{"id":9212,"date":"2020-05-27T13:55:35","date_gmt":"2020-05-27T10:55:35","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=9212"},"modified":"2020-05-28T00:31:10","modified_gmt":"2020-05-27T21:31:10","slug":"saracirea-fortei-de-munca-in-contextul-relansarii-economice-a-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2020\/05\/27\/saracirea-fortei-de-munca-in-contextul-relansarii-economice-a-romaniei\/","title":{"rendered":"S\u0103r\u0103cirea for\u021bei de munc\u0103 \u00een contextul \u201erelans\u0103rii economice\u201d a Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"<p><em>de Enik\u0151 Vincze<\/em><\/p>\n<p><strong><em>Public\u0103m acest articol la dou\u0103 zile dup\u0103 ce a fost scris. Tr\u0103ind \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 foarte multe \u00eentr-un timp foarte scurt, sim\u021bim nevoia s\u0103 men\u021bion\u0103m \u00een acest paragraf introductiv ce s-a \u00eent\u00e2mplat ieri. Facem asta nu ca s\u0103 marc\u0103m cu precizie zilele acestor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, ci pentru a accentua cea mai important\u0103 concluzie a analizei, cu privire la felul \u00een care Guvernul Rom\u00e2niei \u00een\u021belege s\u0103 relanseze economia \u00een favoarea capitalului, contribuind la pauperizarea continu\u0103 a for\u021bei de munc\u0103. Afl\u0103m din comunicatul recent al guvernului c\u0103 pe 26 mai \u201econsult\u0103rile premierului Ludovic Orban cu mediul de afaceri au continuat cu reprezentan\u0163ii Liberty Steel\u201d, marc\u00e2nd un nou moment \u00een care statul \u0219i-a exprimat disponibilitatea de a cheltui bani publici \u00eentr-un mod care s\u0103 satisfac\u0103 cerin\u021bele firmelor \u0219i mai ales ale marilor companii multina\u021bionale. <\/em><\/strong><strong><em>\u00cen schimb, nu cunoa\u0219tem \u00eemprejur\u0103ri \u00een care guvernul s-ar fi consultat cu sindicatele pe acest plan de relansare.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" class=\"alignnone wp-image-9213\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/taxarea.png\" alt=\"\" width=\"675\" height=\"566\" srcset=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/taxarea.png 940w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/taxarea-300x251.png 300w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/taxarea-768x644.png 768w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/taxarea-585x490.png 585w\" sizes=\"(max-width: 675px) 100vw, 675px\" \/><\/p>\n<p>\u00cen 25 mai, ministrul C\u00ee\u021bu declara: \u201eProgramul de relansare [&#8230;] cred c\u0103 va fi prezentat public la 1 iunie\u201d<a href=\"#_edn1\" name=\"_ednref1\">[i]<\/a>. P\u00e2n\u0103 atunci, noi to\u021bi cei care suntem f\u0103r\u0103 leg\u0103turi directe cu partidul de guvern\u0103m\u00e2nt \u00eencerc\u0103m, urm\u0103rind diverse declara\u021bii f\u0103cute de diferi\u021bi lideri politici, s\u0103 reconstituim paradigma economic\u0103 a guvernului, care st\u0103 la baza planului s\u0103u de relansare. Ne este de ajutor \u00een acest demers \u0219i lista de <strong>m\u0103suri pe care guvernul nu le-a luat<\/strong> \u00een timpul st\u0103rii de urgen\u021b\u0103 \u00een domeniul social<a href=\"#_edn2\" name=\"_ednref2\">[ii]<\/a>:<\/p>\n<ul>\n<li>sus\u021binerea financiar\u0103 \u0219i prin alte ajutoare a tuturor persoanelor cu venituri mici \u2013 inclusiv, dar nu