Bătălia de la Salamina a culminat cu cinci sute de ani înaintea erei noastre. Artemisa, prima amirală din istoria mondială, îl avertizase pe Xerxes, regele Persiei: strâmtoarea Dardanele era un loc nepotrivit pentru ca greoaiele nave persane să lupte contra triremelor grecești. Xerxes nu a ascultat-o. Dar în plină bătălie, când flota persană suferea o înfrângere zdrobitoare, nu a avut altă scăpare decât să lase conducerea luptei în mâinile Artemisei și astfel a putut salva măcar câteva bărci și ceva din onoarea sa. Xerxes, rușinat, a recunoscut: – Bărbații s-au transformat în femei, iar femeile în bărbați. Între timp, departe de…
Gazeta de Artă Politică
18 SEPTEMBRIE. PRIMA DOCTORIŢĂ. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO)
În 1915, a murit Susan La Flesche. La 25 de ani, Susan fusese prima indigenă cu doctorat în medicină din Statele Unite ale Americii. Până în acel moment, nu existase nici un medic în rezervaţia unde trăiau indienii omaha. Susan a fost prima şi singura, doctoriţa tuturor, ziua şi noaptea, singură în nămeţi şi în soare. Şi a fost capabilă să combine medicina învăţată cu înţelepciunea moştenită, terapiile de la universitate cu reţetele bunicilor săi, pentru ca viaţa indienilor omaha să dureze mai mult şi să doară mai puţin. Traducere din limba spaniolă: David Schwartz
17 SEPTEMBRIE. ELIBERATOARE MEXICANE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO)
Şi s-a încheiat sărbătoarea Centenarului, şi tot acest gunoi strălucitor a fost măturat. Şi se dezlănţui revoluţia. Istoria şi-i aminteşte pe liderii revoluţionari, Zapato, Villa, şi alţi bărbaţi de seamă. Femeile, care au trăit în linişte, au fost date uitării. Câteva luptătoare au refuzat să fie uitate: Juana Ramona, Tigroaica, care a luat cu asalt diverşe oraşe; Carmen Velez, Generala, care a condus în luptă trei sute de bărbaţi; Angela Jimenez, maestră în mânuirea dinamitei, care spunea că se numeşte Angel Jimenez; Encarnacion Mares, care şi-a tăiat părul şi a ajuns sublocotenent, ascunzându-se sub borul pălăriei, “ca să nu mi…
16 SEPTEMBRIE. BAL MASCAT. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO)
La orele două ale dimineţii de azi, în 1810, Miguel Hidalgo a lansat strigătul care a deschis drumul către independenţa Mexicului. Când strigătul acesta avea să împlinească un secol, în 1910, dictatorul Porfirio Díaz avansă cu o zi sărbătoarea, ca să coincidă cu ziua sa de naştere; iar centenarul se sărbători cu mare pompă. Oraşul México, lustruit şi machiat, a primit invitaţi distinşi din peste treizeci de ţări, jobenuri, pălării cu pene, eventaie, mânuşi, bijuterii de aur, mătăsuri, discursuri… Comitetul Doamnelor i-a ascuns pe cerşetori şi i-a încălţat pe copiii străzii. Indienii au fost imbrăcaţi în pantaloni, pantaloni distribuiţi gratuit,…
15 SEPTEMBRIE. ADOPTĂ UN MIC BANCHER! (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO)
În anul 2008, a căzut Bursa din New York. Zile isterice, zile istorice: bancherii, care sunt cei mai periculoşi atacatori de bămci, îşi jefuiseră firmele, deşi niciodată nu fuseseră filmaţi de camerele de securitate şi nici o alarmă nu a sunat vreodată. Şi nu s-a mai putut evita prăbuşirea generală. Lumea întreagă s-a năruit, până şi luna s-a temut să nu-şi piardă slujba şi să nu fie nevoită să-şi caute alt cer. Magii de pe Wall Street, experţii în vânzarea de iluzii, au furat milioane de case şi de locuri de muncă, dar la închisoare a mers un singur bancher.…
14 SEPTEMBRIE. INDEPENDENŢA CA MEDICINĂ PREVENTIVĂ. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO)
În această noapte a anului 1821, câţiva domni au redactat Actul de Independenţă al Americii Centrale, pe care l-au semnat cu solemnitate în dimineaţa următoare. Actul spune, sau mai bine zis mărturiseşte, că declarase fără întârziere independenţa “pentru a preveni consecinţele teribile ale cazului în care ar fi fost proclamată chiar de popor”. Traducere din limba spaniolă: David Schwartz
Interviu cu Cristi J. Ca să aibă o locuinţă pentru el şi familie, Cristi strânge PETuri şi doze de aluminiu de pe stradă, din parcuri, de pe la blocuri. Munceşte de dimineaţa devreme până noaptea târziu, aproape fără somn, cară saci şi îi duce la reciclat. Aparatele de reciclat PET din magazinele mari plătesc 0.5 lei pe sticlă, dar nu toate magazinele permit intrarea colectorilor stradali. La centrele de reciclare, un kilogram de PETuri se plăteşte acum cu 0.6 lei, deşi anul trecut se plătea cu 1.2 lei şi acum doi ani cu vreo 2 lei. Sunt născut în 1971.…


