de Valentina Iancu Criza pe care o traversa societatea la sfârşitul primului război mondial se reflectă şi în atitudinile radicale adoptate de artiştii de avangardă. Opţiunea pentru activism social şi militantism devine firească în contextul creșterii sărăciei, discriminării și radicalizării politicilor de stat în tot mai multe ţări europene afectate de primul război mondial. Utopia egalitaristă propusă de scrierile lui Marx devine o miză a multor intelectuali care încep să conteste nedreptățile politice și sociale tot mai evidente ale epocii. În România, extinsă teritorial după 1918, se resimte acut diferența culturală între Vechiul Regat și noile provincii unite. Încep politicile…
radu
Tema primului număr al Gazetei de Artă Politică este Arta în confruntare cu sistemele politice, o temă care revine frecvent în dezbaterile despre poziționarea artiștilor în raport cu varii forme de putere, despre mult invocata rezistență prin cultură, despre abordarea unor subiecte confiscate de diferite sisteme, despre necesitatea artei implicate politic, despre radicalitatea unor demersuri artistice prin care politicul este dezbătut. Am ales această temă deoarece ni se pare important să problematizăm rolul artiștilor și relevanța unor acțiuni cu un conținut politic, în contextul în care concepte ca autonomia esteticului, neutralitatea artei, artistul neimplicat în arena politică sunt vehiculate frecvent.…
Coordonatorii Gazetei de Artă Politică – Mihaela Michailov, David Schwartz, Ionuţ Sociu şi Marius Bogdan Tudor – vă invită la lansarea primului număr al publicaţiei: – joi, 21 februarie, orele 18.30 – Bucureşti – Dianei4 (str. Dianei nr. 4) – sâmbătă, 23 februarie, orele 18.00 – Cluj – Fabrica de Pensule (str. Henri Barbusse 59-61) Gazeta de Artă Politică dezbate, teoretizează şi promovează arta care îşi asumă un rol socio-politic. G.A.P. abordează tranşant arta din România şi din ţări cu problematici înrudite (spaţiul est-european şi ex-sovietic, Orientul Mijlociu, Asia, America Latină). G.A.P. leagă arta de perspectiva politică a unor teoreticieni…
de Mihaela Michailov Pe 18 august 2011, președintele Traian Băsescu încuraja Guvernul României să-și asume proiectul de exploatare de la Roșia Montana, propus de firma canadiană Gabriel Resources. Traian Băsescu declara: „Ce țară stă cu o asemenea avere în pământ, fără să găsească soluții să o pună în valoare? Pentru că resursa asta nu e nici a ONG-urilor, nu e nici a Ungariei, care nu știu ce avize ar trebui să dea României… Nu trebuie să dea niciun aviz, suntem încă stat suveran”. În numele suveranității statului român și al dezvoltării industriale fără precedent, și cu riscul distrugerii mediului și…
Spectacolul de teatru documentar Clear History (regia Nicoleta Esinencu, cu Veaceslav Sambriș, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc, producția Teatru-Spălătorie din Chișinău) aduce în spațiul public un subiect ignorat și ocultat cu bună știință atât de autorități, cât și de media din Republica Moldova – contribuția armatei și administrației românești la ghetoizarea și exterminarea populației de etnie evreiască de pe teritoriul Basarabiei, Bucovinei, Transnistriei și Odesei, în perioada 1941-1944, când teritoriile s-au aflat sub administrație (unele sub ocupație) românească. Actuala coaliție de guvernare din Republica Moldova, adepta pro-românismului și pro-occidentalismului radical ca pseudo-proiect politic, promovează discursul violent anti-comunist, anti-rus și anti-sovietic. În…