numai, a persoanelor \u00eencadrate de dinainte de pandemie \u00een categoria persoanelor cu ajutor social sau a\u0219a-numitul \u201evenit minim garantat\u201d, dar \u0219i sus\u021binerea celor care s-ar fi \u00eencadrat \u00een aceast\u0103 categorie datorit\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birii situa\u021biei lor materiale de pe urma pandemiei;<\/li>\n<li>cre\u0219terea sumei venitului minim garantat \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 acopere valoarea co\u0219ului minim de consum pentru un trai decent, \u0219i astfel s\u0103 devin\u0103 un venit minim garantat decent;<\/li>\n<li>redefinirea pragului de venit sub care o persoan\u0103 devine eligibil\u0103 pentru a primi un venit minim garantat decent;<\/li>\n<li>transformarea venitului minim pe economie \u00een venit minim decent garantat tuturor, definit \u00een func\u021bie de valoarea co\u0219ului minim de consum;<\/li>\n<li>interzicerea prin hot\u0103r\u00e2re guvernamental\u0103 a tuturor evacu\u0103rilor care las\u0103 persoanele evacuate f\u0103r\u0103 ad\u0103post, adic\u0103 nu doar f\u0103r\u0103 acoperi\u0219 deasupra capului, ci f\u0103r\u0103 o locuin\u021b\u0103 cu condi\u021bii adecvate;<\/li>\n<li>controlul pre\u021bului chiriilor de locuin\u021be, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t chiria pl\u0103tit\u0103 s\u0103 nu dep\u0103\u0219easc\u0103 30% din veniturile chiria\u0219ilor;<\/li>\n<li>asigurarea accesului la utilit\u0103\u021bi de baz\u0103 pentru toate persoanele care nu au venituri suficiente pentru a pl\u0103ti costurile cresc\u00e2nde ale apei, curentului electric \u0219i gazului (prin impunerea unor tarife sociale, nemaivorbind de mai radicala m\u0103sur\u0103 a municipaliz\u0103rii serviciilor de utilit\u0103\u021bi publice);<\/li>\n<li>controlul pre\u021bului la alimente \u0219i medicamente, astfel \u00eenc\u00e2t ele s\u0103 fie accesibile tuturor, indiferent de veniturile sale;<\/li>\n<li>exproprierea (sau m\u0103car rechizi\u021bia) unor cl\u0103diri goale cu scopul de a le transforma \u00een locuin\u021be sociale publice alocate persoanelor f\u0103r\u0103 acoperi\u0219 deasupra capului, persoanelor care locuiesc \u00een condi\u021bii inadecvate \u0219i \u00een nesiguran\u021b\u0103 locativ\u0103, fiind \u00een risc de evacuare, sau av\u00e2nd un istoric de evacu\u0103ri \u0219i locuire inadecvat\u0103;<\/li>\n<li>investi\u021bii \u00een locuin\u021be sociale publice \u2013 ce ar r\u0103spunde la nevoia de locuire a celor mul\u021bi, care nu au locuin\u021be \u00een proprietatea lor \u0219i nu au venituri din care s\u0103 \u00ee\u0219i achizi\u021bioneze sau \u00eenchirieze locuin\u021be de pe pia\u021b\u0103, \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, ar fi \u0219i un factor al relans\u0103rii economice;<\/li>\n<li>condi\u021bionarea sprijinului financiar acordat firmelor de obligarea acestora de a renegocia contractele de munc\u0103 ale angaja\u021bilor \u00een vederea cre\u0219terii salariale \u0219i asigur\u0103rii protec\u021biei adecvate a muncii;<\/li>\n<li>preluarea de c\u0103tre stat a unor ac\u021biuni de pe urma sus\u021binerii financiare a companiilor private \u0219i garantarea controlului democratic asupra acestora de c\u0103tre angaja\u021bi.