___________________________________________________________________________________

Premiera: martie 2018, MACAZ Teatru-Coop, București

Text: Mihaela Michailov

Cu: Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Veronica Lazăr, Mihai Burcea 

Scenografia: Alex Horghidan și Mișa Dumitriu 

Regia: David Schwartz 

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

Anul 2018 marchează aniversarea a 100 de ani de la așa-numita „Mare Unire”. În cadrul mai multor episoade, cu participarea unui istoric (Mihai Burcea) și a unei teoreticiene (Veronica Lazăr), ne propunem să cercetăm și să aducem în discuție perspective alternative la istoria oficială și să provocăm o dezbatere despre contextul, urmările și semnificațiile evenimentelor din 1918. Primul episod pornește de la deconstrucția narațiunilor dominante asupra evenimentelor din 1918, perspectiva „naționalistă”, respectiv perspectiva „agresiunii imperiale”. 

Spectacolul s-a jucat în 2018-2019, în București, la MACAZ Teatru-Coop și în turneu, la Bârlad, Chișinău, Iași, Szeged și Timișoara.

___________________________________________________________________________________

CRONICI

Dana Țabrea, Marea Unire n-a existat, DYNTABU, 26.09.2018

„Prin aceste trei spectacole, se reacționează la discursul oficial festivist și de orientare naționalistă care pregătește Centenarul Marii Uniri de cel puțin trei ani. (…) [Ele] reprezintă tot atâtea episoade de istorie controversată, pivotând în jurul anului 1918, al efectelor Primului Război Mondial și  evenimentului Marii Uniri. (…) Au o structură similară, integrând perspective diferite, personalități istorice cu opinii distincte, mari narațiuni ideologizante sau reconstituiri posibile ale evenimentelor din punctul de vedere al oamenilor simpli, posibili participanți la evenimente.”

„Regizorul alege costumația neutră (negrul) pentru actori deoarece aceștia sunt în postura de povestitori sau de participanți la dezbatere, însă prin animație sau impersonare ei construiesc personaje extrem de vii (măștile, accesoriile de vestimentație cu care sunt prevăzute costumele, atașate prin capse, recuzita sunt intens colorate).”

https://dyntabu.blogspot.com/2018/11/marea-unire-n-existat.html

Oana Stoica, „Micile“ istorii ale Marii Uniri, Dilema Veche, nr. 744, 24-30.05.2018

„Formulele teatrale merg de la documentare şi dezbatere la reenactement istoric, impersonare, într-un discurs scenic (realist, absurd, grotesc, poetic) care dezeroizează discursul public, este antipatriotard şi antinaţionalist, oferă informaţii puţin accesibile, recuperează acţiuni şi viziuni marginale şi, prin toate acestea, îndeamnă la reflecţie, la o gîndire critică asupra istoriei. Căci acesta este meritul spectacolelor de la Macaz (…), de a se opune retoricii glorificatoare şi mitologizante şi a pune spectatorul, pur şi simplu, pe gînduri.”

https://dilemaveche.ro/sectiune/la-zi-in-cultura/arte-performative/micile-istorii-ale-marii-uniri-624616.html