De azi de la răsărit se celebrează sărbătoarea soarelui, Inti Raymi, în stepele și ținuturile muntoase ale Anzilor. La începutul vremurilor, pământul și cerul erau în întuneric. Nu exista decât noaptea. Când prima femeie și primul bărbat se ridicară din apele lacului Titicaca, se născu soarele. Soarele a fost inventat de Viracocha, zeul zeilor, pentru ca femeia și bărbatul să se poată vedea. Traducere din limba spaniolă: David Schwartz
Astăzi, la miezul nopții, izbucnesc focurile. Mulțimea se adună în jurul rugurilor înalte. În noaptea asta se curăță casele și sufletele. Se aruncă în foc mobilele vechi dar și dorințele vechi, lucruri și simțăminte consumate de timp, pentru ca noul să se nască și să-și găsească locul. Din nordul planetei, acest obicei s-a raspândit peste tot. Întotdeauna a fost o sărbătoare păgână. Întotdeauna, până când Biserica Catolică a decis că asta avea să fie Noaptea Sfântului Ioan. Traducere din limba spaniolă: Elena Irimia
În anul 234 î.Ch., un înțelept pe nume Eratostene a înfipt în pământ o nuia, la ora prânzului, în orașul Alexandria, și i-a măsurat umbra. Un an mai târziu, exact la aceeași oră din aceeași zi, a înfipt aceeași nuia în pământ în orașul Assuan, și a dovedit că nu avea umbră. Eratostene a dedus că diferența dintre o umbră și nici o umbră confirma faptul că pământul era o sferă și nu o farfurie. Atunci a măsurat distanța dintre cele două orașe, în pași de om, și plecând de la această informație a încercat să calculeze ce lungime avea…
În 2001, a avut loc o partidă de fotbal surprinzătoare între echipele Treviso și Genova. Un jucător de la Treviso, Akeem Omolade, african din Nigeria, primea în mod frecvent fluierături, urlete zeflemitoare și cântecele rasiste pe stadioanele italiene. Dar pe 21 iunie 2001, a fost liniște. Ceilalți zece jucători de la Treviso au jucat partida cu fețele vopsite în negru. Traducere din limba spaniolă: Elena Irimia
Vocea ei de soprană, capabilă să dea culoare fiecărei silabe, îi adusese ovații în Rio de Janeiro. Puțin mai târziu, la sfârșitul secolului optsprezece, Joaquina Lapinha a fost prima cântăreață de operă braziliană care cucerea Europa. Carl Ruders, un călător suedez dependent de operă, a ascultat-o în 1800 într-un teatru din Lisabona și, entuziasmat, i-a elogiat „vocea bună, figura impunătoare și marele sentiment dramatic.” „Din păcate, Joaquina are pielea de culoare închisă”, avertiză Ruders, „dar acest inconvenient se remediază cu cosmetice.” Traducere din limba spaniolă: David Schwartz
– Bicicleta a făcut mai mult decât orice şi decât oricine pentru emanciparea femeilor din lumea întreagă – spunea Susan Anthony. Iar tovarășa ei de luptă Elizabeth Stanton spunea: – Noi femeile călătorim, pedalând, către dreptul la vot. Anumiți medici, precum Philippe Tissié, avertizau că bicicleta ar putea provoca avort și sterilitate, iar alții asigurau că acest instrument indecent inducea depravarea, pentru că femeile simțeau plăcere frecându-și părțile intime de șaua bicicletei. Adevărul este că, din vina bicicletelor, femeile se mișcau independente, dezertau din căminul familiar și se bucurau de gustul periculos al libertății. Și tot din cauza bicicletei, opresivul…