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: center;\">*<\/p>\n<p><strong>Pentru a demonstra agravarea pauperiz\u0103rii for\u021bei de munc\u0103 \u0219i de pe urma pandemiei, \u0219i a recesiunii economice<\/strong> (fa\u021b\u0103 de care m\u0103surile de mai sus, neluate de statul rom\u00e2n, ar fi parte din solu\u021biile necesare), <strong>pornesc de la observarea a dou\u0103 mari tendin\u021be din 15 mai \u00eencoace \u00een Rom\u00e2nia<\/strong>. Una dintre ele este legat\u0103 de criza medical\u0103, iar cealalt\u0103 de criza economic\u0103.<\/p>\n<p>(1) Cre\u0219terea num\u0103rului de persoane aflate \u00een izolare<a href=\"#_edn3\" name=\"_ednref3\">[iii]<\/a>. Acest num\u0103r sc\u0103zuse pe 13 mai la 18980, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 25 mai a crescut din nou, p\u00e2n\u0103 la 67595. Cum putem explica acest trend? Au continuat cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni s\u0103 vin\u0103 acas\u0103 din str\u0103in\u0103tate? Eu am r\u0103mas cu aceast\u0103 informa\u021bie de la \u00eenceputurile pandemiei, c\u0103 cei care trec grani\u021ba sunt obliga\u021bi s\u0103 stea \u00een izolare sau \u00een carantin\u0103 \u00een func\u021bie de culoarea zonei din care vin. Dar azi pot fi \u00eencadrate aici \u0219i persoane aflate \u00een noile focare de infec\u021bie conform celor declarate (sau nu?) de autorit\u0103\u021bi din 15 mai \u00eencoace, sau pur \u0219i simplu persoanele care sunt \u021binute \u00een eviden\u021b\u0103 (pe baza a ce?) chiar dac\u0103 nu sunt declarate ca fiind cazuri confirmate de Covid-19.<\/p>\n<p>Dincolo de aspectele epidemiologice \u00eens\u0103, m\u0103 intereseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 cre\u0219tere din punctul de vedere al oamenilor care nu au venituri din locuri de munc\u0103 ocupate \u00een Rom\u00e2nia. Dac\u0103 cre\u0219terea num\u0103rului persoanelor aflate \u00een izolare se datoreaz\u0103 re\u00eentoarcerii din str\u0103in\u0103tate, atunci asta \u00eenseamn\u0103 peste 48600 de persoane \u00eentoarse dup\u0103 13 mai. Dac\u0103 to\u021bi sunt de v\u00e2rst\u0103 activ\u0103, atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acest num\u0103r se adaug\u0103 la num\u0103rul celor care nu au loc de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Dar s\u0103 presupunem c\u0103 nu to\u021bi afla\u021bi \u00een izolare azi sunt dintre cei \u00eentor\u0219i, \u0219i nu to\u021bi sunt de v\u00e2rst\u0103 activ\u0103. S\u0103 aplic\u0103m la aceste calcule un procent de 30% (urm\u0103rind logica cifrelor de la punctul 3 de mai jos): ajungem astfel la un num\u0103r de 14585 persoane care, \u00eentoarse fiind dup\u0103 13 mai din str\u0103in\u0103tate, ar putea fi persoane f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>2) Cre\u0219terea num\u0103rului de persoane ale c\u0103ror contracte de munc\u0103 au fost \u00eencetate<a href=\"#_edn4\" name=\"_ednref4\">[iv]<\/a>. De la 349705 c\u00e2t era pe 13 mai, num\u0103rul acestora a crescut la 410649 pe 25 mai (num\u0103rul contractelor suspendate sc\u0103z\u00e2nd \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de la 891091 la 600352, ceea ce, \u00eens\u0103, nu este o sc\u0103dere univoc\u0103 de pe o zi pe alta, de exemplu, aceast\u0103 cifr\u0103 fiind \u00een cre\u0219tere \u00eentre 22-25 mai cu circa 14000). Vestea relativ bun\u0103 este, tou\u0219i, c\u0103 num\u0103rul total al contractelor suspendate \u0219i \u00eencetate a sc\u0103zut din 8 mai, c\u00e2nd era de 1221331, la 1011001 pe 25 mai.