Scena artistică a fost, începând cu anii 70 (în New York), implicată în mod mai mult sau mai puțin inocent în gentrificarea urbană a diverselor cartiere din marile orașe. De obicei, mecanismul era simplu: gentrificarea se produce într-un cartier situat într-o zonă de interes pentru capitalul imobiliar, locuit de grupuri sociale vulnerabile sau pur și simplu indezirabile în logica colonială a pieței imobiliare capitaliste. Unul sau mai multe grupuri de artiști sunt atrase să meargă acolo (chirii ieftine, surse de „inspirație”), sunt lăsate câțiva ani să se acomodeze și încet dar sigur zona devine interesantă pentru clasa de mijloc. Apar galerii ținute de artiști, baruri și cafenele „boeme” și brusc cresc prețurile la imobiliare. Populația inițială nu-și mai permite noile chirii și pleacă.

Acesta e un scenariu din multele prin care arta e implicată în înlesnirea acaparării agresive a spațiului urban de către capital.

În contextul post-socialist românesc, în special în București și Cluj, gentrificarea este deseori însoțită de agresiuni directe prin care se forțează alungarea ”indezirabililor” – evacuări forțate sub diverse pretexte, de la retrocedări la schimbări urbanistice.

Numărul 5 al Gazetei de Artă Politică va investiga câteva dintre aceste scenarii, în special legate de contextul local (românesc) și regional (Europa de Est).

Chemăm pe oricine interesat să contribuie, să trimită un abstract până pe 28 februarie în vederea publicării online. Adresă de contact: gazeta@artapolitica.ro

Gazeta de Artă Politică este o publicație trimestrială, independentă și autofinanțată, care se distribuie gratuit.

www.artapolitica.ro