(text integral) de Marta TALACHA În 2013, Marsilia a devenit Capitala Europeană a Culturii – spre marea uimire și nemulțumire a altor orașe franceze, dar și spre bucuria intermediarilor și a speculanților din piața imobiliară. Al doilea cel mai mare oraș din Franța, după Paris, pe primul loc la inegalități și decalaje sociale, conducând în clasament la capitolul sărăcie și cu o rată de șomaj de aproape 40%, metropola și-a construit identitatea pe coexistența mai multor culturi, etnii și religii. De multă vreme, pulsul vieții orașului a fost dat de imigranți. Armenii care au fugit de genocidul instrumentat de turci,…
– Fragmente – de Alexandra OANCĂ Fragmentele de mai jos fac parte dintr-o lucrare de dizertație susținută în cadrul Departamentului de Sociologie și Antropologie Socială al Central European University din Budapesta, în 2010. Cercetarea a urmărit modul în care programul „Sibiu Capitală Europeană a Culturii 2007” a fost prezentat şi general acceptat ca o poveste de succes, precum şi impactul programului asupra proceselor de guvernare urbană în Sibiu. Nivelul decizional european și politica CEaC Deși Tratatul de la Roma (1957) nu conferise competențe legale Comisiei Europene pentru a interveni în sectorul cultural, și deși doar Tratatul de la Maastricht (1992)…
Chestionând retorica oficială a Capitalei Culturale Europene din 2008 – Liverpool08 – Fragmente – de Philip BOLAND Această lucrare analizează interpretări alternative ale succesului găzduirii de către Liverpool a Capitalei Europene a Culturii în 2008. Textul examinează perspective contrastante asupra Liverpool08, de la mesajul oficial triumfalist, de regenerare urbană și renaștere economică, la analize mai critice care problematizează elemente importante ale evenimentului și ale impactului său social și spațial. Astfel, cercetarea pune la îndoială hiperbola transformării prin cultură, pentru a aduce la iveală geografii ale culturii, experiențe culturale și realități socio-economice diferite. Lucrarea oferă și o altă lectură culturală a…