<\/p>\n<p>Pentru a contribui la discu\u021bia despre num\u0103rul de persoane care nu loc de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de pe urma recesiunii economice, adaug la cele de mai sus urm\u0103toarea observa\u021bie:<\/p>\n<p>3) La \u00eenceputul lunii mai 2020, premierul declara c\u0103 \u00eentre 23 februarie \u0219i final de aprilie s-au \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 1279000 de cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni, dintre care num\u0103rul celor afla\u0163i \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103 ar fi fost de circa 350000. Astfel, suma persoanelor care s-au \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u0219i ar fi \u00een c\u0103utare de loc de munc\u0103, rezultat\u0103 din cifrele prezentate mai sus la punctul (1) \u0219i (3) ar fi de peste 364500.<\/p>\n<p>Mai departe, dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m acest total al persoanelor \u00eentoarse din str\u0103in\u0103tate care sunt f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 (364585) la num\u0103rul persoanelor ale c\u0103ror contracte au fost \u00eencetate (\u00een 25 mai acesta fiind 410649), atunci reiese c\u0103 din motivele legate de recesiunea economic\u0103, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 un num\u0103r de peste 775200 de persoane care au r\u0103mas f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103. Asta \u00een condi\u021biile \u00een care, \u00een plus, pe 25 mai 2020, mai erau \u00eenc\u0103 600352 de persoane cu contracte suspendate, beneficiare ale unui salariu de 75% din venitul lor \u2013 probabil situat la nivelul venitului minim pe economie, ca o mare parte din for\u021ba de munc\u0103 (dintre care posibil o bun\u0103 parte \u00ee\u0219i vor pierde p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 locul de munc\u0103).<\/p>\n<p>Deci, datorit\u0103 agrav\u0103rii recesiunii economice \u00een 2020, avem de-a face cu peste 1375500 de persoane cu venituri \u00een jurul nivelului de risc de s\u0103r\u0103cie monetar\u0103 (s\u0103r\u0103cie a veniturilor). Care se adaug\u0103, datorit\u0103 cauzelor recente, la cei 4632000 (aproape 24% din popula\u021bia total\u0103) care se aflau \u00een s\u0103r\u0103cie \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2019, de dinaintea pandemiei<a href=\"#_edn5\" name=\"_ednref5\">[v]<\/a>. Asta \u00eenseamn\u0103 azi un total de peste 6000000 de persoane (adic\u0103 31% din popula\u021bia Rom\u00e2niei) cu venituri sub sau un pic peste 896 lei\/ lun\u0103 \u2013 c\u00e2t era 60% din venitul median \u00een 2019, pragul utilizat \u00een calcularea ratei s\u0103r\u0103ciei veniturilor, conform datelor EUROSTAT<a href=\"#_edn6\" name=\"_ednref6\">[vi]<\/a>. Dac\u0103 am ad\u0103uga \u0219i restul persoanelor afectate de s\u0103r\u0103cie \u0219i excluziune social\u0103 \u00een urma priva\u021biunilor materiale, cifra ar fi \u0219i mai mare.