În 1941, întreaga Brazilie plângea ascultând primul teatru radiofonic:

Pasta de dinți Colgate prezintă…

„În căutarea fericirii!”

Drama fusese importată din Cuba și adaptată realității naționale. Personajele aveau bani suficienți, dar erau nefericite. De fiecare dată când erau pe punctul de a atinge fericirea, destinul crud distrugea totul. Au trecut astfel aproape trei ani, episod după episod, și nici măcar muștele nu zburau când venea „ora serialului”.

Unele sate ascunse prin interiorul Braziliei nu dispuneau de aparate de radio. Dar se găsea de fiecare dată cineva dispus să călărească mai mulți kilometri, să asculte episodul, să-l memoreze bine și să se întoarcă în grabă. Călărețul povestea tot ce ascultase. Și relatarea lui, mult mai lungă decât originalul, convoca o mulțime de vecini foarte dornici să guste ultimele nenorociri ale personajelor, cu acea neprețuită plăcere pe care o simt săracii atunci când le este milă de bogați.

Traducerea din limba spaniolă: Elena Irimia