Știm că toate astea s-ar putea întâmpla abia în 2021, dar hai să facem un exercițiu de imaginație. Ne ajută experiența orașelor care au fost Capitale Europene ale culturii – Marsilia, Wroclaw, Sibiu și atâtea altele. De asemenea, ne inspiră și ne îmbie proiectul București 2021 ACUM, proiectul de candidatură pus la dispoziție spre consultarea publicului aici. Suntem în anul de grație și lucrurile s-au schimbat. Ultimele persoane sărace sunt evacuate în sfârșit din centrul Bucureștiului și din cartierele apropiate – Rahova, Unirii, Iancului. Unde locuiau oameni, acum se deschid cafenele, restaurante, baruri de toate felurile. Artiștii își folosesc skillurile…
Petiţie către primarul oraşului Wrocław (Polonia) Cerem politici locale în sprijinul migranţilor şi migrantelor Asociaţia Nomada, 29 iulie 2015 De mai bine de 20 de ani, cetăţenii români de etnie romă trăiesc în Polonia, neobservaţi şi total ignoraţi de sistem. Nu li s-a acordat acces la bunuri şi servicii publice de bază, precum dreptul de a munci, servicii de sănătate, educaţie şi locuire. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, cetăţenii români de etnie romă au dreptul la liberă circulaţie între graniţele ţărilor Uniunii Europene şi au dreptul de rezidenţă în toate ţările membre. Dar situaţia de sărăcie extremă şi…
Luptele colectivului La Patate Chaude din Grenoble În noaptea dintre 15 și 16 iulie 2010, în urma unui jaf armat asupra unui cazino din localitatea franceză Uriage-les-Bains, regiunea Isère, aflată la 15 km de municipiul Grenoble, au loc confruntări armate între poliție și cei doi bărbați presupuși autori ai jafului. După mai multe schimburi de focuri, unul dintre urmăriți, Karim Boudouda, în vârstă de 27 de ani, este împușcat mortal, iar un polițist este rănit. Incidentul provoacă mai multe revolte de stradă în cartierul Villeneuve din Grenoble, de unde provenea tânărul decedati. În seara următoare, în apropierea comunei Thésée-la-Romaine din centrul…
de David Schwartz Pe data de 16 februarie s-au împlinit 83 de ani de la reprimarea violentă de către armată a grevei de la atelierele C.F.R. Grivița din ianuarie-februarie 1933. În ziua respectivă, armata a tras în muncitorii care ocupaseră atelierele și refuzau să reia lucrul, protestând împotriva unei serii de măsuri abuzive întreprinse de guvern (așa-numitele „curbe de sacrificiu” din perioada Marii Crize). Au fost uciși cel puțin șapte muncitori, alții răniți și arestați. Episodul Grivița este doar unul dintr-o serie de proteste muncitorești înnăbușite în sânge și lovituri de gloanțe de armata română în perioada interbelică[1]. Pentru a…
Apariția Fabricii de Pensule în 2009 a creat ceea ce am putea numi „posibilitatea unei posibilități palpabile”, un precedent cultural care se impunea prin coprezența practicilor de lucru, prin conlucrarea unor artiști diferiți care reușeau, împreună, să-și definească apartenența la un spațiu comun. Din afară așa se vedeau lucrurile. Fabrica de Pensule era un model de parteneriat artistic, un spațiu aspirațional care se definea prin fluidizarea discursurilor și formelor de creație. Erodarea conlucrării, primatul unui poziții sau al alteia, falimentul aparenței, cel puțin de la un punct încolo, și-au pus amprenta pe un construct social și artistic care își epuizează…
Criza din Asia de Vest și din Africa de Nord se adâncește tot mai mult. Într-un deceniu și jumătate de conflict armat, nici principalii actori nord-americani și europeni, nici aliații regionali ai acestora nu s-au arătat dornici să abandoneze politica intervențiilor brutale, chiar dacă acestea nu pot fi apărate din perspectiva dreptului internațional. Scopul menținerii violenței politice este limpede: întărirea controlului asupra pieței de armament, asupra rutelor comerciale și al surselor de materii prime și, cel mai important, asupra petrolului. NATO și marile puteri sunt responsabile nu numai pentru agravarea crizei, ci și pentru victimele civile soldate de pe urma conflictelor…
Gazeta de Artă Politică lansează numărul #12: „În numele periferiei: teorie și intervenție decolonială în contextul românesc”. Contribuțiile explorează felul în care dorința de a aparține la Europa Occidentală modelează definițiile societății românești, în special, și a Europei de Est, în general, despre identitate colectivă, cetățenie, artă și transformare socială. În preajma zilei naționale și în contextul reîntăririi fortăreței Europa, abordarea decolonială deschide rute de solidarizare cu Sudul Global. GAP vă invită să dezbatem aceste teme și să găsim împreună noi posibilități de organizare și acțiune critice. Cu contribuții de: Laura Avram, Manuela Boatcă, Bogdan Droma, Konstantin, Ioana Marinescu, Mihnea Mihail,…