<\/p>\n<p>Pentru a avea o imagine \u0219i mai complex\u0103 asupra pauperiz\u0103rii for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, s\u0103 mai amintim pe l\u00e2ng\u0103 datele de mai sus \u0219i urm\u0103toarele informa\u021bii: la \u00eenceputul anului 2020, dup\u0103 m\u0103rirea salariului minim pe economie, aproximativ 24% dintre angaja\u021bi c\u00e2\u0219tigau salariul net minim pe economie de 1346 lei, \u0219i \u00eenc\u0103 vreo 6% dintre angaja\u021bii din contruc\u021bii aveau tot minim pe economie, dar o sum\u0103 un pic mai mare<a href=\"#_edn7\" name=\"_ednref7\">[vii]<\/a>, \u00een timp ce rata s\u0103r\u0103ciei \u00een r\u00e2ndul angaja\u021bilor era de 15%<a href=\"#_edn8\" name=\"_ednref8\">[viii]<\/a>. \u00cen plus, \u00een 2019, rata \u0219omajului \u00een Rom\u00e2nia era de 4%<a href=\"#_edn9\" name=\"_ednref9\">[ix]<\/a>, \u00een condi\u021biile \u00een care 3-4 milioane de persoane au fost plecate la lucru \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n<p>Apoi, ca s\u0103 ne d\u0103m seama nu doar c\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, ci \u0219i c\u00e2t de ad\u00e2nc\u0103 este s\u0103r\u0103cia for\u021bei de munc\u0103, s\u0103 compar\u0103m aceste venituri \u2013 aflate sub 896 lei, sau chiar \u0219i cele sub 1400 lei \u2013 cu co\u0219ul minim de consum. Acesta, conform datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103, \u00een trimestrul IV al anului 2019 era de peste 2650 lei\/ lun\u0103<a href=\"#_edn10\" name=\"_ednref10\">[x]<\/a>, nemaivorbind de estim\u0103rile SYNDEX din 2018 cu privire la cheltuielile lunare ale unei gospod\u0103ririi cu doi adul\u021bi \u0219i doi copii pentru un trai minim decent, la peste 6700 lei\/ lun\u0103<a href=\"#_edn11\" name=\"_ednref11\">[xi]<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">*<\/p>\n<p><strong>\u00centrebarea mea major\u0103 fa\u021b\u0103 de fenomenul pauperiz\u0103rii for\u021bei de munc\u0103 descrise mai sus este urm\u0103toarea: ce m\u0103suri a luat sau planific\u0103 s\u0103 ia Guvernul Rom\u00e2niei pentru asigurarea unor condi\u021bii de via\u021b\u0103 decente persoanelor s\u0103r\u0103cite \u0219i de pe urma recesiunii economice din 2020?\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p>Afl\u0103m din declara\u021biile curente de pres\u0103, c\u0103 guvernul va continua s\u0103 aloce sprijin IMM-urilor, dar inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u0219i \u00eentreprinderile mari \u00een acela\u0219i fel. \u00cen 24 mai, premierul Orban declara:<\/p>\n<p>\u201eNe propunem s\u0103 sus\u0163inem toate companiile, indiferent c\u0103 este vorba de IMM-uri, de companii mari [\u2026]. Cel t\u00e2rziu s\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare vom pune \u00een mi\u015fcare o schem\u0103 de ajutor de stat pentru garantarea creditelor de investi\u0163ii \u015fi creditelor pentru capital de lucru \u015fi pentru companiile mari, a\u015fa cum este programul IMM Invest. [\u2026] Vom mobiliza peste 2 miliarde de euro [\u2026]\u00a0 bani care vor fi folosi\u0163i pentru granturi c\u0103tre IMM-uri, fie pentru investi\u0163ii, fie pentru capitalul necesar pentru repornirea activit\u0103\u0163ii \u00een acele domenii \u00een care au fost restric\u0163iile cele mai puternice \u015fi pe perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103. [\u2026] Din cauza faptului c\u0103 Rom\u00e2nia are o specificitate, o dependen\u0163\u0103 foarte mare a companiilor pentru capital de rela\u0163iile dintre companii, adic\u0103 o r\u0103sp\u00e2ndire foarte larg\u0103 a creditului comercial, pentru a men\u0163ine fluiditatea fluxurilor financiare \u00een rela\u0163ia dintre companii, preg\u0103tim aceste instrumente de garantare sau, s\u0103-i spunem, contragarantare, reasigurare a asigur\u0103rii creditelor comerciale [\u2026]. De asemenea, vom utiliza p\u00e2rghia ajutorului de stat pentru investi\u0163ii greenfield, investi\u0163ii de la firul ierbii, care sunt realizate fie de companii care sunt prezente pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103, fie companii care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d<a href=\"#_edn12\" name=\"_ednref12\">[xii]<\/a>.