de Irina Costache Am cunoscut-o pentru prima dată pe Nina Cassian din volumele Memoria ca zestre. Din notele de jurnal împrăștiate peste jumătate de secol, mi-am construit-o drept un fel de ideal feminist-poetic. Nina Cassian îmi părea o femeie liberă, deschisă experimentului (fie el poetic, politic sau amoros), o femeie dedicată meseriei și muncii sale (poate singura femeie despre care să fi aflat că își umplea tot timpul cu scris-citit-ul atât de prezent în viața intelectualilor bărbați) și nu în ultimul rând, o femeie sinceră cu ea însăși. În mod cert, ar spune criticii, Nina Cassian și-a permis multe și …

de Judith Butler[1] „Femeile” ca subiect al feminismului Teoria feministă a presupus de-a lungul timpului că există o anumită identitate, înțeleasă ca fiind reprezentată de categoria femeilor, care nu doar generează interese și țeluri feministe în cadrul unui discurs, ci constituie chiar subiectul pentru care se aspiră la reprezentare politică. Însă politică și reprezentare sunt termeni controversați. Pe de o parte, reprezentare funcționează ca termen operațional în cadrul unui proces politic ce urmărește să crească vizibilitatea și legitimitatea femeilor ca subiecte politice; pe de altă parte, reprezentarea este funcția normativă a unui limbaj care fie dezvăluie, fie manipulează ceea ce …

de Oana Uiorean   Într-o piață centrală a Bruxelles-ului se înalță statuia unei femei, cu bărbia ușor ridicată, privind cu adorație spre statuia ecvestră a unui bărbat, plasată peste drum. Călărețul privește în zare, la Bruxelles-ul ce i se așterne la picioare. Nu îi întoarce femeii privirea. Înălțată în 1970, prima statuie o reprezintă pe Regina Elisabeta a Belgiei (1876-1965), de origine bavareză, una dintre primele suverane ale micului regat care și-a asumat funcții publice, dedicându-se promovării artelor și infirmeriei, și implicându-se de asemenea cu discreție în viața politică a regatului. La aproape 40 de ani de la moartea ei, …