Tema primului număr al Gazetei de Artă Politică este Arta în confruntare cu sistemele politice, o temă care revine frecvent în dezbaterile despre poziționarea artiștilor în raport cu varii forme de putere, despre mult invocata rezistență prin cultură, despre abordarea unor subiecte confiscate de diferite sisteme, despre necesitatea artei implicate politic, despre radicalitatea unor demersuri artistice prin care politicul este dezbătut.
Am ales această temă deoarece ni se pare important să problematizăm rolul artiștilor și relevanța unor acțiuni cu un conținut politic, în contextul în care concepte ca autonomia esteticului, neutralitatea artei, artistul neimplicat în arena politică sunt vehiculate frecvent. Cum se pot confrunta artiștii cu sistemele politice ? Are arta vreo șansă de reformare a politicului?
O concluzie care se poate desprinde citind articolele din primul număr al Gazetei – Capitalismul morților, de Mihaela Michailov (o punere în discuție a spectacolului Roşia Montană – pe linie fizică şi pe linie politică), Revoluția suprarealistă în România interbelică, de Valentina Iancu, sau textul Lalei Panait despre ocuparea Teatro di Valle din Roma – este că arta poate funcționa ca formă de implicare politică activ-contestatară, nu doar ca exercițiu de admirație. Lupta împotriva sistemului înseamnă, uneori, revendicarea, dincolo de limita ”legalității”, a drepturilor sociale sau politice, alteori confruntarea cu subiecte marginalizate sau plasarea răspăr față de discursul dominant, oficial. În același timp, un articol precum cel al lui Dragan Batancev, despre filmele cu partizani din Iugoslavia, ne reamintește că legătura dintre artă și putere poate fi una ambiguă, bazată pe o complicitate care nu poate fi definită în termenii tranșanți de „opoziție” versus „colaboraționism”. În acest sens, Batancev dă exemplul colaborării președintelui iugoslav Iosip Tito, în calitate de consultant de scenariu, cu regizorul Veljiko Bulajic pentru realizarea filmului Bătălia de pe Neretva. Textul lui Batancev se încadrează în intenția G.A.P. de a discuta tema confruntării dintre artiști și sistemele politice nu doar din perspectivă locală, ci și în context istoric, regional și internațional, pentru a lărgi cadrul discuției în zone mai puțin prezente în spațiul public românesc. Astfel, încercăm să facem vizibile câteva grupuri și fenomene artistice importante din afara spațiului cultural occidental. În interviul realizat de David Schwartz, Faisal Abu Al Heja, actor și activist politic în cadrul Freedom Theatre din Palestina, vorbește despre posibilitatea unei a treia Intifade (revolte anti-ocupație), care să fie una în primul rând culturală. Pentru cei de la Freedom Theatre, arta are o miză politică directă și clară. Despre o astfel de atitudine, pe care și noi, coordonatorii G.A.P., ne-o asumăm în mod explicit, vorbește și Costi Rogozanu în articolul publicat în acest prim număr al Gazetei: “O regrupare foarte clară pe poziţii de luptători asumat politici şi sociali, iată şansa pe care o văd pentru artişti”.

Tema numărului 2 este Munca și muncitorii. Reprezentări, contexte și relații în instituțiile artistice. Gazeta de Artă Politică așteaptă propuneri de articole, interviuri sau alte materiale pe adresa gazeta@artapolitica.ro

Mihaela Michailov, David Schwartz, Ionuț Sociu, Marius Bogdan Tudor

desen de Laurențiu Ridichie