<\/p>\n<p>S\u0103 ne reamintim aici c\u0103 toate aceste ini\u021biative au devenit posibile datorit\u0103 faptului c\u0103, \u00een contextul pandemiei, Comisia European\u0103 a permis acordarea ajutoarelor de stat de c\u0103tre Statele Membre pentru companii, prin renun\u021barea la plafonul de 3% al deficitului stabilit de Pactul de Stabilitate \u0219i de Cre\u0219tere<a href=\"#_edn13\" name=\"_ednref13\">[xiii]<\/a>.<\/p>\n<p>Tot \u00een aceea\u0219i zi de 24 mai, \u00een absen\u021ba planului lansat de redresare economic\u0103, premierul declara:<\/p>\n<p>\u201eA\u015fa cum am anun\u0163at, \u015fi cum am scris \u00een programul de guvernare, nu vom cre\u015fte impozitele \u015fi nici contribu\u0163iile\u201d<a href=\"#_edn14\" name=\"_ednref14\">[xiv]<\/a>.<\/p>\n<p>Adic\u0103 nici vorba despre impozitarea progresiv\u0103 a veniturilor, nici vorba de cre\u0219terea impozit\u0103rii profitului \u0219i capitalului, sau taxarea special\u0103 a averilor mari din \u021bar\u0103 sau a celor exportate \u00een paradisuri fiscale. Nici vorba, deci, de mobilizarea unor astfel de resurse din care ar putea cre\u0219te bugetul public (f\u0103r\u0103 \u00eendatorare), din care statul ar putea s\u0103 fac\u0103 investi\u021bii \u00een servicii publice. Nimic din toate astea nu vrea Guvernul s\u0103 fac\u0103. Pentru c\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i \u021bin\u0103 promisiunea fa\u021b\u0103 de capitali\u0219tii ale c\u0103ror interese le-a respectat dintotdeauna, printre ei marii proprietari de multina\u021bionale, dezvoltatori imobiliari, bancheri. Iohannis, Orban \u0219i PNL-ul lor critic\u0103 dur populismul, \u00een varianta sa PSD-ist\u0103. Dar \u00eel \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een varianta sa liberal\u0103 prin m\u0103suri f\u0103cute cu scopul salv\u0103rii firmelor \u0219i proprietarilor lor din bugetul public (existent sau cel virtual, generat din credite).<\/p>\n<p>Partea \u00eentunecat\u0103 a acestui tip de populism este cea de pe urma c\u0103reia va suferi for\u021ba de munc\u0103, c\u0103ci creditele generatoare de datorii publice vor \u00eempov\u0103ra, din nou, oamenii simpli, care nu o duceau prea bine nici \u00eenainte, inclusiv datorit\u0103 m\u0103surilor de austeritate impuse prin criza global\u0103 anterioar\u0103 a capitalismului care a afectat \u0219i Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>Pandemia a ar\u0103tat clar c\u0103 efectele sale \u0219i ale recesiunii economice afecteaz\u0103 \u00een mod inegal oamenii \u2013 \u00een func\u021bie de situa\u021bia lor de s\u0103n\u0103tate \u0219i material\u0103 anterioar\u0103 pandemiei. \u015ei c\u0103 subdezvoltarea serviciilor publice \u2013 \u00een primul r\u00e2nd de s\u0103n\u0103tate, locuire \u0219i protec\u021bie social\u0103, prin politicile guvernamentale din ultimele decenii \u2013 pune \u00een pericol via\u021ba celor mai vulnerabili. Iar num\u0103rul acestora este foarte mare \u00een Rom\u00e2nia, precum am ar\u0103tat mai sus.