___________________________________________________________________________________
Premiera: mai 2010, Centrul de Introspecție Vizuală, București
Cu: Alexandru Potocean
Text: Mihaela Michailov
Sound: Cătălin Rulea
Scenografie: Adrian Cristea
Video: Cinty Ionescu
Regia: David Schwartz
Documentare: Cinty Ionescu, Mihaela Michailov, David Schwartz
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
13-15 iunie 1990 a fost un proiect de cercetare și performare a istoriei recente, inițiat de Mihaela Michailov și David Schwartz în decembrie 2009. Proiectul a avut la bază un amplu proces de documentare, realizat prin diferite metode: interviuri cu martori, presa scrisă, rapoarte ale diferitelor instituții și organizații, dezbateri, discuții publice, ateliere etc., concentrate în jurul evenimentelor din București, din 13-15 iunie 1990. Proiectul a fost axat pe două componente: realizarea unui spectacol de teatru documentar și construcția unei arhive audio-video de interviuri realizate cu actanți ai evenimentelor – manifestanți, persoane rănite sau arestate, mineri, muncitori, pensionari, lideri ai mișcării „Piața Universității”, lideri politici, procurori care au instrumentat cazul, antropologi, jurnaliști. Capete înfierbântate. 13-15 iunie 1990 a fost un proiect independent și autofinanțat. Fiecare reprezentație a inclus o discuție cu publicul, gândită ca parte integrantă din spectacol.
Spectacolul Capete înfierbântate a reactivat în conștiința publică un calup de istorie vie, din perspectiva actorilor sociali implicați în evenimente. Adevărul despre aceste evenimente este suma tuturor punctelor de vedere, de cele mai multe ori contradictorii și imposibil de redus la o unică perspectivă.
Spectacolul s-a jucat, între 2010 și 2016, în București, la Centrul de Introspecție Vizuală, la Teatrul LUNI de la Green Hours, la Dianei4, la Spațiul Platforma (MNAC), la MACAZ Teatru-Coop, la Facultatea de Istorie; în Timișoara, la Teatrul Thespis; în Petroșani, la Teatrul I.D. Sîrbu. A fost invitat la Festivalul Național de Teatru București (2010), Festivalul Ideo Ideis Alexandria (2010), Festivalul Unidrama Târgu-Mures (2010), Festivalul Acoperire Culturală Chișinău (2010), Festivalul Internațional de Teatru Sibiu (2011), Festivalul Temps d’Images Cluj (2011), Festivalul ContemporanIS Iași (2012), Fân-Fest Roșia Montana (2012), programul Romania. After the Fall…, Teatrul HAU, Berlin (2012), Festivalul Antagon Timișoara (2012). Textul spectacolului a fost publicat în limba română în volumul Teatru politic 2009-2017 (ed. Mihaela Michailov și David Schwartz, Editura TACT, Cluj, 2017).
___________________________________________________________________________________
CRONICI
Oana Stoica, Cronica de (2)5 rânduri – Capete înfierbântate – FNT, LiterNet, noiembrie 2010
„Spectacolul lui David Schwartz, pe textul Mihaelei Michailov, cu Alexandru Potocean, conţine o suită de mărturii subiective ale unor personaje reale implicate în evenimente, panoramând astfel asupra unei game largi de viziuni personale asupra mineriadei şi urmărilor ei. Este, în fapt, un spectacol-lecitină care nu lasă memoria colectivă să adoarmă peste istoria noastră recentă (şi care se joacă într-unul din locurile în care au fost minerii, pe strada Biserica Enei, la Arhitectură). Atât timp cât cei participanţi şi responsabili de confuzele incidente ale trecutului postrevoluţionar pot răspunde, întrebările trebuie adresate.”
