Interviu cu V.S., fost angajat în sistemul bancar V.S. activează pe piața financiară din anul 2006. A terminat Facultatea de Finanțe-Bănci, Asigurări și Burse de Valori. A lucrat timp de 6 ani în cadrul fondului de pensii private al uneia dintre cele mai mari bănci din România. În prezent, trăiește și lucrează în Londra. În 2008, când ai început să lucrezi la bancă, a fost vârful așa-numitei bule imobiliare. Cum ai perceput tu această creștere a valorii proprietăților? În piața financiară, începuse să se vorbească despre un bubble și despre momentul în care va exploda acesta încă de prin iunie…
gap 10
Interviu cu L.P., datornic în franci elvețieni L. P. are 37 de ani și lucrează într-o instituție de stat. În 2003, a venit în București împreună cu soția și au contractat un credit pentru un apartament în Drumul Taberei. În 2007, din dorința de a locui într-un apartament mai spațios, familia P. a contractat un alt credit, în franci elvețieni (datorită parității franc-euro la vremea respectivă), de la Credit Europe Bank, pe 30 de ani, pentru un apartament cu 3 camere în zona Sebastian. În urma evoluției francului și a pasivității Băncii Naționale, rata lunară a familiei P. a ajuns…
„Cred că, peste câțiva ani, o să ne uităm la chestia asta cum ne uităm acum la Caritas și la FNI”
Interviu cu SORIN, unul dintre clienții care a dat BCR în judecată În primăvara lui 2013, politologul Vladimir Borțun a realizat câteva interviuri cu clienți ai unor bănci care ofereau credite ipotecare. Aceștia vorbesc despre relația cu băncile, despre practicile lor discreționare și despre clauzele abuzive. VB: Cum a început relația ta cu BCR? S: Păi, m-am hotărât să nu mai plătesc chirie și să mă mut cu familia, că nu mai încăpeam într-o garsonieră. Și am zis să luăm un credit. VB: În ce an? S: Sfârșitul lui 2007, începutul lui 2008. Prin decembrie-ianuarie. M-am dus la mai multe bănci, am cerut mai…
Am stat în foarte multe chirii. În total au fost 23. La garsonieră pe Timonierului, apoi în apartamentul cu patru camere din Militari, la curte în Adjud, la familia primului băiat care m-a furat, apoi la al doilea, la mătușa mea în Bragadiru, apoi în apartamentul de protocol Marriott, apoi la Roșu, apoi cu Marian la garsonieră, în Nicolae Grigorescu, apoi la mama lui, la Tătărești, de acolo la Macarale, de la Macarale la Piața Muncii, de la Muncii la Cățelu, de la Cățelu la Dragomirești, în primele două cămine și apoi la casă, în curtea liceului, înapoi în București…
Interviu cu Cristi J. Ca să aibă o locuinţă pentru el şi familie, Cristi strânge PETuri şi doze de aluminiu de pe stradă, din parcuri, de pe la blocuri. Munceşte de dimineaţa devreme până noaptea târziu, aproape fără somn, cară saci şi îi duce la reciclat. Aparatele de reciclat PET din magazinele mari plătesc 0.5 lei pe sticlă, dar nu toate magazinele permit intrarea colectorilor stradali. La centrele de reciclare, un kilogram de PETuri se plăteşte acum cu 0.6 lei, deşi anul trecut se plătea cu 1.2 lei şi acum doi ani cu vreo 2 lei. Sunt născut în 1971.…