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">*<\/p>\n<p><strong>Ce face, deci, Guvernul Rom\u00e2niei pentru for\u021ba de munc\u0103 din Rom\u00e2nia? Despre care, \u00een timpul pandemiei, s-a adeverit c\u0103 este factorul indispensabil al economiei \u2013 c\u0103ci economia se opre\u0219te \u00een momentul \u00een care for\u021ba de munc\u0103, dintr-un motiv sau altul, \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai produc\u0103. <\/strong><\/p>\n<p>Ce le transmite statul celor peste 60% din popula\u021bia Rom\u00e2niei care c\u00e2\u0219tig\u0103 salariul minim pe economie sau, neav\u00e2nd venituri din salarii, tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie, fiind condamna\u021bi la o dificil\u0103 supravie\u021buire de pe o zi pe alta?<\/p>\n<p>Pe l\u00e2ng\u0103 intimidantele mesaje conform c\u0103rora eu, tu, noi, cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, nu putem s\u0103 cerem tot timpul cre\u0219teri salariale, cre\u0219teri ale beneficiilor sociale, ale pensiilor, ale aloca\u021biilor pentru copii. Unul dintre ultimele mesaje de acest gen le-a formulat \u00eensu\u0219i premierul Orban \u00een 23 mai:<\/p>\n<p>\u201eNu po\u0163i, \u00een condi\u021biile acestea, s\u0103 m\u0103re\u015fti tot: s\u0103 m\u0103re\u015fti \u015fi pensii, s\u0103 m\u0103re\u015fti \u015fi aloca\u021bii, s\u0103 m\u0103re\u015fti \u0219i ajutoare sociale, s\u0103 dai profesorilor la intrare, c\u00e2nd se angajeaz\u0103 ni\u0219te\u2026 nu \u0219tiu c\u00e2te salarii, s\u0103 le dai c\u00e2nd se pensioneaz\u0103 alte\u2026 nu \u0219tiu c\u00e2te salarii\u201d<a href=\"#_edn15\" name=\"_ednref15\">[xv]<\/a>.<\/p>\n<p>Mai trebuie s\u0103 \u0219i muncim, ni se spune. \u0218i s\u0103 fim productivi, c\u0103 doar nu ne imagin\u0103m c\u0103 angajatorul va fi de acord s\u0103 renun\u021be la o parte din valoarea ad\u0103ugat\u0103 creat\u0103 de for\u021ba de munc\u0103 doar de dragul de a ne da nou\u0103 salarii mai mari. Sau c\u0103 dezvoltatorul imobiliar va renun\u021ba la o parte din profitul s\u0103u exorbitant doar ca lucr\u0103torii s\u0103 aib\u0103 o locuin\u021b\u0103 accesibil\u0103 ca pre\u021b, unde s\u0103 \u00ee\u0219i reproduc\u0103 for\u021ba de munc\u0103 (adic\u0103 unde s\u0103 se odihneasc\u0103, \u00eengrijeasc\u0103 etc). Iar dac\u0103 cineva nu \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te loc de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, se poate \u00eenscrie la zborurile speciale aranjate de guvernul nostru cel \u201egrijuliu\u201d, \u00een colaborare cu alte state, care \u00eel\/o duce \u00een alte \u021b\u0103ri europene. Acolo, patronii muncilor sezoniere a\u0219teapt\u0103 cu bra\u021bele deschise for\u021ba de munc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 ieftin\u0103, \u201erezistent\u0103\u201d la Covid-19 (c\u0103ci, nu-i a\u0219a, \u00een Rom\u00e2nia au fost mai pu\u021bine persoane infectate dec\u00e2t \u00een \u021b\u0103rile capitalismului avansat).