de Marius Bogdan Tudor „Muncitorul are oricând posibilitatea să plece să lucreze în altă parte.” Având în vedere evoluția capitalismului în SUA în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, nu surprinde faptul că industriile producătoare au dus o luptă crâncenă împotriva organizațiilor muncitorești. Într-o perioadă dedicată acumulării rapide de capital – facilitată de competiția acerbă – costurile cu forța de muncă trebuiau reduse, iar producția accelerată. Îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea salariilor și reducerea programului de lucru ar fi crescut costurile de producție, iar un astfel de industriaș „luminat” se putea trezi depășit de o concurență mai puțin binevoitoare…
de Yvette Feuer Mă numesc Yvette Feuer și sunt actriță și pedagog dramatic, cum îi spunem în Ungaria. După mai bine de 10 ani petrecuți ca actriță în zona teatrului alternativ din Budapesta, în 2011 am plecat în SUA. Am fost foarte norocoasă și fericită să primesc bursa Fulbright care mi-a permis să fac ceea ce voiam cu adevărat: s-o iau de la capăt și să studiez non-stop. M-am dus la un mic colegiu specializat în domenii liberale pe care l-am absolvit în 2003 cu un MFA (Master of Fine Arts) în teatru. Colegiul Sarah Lawrence e un loc cu…
de Marius Bogdan Tudor și Mihai Lukács Două dintre cele mai importante direcții prin care s-a manifestat impulsul modernizator postbelic al statului român au fost industrializarea și democratizarea culturii. Cele două politici au reprezentat direcții complementare: industrializarea a oferit posibilitatea implicării unei forțe de muncă cu origini majoritar rurale în sectorul secundar pentru a reconstrui, pe bazele socialismului științific, o economie afectată de război, iar pe termen lung, posibilitatea construirii de către stat a unei clase proletare, în timp ce construcția unei infrastructuri de cinematografe, teatre, săli de spectacole (viitoarele „case ale sindicatelor”) și biblioteci la nivel național și a…
de Andrei Șerban În aprilie anul curent, eu și prietena mea am hotărât să aplicăm pentru cele două posturi vacante de ospătari de la barul Dianei4. Am fost foarte entuziasmați că s-a ivit un job part-time, într-un loc care era frecventat de prieteni și în care se juca o piesă de teatru din a cărei distribuție fac parte. La prima întâlnire cu conducerea barului, am aflat că vom avea o perioadă de training de două săptămâni, urmată de alte două săptămâni, perioada de probă, timp în care nu vom fi plătiți. La finalul celor patru săptămâni, am primit un test…
de Paulo Freire O analiză atentă a relației profesor-elev la orice nivel – fie în interiorul, fie în afara școlii – relevă caracterul ei fundamental narativ. Această relație presupune un Subiect narator (profesorul) și obiecte răbdătoare și ascultătoare (elevii). Conținutul, fie că e vorba de valori sau de dimensiuni empirice ale realității, tinde să devină lipsit de viață și să se anchilozeze în timpul procesului narativ. Educația suferă de rău de narațiune. Profesorul vorbește despre realitate ca și cum aceasta ar fi imobilă, compartimentată și previzibilă. Sau divaghează pe subiecte complet străine de experiențele de viață a studenților. Obiectivul său…
Ce fel de artă facem pentru copii și adolescenți? O artă care să le protejeze imaginația, conservând autoritatea modelelor cunoscute, sau o artă care să-i provoacă să se implice în realitatățile socio-politice din jur? Este arta pentru publicul tânăr a adulților sau a copiilor și adolescenților pentru care se presupune că este concepută? Reprezintă ea nevoile și sfera de interes a acestora sau reproduce formatul artei pentru puțini? Vor fi copiii și adolescenții de mâine spectatorii și actorii sociali angajați, care pot transforma lumea în care trăiesc? În numărul 3 din Gazeta de Artă Politică, sunt analizate rolul și semnificația…