Poetul chinez Li Po muri în 762 într-o noapte ca aceasta.

A murit înecat. A căzut dintr-o barcă pentru că i-a trecut prin cap să îmbrățișeze luna, reflectată în apele râului Yangtse.

Li Po mai căutase luna și înainte, în alte nopți:

Beau singur.

Nici un prieten nu îmi este aproape.

Ridic paharul,

Invit luna şi pe umbra mea.

Acum suntem trei.

Dar luna nu ştie să bea

Iar umbra mea nu ştie decât să mă imite.

Traducere din limba spaniolă: Elena Irimia