și care-au fost job-urile pe care le-ați avut? De mai bine de nouă ani, am făcut tot felul de munci, orice, n-am stat s-aleg pentru că nu-mi permiteam. Ce v-a determinat să scrieți Cireșe amare? Am început să scriu Cireșe amare în momentul în care am înţeles că cei din ţară, dragii noştri pe care îi ajutăm lunar… , nu…