În 1937 a murit, la 26 de ani, Noel Rosa.
Acest muzicant al nopţilor din Río de Janeiro, care a cunoscut plaja doar din fotografii, a scris şi a cântat sambas în barurile orasului, unde cântecele lui mai sunt cântate înca şi astăzi.
Într-unul din barurile astea, un prieten s-a întâlnit cu el, la nocturna oră zece dimineaţa.
Noel fredona un cântec compus de curând.
Pe masă erau două sticle, una de bere şi alta de rachiu.
Prietenul ştia că tuberculoza era aproape să-l omoare. Noel i-a ghicit pe chip preocuparea şi s-a simţit obligat să-i dea o lecţie despre proprietăţile nutritive ale berii. Arătând spre sticlă, i-a declarat:
– Asta hrăneşte mai bine decât o farfurie cu mâncare serioasă.
Prietenul, nu prea convins, arătă spre sticla de rachiu:
– Şi asta?
Iar Noel explică:
– Păi nu are nici un haz să mănânci fără ceva care să ajute mâncarea să alunece.

Traducerea din limba spaniolă: Elena Irimia