Ce tip de istorii recente abordează teatrul documentării realităților adesea expulzate din teritoriul „adevărului istoric” unic? Cum abordează și cum interpretează discursul teatral diferite contexte istorice, accesibile prin intermediul documentelor scrise, arhivelor sau al istoriilor orale? Cum sunt teatralizate istoriile recente incomode, nefiltrate unilateral, problematizante din punct de vedere politic, și care sunt perspectivele performative prin care sunt expuse? În ce măsură demersuri artistice de chestionare a istoriilor recente ajung să legitimeze strategii politice mainstream, întărind astfel narațiunea dominantă?

Tema numărului 7 din Gazeta de Artă Politică – Teatrul istoriilor recente – are în centru o serie de evenimente controversate, ignorate, contestate, abordate dintr-o perspectivă manifest socio-politică, în spectacole relevante pentru discursul teatral documentar din ultimii ani.

Istoria factuală, alimentată de principiul wie es eigentlich gewesen („așa cum a fost”), care încearcă să instituie un „adevăr istoric” pozitivist, reprezintă modelul istoriografic dominant al perioadei postsocialiste din România și Republica Moldova. În ultimii 7-8 ani, demersurile artistice de chestionare a locurilor comune din istoria recentă a României și Republicii Moldova au început, treptat, să creeze o minimă dezbatere în jurul canonului istoriografic, unul dintre principalii contributori la ideologia tranziției. Prin elementele performative, un proiect artistic care prezintă și reprezintă un eveniment din trecutul recent (de la Al Doilea Război Monial până în prezent), exclus din istoriografie sau din manualele școlare, poate releva multitudinea de sensuri care i-au fost conferite acelui eveniment de către diverși actori sociali. De asemenea, un astfel de proiect poate transmite perspectiva unor categorii marginalizate asupra vieții din timpul unei anumite perioade istorice, deschizând astfel posibilitatea problematizării selecției elementelor considerate relevante pentru istoriografie și a chestionării narațiunii dominante.

Numărul 7 din Gazeta de Artă Politică – axat în varianta print pe spectacole de teatru din România și Republica Moldova – are ca miză investigarea unor proiecte artistice care își propun:

–          Discutarea unor evenimente cu impact social din istoria recentă, ignorate sau expuse unilateral în istoriografie, în spectacole care au la bază cercetarea istorică de arhivă, istoria orală și/sau documentarea online;

–          Vizibilizarea perspectivelor unor actori sociali marginalizați în timpul unor regimuri opresive (fasciste, sovietice, capitaliste etc.);

–          Aducerea în prim-planul discursului artistic și politic a unor teme de maximă relevanță în istoria recentă prin intermediul unor intervenții performative.

Vă invităm să contribuiți cu recenzii, eseuri, analize, interviuri, care să lărgească abordările pe care numărul 7 din GAP și le propune. Așteptăm contribuțiile dumneavoastră pentru online pe subiecte legate de cinematografie, artă vizuală, literatură, studii culturale și istorie recentă pe adresa: gazeta@artapolitica.ro