de CHRISTIAN BINDER Un fel de definiție care circulă prin meme-uri pe net descrie sărăcia ca acea situație în care la sfârșitul banilor mai rămâne prea multă lună. O situație în care nu este de loc greu să te regăsești ca persoană aflată în câmpul muncii din România. De asemenea, aprecierea că un venit de 4-500 de euro pe lună ajunge numai pentru un trai la limită, din moment ce deja costurile pentru chirie și întreținere într-un oraș se ridică lejer la 200-300 de euro, este potrivită pentru a descrie sărăcia multor persoane care au deja un loc de muncă…
drepturile muncitoarelor


Efectele modificărilor legislative din 2011 asupra activității sindicatelor
de Rodica NOVAC Primele sindicate libere din România post-decembristă au fost înființate în 1990, prima lege a sindicatelor intrând în vigoare în august 1991. Au urmat Legea conflictelor colective de muncă, Legea contractelor colective de muncă și Legea patronatelor. În 2011 au fost adoptate un nou Cod al Muncii, precum și Legea dialogului social, care a abrogat legislația anterioară. Cele două legi au fost adoptate prin asumarea răspunderii guvernului și fără nicio dezbatere publică, vocea angajaților fiind exclusă cu totul. Deşi considerat un element de bază al modelului european, dialogul social a fost victima colaterală a crizei economice, România adoptând…

Legislația muncii, salarii mici și politica de subdezvoltare a României
de Victoria STOICIU În 2011, în plin avânt al reformelor structurale, guvernul Boc modifica fără dezbatere parlamentară, fără consultări, prin asumare de guvern, Codul Muncii și Codul de Dialog Social. Modificările s-au făcut, se știe, la presiunea lobby-ului marilor corporații străine, în speță a Consiliului Investitorilor Străini și a Camerei Americane de Comerț. Modificarea a urmărit, în principal, flexibilizarea relațiilor de muncă, adică putere sporită a angajatorului de a demite sau de a angaja pe perioade scurte, cât și slăbirea puterii de negociere a salariaților, respectiv a sindicatelor. Visul îndeplinit al multinaționalelor Ambele obiective au fost atinse cu succes. La…
de Costi ROGOZANU Există deja un gen aparte, consolidat în presa românească: punerea la zid a „leneșului”. Ce e leneșul? E acel cetățean care nu vrea să se angajeze pe un salariu mic, preferând să-și asigure alternativ supraviețuirea. Este acuzat că trăiește din asistență socială, deși ajutoarele de acest tip nu pot asigura nici măcar plata utilităților elementare. Cum trăiește? Cei mai mulți sunt masați în zona rurală, deci trăiesc la limită din cultivarea pământului și creșterea animalelor. Câți sunt? 200.000-300.000 de oameni în funcție de cine-i numără. Sunt ei atât de importanți într-o țară cu 18 milioane de oameni?…