de Judith Butler[1] „Femeile” ca subiect al feminismului Teoria feministă a presupus de-a lungul timpului că există o anumită identitate, înțeleasă ca fiind reprezentată de categoria femeilor, care nu doar generează interese și țeluri feministe în cadrul unui discurs, ci constituie chiar subiectul pentru care se aspiră la reprezentare politică. Însă politică și reprezentare sunt termeni controversați. Pe de o parte, reprezentare funcționează ca termen operațional în cadrul unui proces politic ce urmărește să crească vizibilitatea și legitimitatea femeilor ca subiecte politice; pe de altă parte, reprezentarea este funcția normativă a unui limbaj care fie dezvăluie, fie manipulează ceea ce…
Gazeta de Artă Politică
Ieri, 4 iulie, familia Ghiţă a fost evacuată forţat din apartamentul de 2 camere în care locuiesc de zeci de ani de pe strada Biserica Alexe, nr. 7, sectorul 4. Ordinul de evacuare a venit pe numele lui Gheorghe şi fiica lui, Georgiana, dar în casă locuiau în total şase persoane, din care doi copii. Oamenii au fost înştiinţaţi târziu de hotărârea judecătorească depăşind termenul de depunere a apelului. Deşi familia Ghiţă a făcut în cele din urmă apel, executarea evacuării a fost făcută. Împuterniciţii proprietarilor însoţiţi de forţele de ordine şi executorul judecătoresc au venit pentru a-i „convinge” pe oameni…
Lansare Gazeta de Artă Politică #6 la Teatru-Spălătorie din Chișinău
ARTĂ, GEN, SEXUALITATE Lansarea numărului 6 al Gazetei de Artă Politică cu Monica Marinescu, David Schwartz, Ionuț Sociu În secolul XX, în spațiul occidental, revoluția feministă și cea sexuală au deschis drumul mișcării de eliberare a minorităților sexuale şi de gen. Poziția femeii, sexualitatea, identitatea de gen și orientarea sexuală sunt re-evaluate și re-definite, din perspective noi, emancipatoare. Atât în cadrul mișcărilor feministe cât și al celor pentru drepturile LGBT, se dezvoltă poziții radicale de stânga, intersecționale, care caută să conecteze lupta pentru drepturile femeilor și minorităților sexuale și de gen cu pozițiile anti-rasiste și anti-capitaliste. În spațiul românesc, idei…
de Oana Uiorean Într-o piață centrală a Bruxelles-ului se înalță statuia unei femei, cu bărbia ușor ridicată, privind cu adorație spre statuia ecvestră a unui bărbat, plasată peste drum. Călărețul privește în zare, la Bruxelles-ul ce i se așterne la picioare. Nu îi întoarce femeii privirea. Înălțată în 1970, prima statuie o reprezintă pe Regina Elisabeta a Belgiei (1876-1965), de origine bavareză, una dintre primele suverane ale micului regat care și-a asumat funcții publice, dedicându-se promovării artelor și infirmeriei, și implicându-se de asemenea cu discreție în viața politică a regatului. La aproape 40 de ani de la moartea ei,…
*Tema GAP6 În secolul XX, în spațiul occidental, revoluția feministă și cea sexuală au deschis drumul mișcării de eliberare a minorităților sexuale şi de gen. Poziția femeii, sexualitatea, identitatea de gen și orientarea sexuală sunt re-evaluate și re-definite din perspective noi, emancipatoare. Atât în cadrul mișcărilor feministe, cât și al celor pentru drepturile LGBT, se dezvoltă poziții radicale de stânga, intersecționale, care caută să conecteze lupta pentru drepturile femeilor și minorităților sexuale și de gen cu pozițiile anti-rasiste și anti-capitaliste. În spațiul românesc, idei feministe apar încă din secolul XIX, dar, în absența unei mișcări feministe puternice și radicale, poziția…
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!”
În perioada 13-15 iunie se împlinesc 24 de ani de la evenimentele violente din 1990 cunoscute sub numele de „mineriadă”. În zilele respective, poliția, secondată de mineri și muncitori, dar și de cadre ale serviciilor de securitate, a comis o serie de acte violente și represive împotriva cetățenilor Bucureștiului, folosind ca pretext reprimarea protestelor anti-FSN din Piața Universității. Țintele predilecte ale violențelor, instrumentate de poliție și serviciile secrete, au fost studenții (văzuți ca principali opozanți ai regimului Iliescu) și grupuri de romi din centru și din cartierele mărginașe (Rahova, Ferentari, Colentina). Au fost de asemenea atacate la întâmplare foarte multe…
de Bogdan Ghiu *text apărut inițial pe criticatac.ro Mai înainte de a fi apucat să vizitezi Art Safari. Pavilionul de Artă Bucureşti (20-25 mai 2014), şi chiar dacă nu o vei fi făcut, absolut incredibil, interlocant, vexant este titlul însuşi: Art Safari. Cum adică safari? Cea mai scurtă şi eficientă definiţie a acestui termen o aflăm tot din vechiul şi bunul Larousse: expediţie de vînătoare (în general de scurtă durată, de cîteva zile) de mari animale sălbatice în Africa neagră. Pardon? Se putea ceva mai direct colonizator? Prostie, incultură sau şi una, şi alta pe fond de neglijenţă, de nepăsare…


