Gazeta Străzii este prima publicaţie din Bucureşti care însumează articolele şi poveştile de viaţă spuse direct de persoanele adulte fără adăpost (PAFA), beneficiari ai serviciilor Samusocial din România. Samusocial (Serviciul de Ajutor Mobil de Urgenţă) din România este o organizaţie neguvernamentală, creată în ianuarie 2004 în Bucureşti, sub egida Samusocial Internaţional. Este un dispozitiv de intervenţie de urgenţă care vine în întâmpinarea nevoilor persoanelor defavorizate, fără adăpost, aflate în condiţii de locuire precară, oferind servicii complexe de asistenţă. În cadrul Clubului Creativ – Ocupaţional organizat în cadrul Cabinetului medico-psiho-social şi coordonat de psihologul Samusocial din România, cei care au răspuns…
de Mihaela Michailov Am spus-o și-o s-o mai spun. Într-o capitală în care ar trebui să se deschidă constant teatre și spații culturale interdisciplinare, se închid teatre. Într-o capitală în care cele mai multe locații destinate artei se află în centru, se consolidează constant „drepturile” centrului de a fi reprezentat la nivel de spații culturale. În București, accentul pus pe investiția în teatre de cartier, pe construcția unor centre artistice destinate nevoilor imediate ale celor care nu locuiesc în perimetrul central, e zero. Prin localizarea strict și ferm circumscrisă, prin elogiul constant al centrului ca topos ales, se valorizează,…
Interviu cu FLORIAN VODĂ Pe Vodă l-am văzut în 2001 la Teatrul Creangă în spectacolul Acasă (text: Ludmila Razumovskaia, regia: Radu Apostol), care a revoluționat teatrul românesc prin abordarea social-comunitară și prin construcția poetică solidă. Acasă a fost un spectacol deschizător de practici teatrale și reflecții estetice și politice profunde, asupra unor realități extrem vulnerabile, asupra lumii fragililor indezirabili pe care arta consacrată îi fentează de cele mai multe ori la nivelul autoreprezentării. Spectacolul Acasă a fost creat de regizorul Radu Apostol cu un grup de copii ai străzii și două actrițe, după o perioadă de lucru de 6 luni.…
Timp de patru secole, Africa neagră se specializase în vânzarea de carne umană. Conform diviziunii internaționale a muncii, destinul său era să producă sclavi pe piața mondială. În 1720, un rege a refuzat. Agaja Trudo, rege în Dahomey, a dat foc fortărețelor europene și a desființat porturile pentru navele de sclavi. Timp de zece ani, a suportat hărțuirile traficanților de sclavi și atacurile regatelor vecine. Mai mult n-a rezistat. Europa a refuzat să-i vândă arme dacă nu plătea în monedă umană. Traducerea din limba spaniolă: David Schwartz
Președintele Costa Ricăi, domnul Pepe Figueres, a spus: – Aici singurul lucru care merge prost este totul. Și în 1948 a desființat forțele armate. Mulți au anunțat sfârșitul lumii, sau măcar sfârșitul Costa Ricăi. Dar lumea a continuat să se învârtă, iar Costa Rica a scăpat de războaie și de lovituri de stat. Traducerea din limba spaniolă: David Schwartz
Gazeta de Artă Politică lansează numărul #12: „În numele periferiei: teorie și intervenție decolonială în contextul românesc”. Contribuțiile explorează felul în care dorința de a aparține la Europa Occidentală modelează definițiile societății românești, în special, și a Europei de Est, în general, despre identitate colectivă, cetățenie, artă și transformare socială. În preajma zilei naționale și în contextul reîntăririi fortăreței Europa, abordarea decolonială deschide rute de solidarizare cu Sudul Global. GAP vă invită să dezbatem aceste teme și să găsim împreună noi posibilități de organizare și acțiune critice. Cu contribuții de: Laura Avram, Manuela Boatcă, Bogdan Droma, Konstantin, Ioana Marinescu, Mihnea Mihail,…
de Ovidiu Țichindeleanu (din numărul următor GAP dedicat teoriei decoloniale în România) Sensul luptei anticorupție în tranziție Lupta anticorupţiei rămâne la fel de superficială şi economicistă ca neoliberalismul însuşi. Campania de anticorupţie e binevenită, însă limitele sale externe ar trebui să rămână la fel de transparente ca rezultatele interne: nu urmăreşte o schimbare de paradigmă şi nici nu e însoţită de un discurs critic la adresa căii care a dus la catastrofa socială a tranziţiei. Dimpotrivă, se poate susţine că se aliniază câtorva lupte de interese din interiorul sferei formale a politicii; mai mult, foşti promotori locali ai neoliberalismului, câţiva…