Programele de austeritate dau lovitura finală mineritului din Valea Jiului, care în câțiva ani va dispărea complet. Cum se trăiește astăzi în cele șapte orașe sărăcite și ce șanse de dezvoltare durabilă există? Un proiect de Silviu Mihai și George Popescu Ultimele mine din Valea Jiului vor fi închise în următorii trei, cel mai târziu cinci ani. Așa a hotărât Guvernul României, împreună cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană. Peste 3.000 de angajați își pierd locurile de muncă, mai multe zeci de mii sunt indirect afectați. O regiune monoindustrială care ar fi putut beneficia de un plan de dezvoltare va…
Gazeta de Artă Politică
de Mihaela Michailov În urmă cu doi ani, la un spectacol pe care l-am văzut la Teatrul Țăndărică, un băiețel i-a spus mamei lui: „Am mai fost la spectacolul ăsta”. Mama l-a întrebat: „Te-a dus buni?”. „Nu”, a zis băiețelul. „Ați mers cu școala?” „Nu”. „Atunci nu aveai cum să-l vezi”. „Ba da”, a continuat băiețelul. „Cu cine l-ai văzut?” „Cu tine”. Ușor nedumerită, mama a spus: „Nu l-ai văzut cu mine”. „Ba da, l-am văzut săptămâna trecută”. „Nu, săptămâna trecută am văzut altceva”. După câteva secunde de pauză, băiețelul a zis: „Ăsta e spectacolul de săptămâna trecută, și de…
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea”
Interviu cu Mona Nicoară Am văzut Școala noastră prima dată în cadrul Festivalului „One World Romania”, în 2012. După proiecția filmului a avut loc o dezbatere în care susținători ai drepturilor romilor au accentuat efectele dezastruoase ale segregării și rasismul cimentat în sistemul educațional din România. Ministrul Educației de atunci, Cătălin Baba, a susținut că filmul Școala noastră prezintă doar un caz care nu este, până la urmă, relevant pentru educația din România. A mai spus că va lua măsuri și că va analiza situația. Dar ce te faci când un caz devine simptomatic pentru realitatea pedagogică din România, care mizează…
de Marius Bogdan Tudor În sistemul economic capitalist din secolul 19, forma de mediere dintre deținătorii mijloacelor de producție și forțele de producție o reprezenta munca salarizată în funcție de timpul efectiv de muncă.[1] Capitalismul industrial dezvoltase forțele de producție într-o asemenea măsură, încât potențialul lor productiv ar fi făcut inutilă orice organizare a producției care să se bazeze pe timp efectiv de muncă. Însă, conform lui Marx, această transformare radicală a procesului de producție în capitalism nu este o consecință automată a progresului științific și tehnic sau a aplicării sale, ci este mai degrabă înlesnită de o…
de Petre Florin Manole M-am născut într-un oraș terminat, în egală măsură economic și cultural – Slobozia din Ialomița –, pe vremea când cel mai important eveniment era ziua orașului, cu bere la pahar de plastic și muzică populară. Apoi, de parcă n-ar fi fost de ajuns, m-am mutat la țară – Amara, Ialomița – unde am urcat o treaptă: festival de muzică anual, cu tinere talente și toți interpreții care nu mai încăpeau în București. De-asta până la 18 ani, pentru mine, teatrul a însemnat emisiunea de teatru radiofonic de la Radio România, peste care treceam în viteză de…
de Shaili Sathyu – regizor de teatru, Gillo Theatre Repertory, Mumbai, India Da, titlul acestui articol ar putea suna puțin exagerat! Dar, înainte să continui, aș vrea să spun că acest proiect e menit să contribuie la evoluția fiecărui artist implicat în producerea proiectului, mai degrabă decât să aducă vreo contribuție societății sau să facă vreo referire la politica artelor. Context De câțiva ani mă întreb ce înseamnă să fii practicant de teatru „urban”. Ești bombardat cu acuzații din toate părțile în legătură cu identitatea, trecutul, esența artistică, pregătirea și tradițiile tale. Prins între vechile tradiții si explorarea internațională a diferitelor…
de Paula Gherghe, Toma Danilă, Rolando Matsangos În data de 24 octombrie, a apărut un articol semnat de domnul Ionuț Sociu, cu titlul Cronica de avertizare, în care autorul critica un articol mai vechi al doamnei Doina Papp, în fapt o cronică la spectacolul Tigrul sibian intitulată Tigrul sibian și realitatea noastră tărcată. Articolul în cauză, cel al Doinei Papp, a reprezentat un punct de turnură în istoria spectacolului de care se ocupa. Apariția sa – de fapt, publicarea acestuia însoțit de un comentariu pe o pagină de facebook – a provocat o serie de reacții în cadrul echipei spectacolului care…




