*Tema GAP 12 În numele periferiei În climatul geo-cultural actual, dezbaterea asupra colonialității devine tot mai relevantă. La 25 de ani de la revoluțiile de catifea din Europa de Est, promisiunea europenității – promisiunea întoarcerii Estului european la Vestul fondator – nu mai poate să fie acceptată necritic. Nevoia noastră de a repune în discuție nu doar termenii interacțiunii cu Vestul, ci înseși bazele ei, se face resimțită în toată Europa de Est. Prin urmare, nu e întâmplător că numărul de față include și contribuții elaborate în regiunea Baltică, Grecia sau în fosta Europă Centrală (la Budapesta). Ceea ce leagă…
Apariția Fabricii de Pensule în 2009 a creat ceea ce am putea numi „posibilitatea unei posibilități palpabile”, un precedent cultural care se impunea prin coprezența practicilor de lucru, prin conlucrarea unor artiști diferiți care reușeau, împreună, să-și definească apartenența la un spațiu comun. Din afară așa se vedeau lucrurile. Fabrica de Pensule era un model de parteneriat artistic, un spațiu aspirațional care se definea prin fluidizarea discursurilor și formelor de creație. Erodarea conlucrării, primatul unui poziții sau al alteia, falimentul aparenței, cel puțin de la un punct încolo, și-au pus amprenta pe un construct social și artistic care își epuizează…
În secolul al 18-lea, filozofi din regatele de Vest ale Europei au elaborat un sistem de gândire care a inversat poziția Nordului pe axa tradițională a cunoașterii. Din acest proces de transformare epistemică a luat ființă ideea de Occident ca identitate structurală, născută pe ruinele Renașterii și întemeiată pe cunoaștere, cultură, civilizație, etcetera. Concomitent cu aceasta, dispoziția imperialistă a Iluminismului a creat o a doua Europă – Europa de Est – funcționând de atunci ca un dublu al său, asemănător și totuși diferit. Nașterea Europei de Est din privirea occidentală a constituit un eveniment care a marcat profund sentimentul identității…
Declarație a organizatorilor întrunirii internaționale Periferializarea Europei din luna august, 2015, în care s-au discutat punctele comune, diferențele și perspectivele pentru luptele comune din periferiile estice și sudice ale Europei Periferiile continuă să absoarbă cele mai dure efecte ale crizei europene. Marginile Europei sunt sub asediu, nu doar din cauza rapidei declasări (țările PIIGS) și a normalizării sărăciei (țările din Est) dar și pentru că oamenii încearcă să traverseze câmpuri minate și mări, să sară garduri și ziduri în încercarea de a scăpa, adesea, de efectele politicilor neo-coloniale și imperiale vestice. Numim periferializare procesul de producere a marginilor prin supunerea față…
Ce rămâne din identitatea națională românească dacă scoatem țăranul și tot ce ține de cultura țărănească tradițională din reprezentările și ipostazierile acesteia? Câteva povești cu voievozi și încăierări grozave, peste care nu știu ce balastru am mai putea adăuga ca să fie bine și frumos, să avem și noi cu ce ieși și umbla prin lume. De aceea țăranul este încă foarte important pentru tot eșafodajul identitar, cu manifestările-i aferente și pentru tot ceea ce înseamnă celebrare a identității, într-o combinație de ritual cu divertisment. Muzici țărănești sau mai degrabă inspirate din acestea, „costume naționale”, „tradiții tradiționale”, mâncăruri, jocuri, credințe…
Noțiunea relativă de Europa folosită pentru a numi părțile occidentale și de nord ale continentului omonim în timpul secolului al XIX-lea și al XX-lea fusese, până la extinderea din 2004 ce a inclus zece țări din Europa de Est, sinonimă cu Uniunea Europeană. Zonele estice ale continentului au fost redefinite de atunci ca o regiune ale cărei instituții politice, socio-culturale și religioase sunt tot atâtea dovezi ale unei europenități incerte, care însă aspiră către atingerea standardelor economice și juridice occidentale. La fel, în timpul anilor ’90 și cu un accent crescut în timpul crizei financiare din 2008, economiile datornice ale…
Și ne ducem de bună voie, ca mielul la tăiere interviu cu BOGDAN DROMA Bogdan Droma a muncit în Berlin pentru trei luni, între august și octombrie 2014, la construcția faimosului mall Mall of Berlin. În urma neplății a multor săptămâni de muncă și a altor abuzuri suferite, acesta, alături de alți colegi, a protestat între noiembrie și februarie 2014, aproape zilnic, transformând denumirea populară a mallului construit în Mall of Shame. Cazul muncitorilor de la Mall of Berlin e departe de a fi unul izolat, așa că, împreună cu Bogdan, ne dorim să pornim o conversație cu privire la…