Oana Stoica, Istorii posibile, Dilema Veche, nr. 575, 19-25.02.2015
“Spectacolul reconstituie astfel o istorie, dar nu dă sentinţe, nu are pretenţia viziunii obiective ca o lecţie din manual. Nu este o versiune oficială şi nu se rezumă strict la cele trei zile din iunie 1990, ci încearcă o înţelegere a evenimentului, cu antecedentele şi consecinţele sale. Performance-ul nu foloseşte doar informaţii cunoscute. Unele date furnizate sunt noi, cel puţin pentru o parte bună din public.“
https://dilemaveche.ro/sectiune/la-zi-in-cultura/arte-performative/istorii-posibile-594302.html
Ionuț Dulămiță, Așa nu promovăm, Alexandru!, articol despre Alexandru Potocean, Scena9, 2.08.2016
“Capete înfierbântate. 13-15 iunie 1990 (…) [e] un spectacol în care mineriada din ’90 vorbește de la sine, netrunchiat, prin vocile a şapte participanţi direcţi, însuflețiți de Alexandru Potocean. Din prisma felului în care a început să se raporteze la teatru în facultate și a ceea ce l-a fascinat când a văzut Barrymore, Capete reprezintă pentru Poto landmark-ul carierei sale în teatru. Ai un singur actor care, timp de o oră și 45 de minute, face șapte personaje diferite. Actorii își doresc să aibă roluri din astea care să-i pună mult în valoare, ca talent, ca disponibilitate, ca abilități. “
https://www.scena9.ro/article/profil-actor-alexandru-potocean
___________________________________________________________________________________
INTERVIURI
Constantin Vică, Capete înfierbântate – 13-15 iunie 1990 – interviu cu David Schwartz, regizor, Dilema Veche, 3 mai 2010
„Mă interesează foarte tare istoria recentă şi felul în care se raportează românii la istorie. Cred că la noi (…) există o dezinformare majoră legată de istorie şi de înţelegerea istoriei, începînd cu Ştefan cel Mare şi terminînd cu revoluţia din 1989 şi cu represiunile din cursul anului 1990, [care] vine în primul rînd din şcoală, din felul în care (nu) sunt discutate aceste probleme. Propunerea de a lucra pe subiectul aşa-numitei Mineriade din 1990 a venit de fapt de la Mihaela Michailov, în toamna anului trecut, în urma unor discuţii ale noastre legate de evenimente majore din istoria recentă a Bucureştiului.”
Cătălina Miciu, Capete înfierbântate, ultima dată, interviu cu Alexandru Potocean, Sub25, 11.06.2016
„Capete înfierbântate se joacă de șase ani. Spectacolul de duminică va fi ultimul. Am decis împreună cu regizorul David Schwartz și dramaturgul Mihaela Michailov că, în cei șase ani, spectacolul a spus tot ceea ce a avut de spus, ba chiar mai mult. Ne-am dat seama că efortul reluării lui după timpi mai lungi sau mai scurți de pauză (nu s-a mai jucat din iunie 2015), este mult prea mare. Problema acestui spectacol a fost păstrarea lui într-o formă cât mai apropiată de ceea ce am construit la început, lucru deloc ușor. Așa că nu știu să-ți spun cum a crescut pe mine, dar știu ce efort este să-l păstrez și să-l resuscitez de fiecare dată.”
http://www.sub25.ro/cultura-urbana/capete-infierbantate-ultima-data-3627.html
Secretele Mineriadei: Mineriada, o piesă cu multe scenarii, interviu cu David Schwartz și Mihaela Michailov, Adevărul.ro, 22.07.2010
„Mihaela Michailov: Momentul Revoluţiei a fost explorat. Mi se pare cumva că încă avem un decalaj de percepţie şi de receptare a evenimentelor importante de după 1990. Şi mi s-a părut că Mineriada are extrem de multe perspective: politice, civice, sociale. Are o foarte mare zonă de teatralitate care merită explorată. Mişcarea adună foarte mulţi (…) actori sociali, e un eveniment cu un potenţial teatral civic foarte important. Şi atunci m-am gândit cu David că e un moment bun de reîntoarcere şi de revizualizare.”
„David Schwartz: În general, în teatru, un conflict nu se rezolvă, ci generează alte conflicte. Cam aşa a fost şi Mineriada. Toate perspectivele suprapuse – imagine, text, actor – s-au născut şi din degringolada din capul nostru după ce ne-am documentat şi am găsit mai multe variante care se contraziceau. Dar ne-am detaşat uşor, pentru a putea privi altfel lucrurile. Apropo de scenariul după care s-a derulat Mineriada, e clar că a fost unul, că au fost înscenări. Întrebările sunt două. Prima – cine a făcut scenariul? (…) A doua: câţi dintre cei care au pozat în lideri ai mişcării au participat la această înscenare? Teoria conspiraţionistă absolută ar spune că toţi.”
TRAILER