<\/p>\n<p>Dar s\u0103 nu fim cu totul nedrep\u021bi fa\u021b\u0103 de planul guvernului Orban privind redresarea economiei. Acesta include, cel pu\u021bin la nivel de declara\u021bii, \u0219i c\u00e2teva m\u0103suri dedicate reducerii \u0219omajului. Dac\u0103 ne uit\u0103m la planul de redresare al Comisiei Europene, ini\u021biativele din Rom\u00e2nia se \u00eenscriu de fapt \u00een prevederile acestuia, \u00een timp ce vocea reprezentan\u021bilor statului rom\u00e2n nu se prea aude la negocierile din Bruxelles cu privire la forma \u00een care Statele Membre ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 de la UE ajutoarele preconizate: s\u0103 fie astea sub form\u0103 de granturi sau de credit f\u0103r\u0103 condi\u021bionalit\u0103\u021bi, cum \u00ee\u0219i doresc statele Sud-Europene, sau s\u0103 fie sub form\u0103 de credite acordate cu multiple condi\u021bion\u0103ri, precum cele aplicate \u00een cazul Greciei acum vreo 10 ani<a href=\"#_edn16\" name=\"_ednref16\">[xvi]<\/a>. Revenind la declara\u021biile premierului Rom\u00e2niei, acesta spunea \u00een 24 mai:<\/p>\n<p>\u201eVom sus\u0163ine companiile care readuc la lucru persoanele care au fost \u00een \u015fomaj tehnic sau companii care deja au readus la lucru angaja\u0163ii. Vom sus\u0163ine o parte din salariu \u00een procent de p\u00e2n\u0103 la 41,5%. De asemenea, g\u00e2ndim un program pentru angajarea persoanelor aflate \u00een c\u0103utarea de lucru \u00een care o perioad\u0103 de timp s\u0103 sus\u0163inem un procent de p\u00e2n\u0103 la 25% din salariu pentru companiile care angajeaz\u0103 persoane aflate \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103. De asemenea, vom \u00eencerca s\u0103 utiliz\u0103m fondurile europene disponibile prin programul SURE pentru plata muncii flexibile, pentru a asigura salariul integral pentru angaja\u0163ii din acele companii care nu pot s\u0103 \u0163in\u0103 angaja\u0163ii la lucru opt ore pe zi \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cinci zile\u201d<a href=\"#_edn17\" name=\"_ednref17\">[xvii]<\/a>.<\/p>\n<p>Cele de mai sus, \u00eens\u0103, nu ne lini\u0219tesc. Pentru c\u0103, \u00een cel mai bun caz, for\u021ba de munc\u0103 readus\u0103 \u00een ocupare prin astfel de m\u0103suri se va \u00eentoarce la \u201enormalul\u201d de dinaintea pandemiei. Dar s\u0103 c\u00e2\u0219tigi un venit minim pe economie, la doar jum\u0103tate din valoarea co\u0219ului minim de consum, cum c\u00e2\u0219tig\u0103 at\u00e2\u021bia lucr\u0103tori \u0219i lucr\u0103toare, nu este normalitate. S\u0103 cheltui mai mult de jum\u0103tate din veniturile tale pe costurile locuirii nu este normalitate. S\u0103 ai un sistem de educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u00eentotdeauna dezavantajate prin distribuirea bugetului public, ce favorizeaz\u0103 militarizarea \u0219i securitizarea \u021b\u0103rii, nu este normalitate. S\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een locuin\u021b\u0103 supraaglomerat\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bind-o cu mai mul\u021bi membrii de familie sau prieteni sau colegi, pentru c\u0103 nu ai bani s\u0103 \u00ee\u021bi permi\u021bi locuin\u021ba ta personal\u0103, nu este normalitate. S\u0103 \u00ee\u021bi iei nu una, ci mai multe joburi, ca s\u0103 po\u021bi s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti de la o lun\u0103 la alta, dup\u0103 ce ai pl\u0103tit o chirie sau o rat\u0103 de credit c\u00e2t venitul minim pe economie, nu este normalitate. S\u0103 pl\u0103te\u0219ti acela\u0219i procent de impozit \u0219i contribu\u021bii la stat c\u00e2t pl\u0103te\u0219te \u0219i cel care c\u00e2\u0219tig\u0103 mii de euro pe lun\u0103 sau are averi de milioane \u0219i sute de milioane de euro, nu este o normalitate. S\u0103 fac\u0103 at\u00e2ta profit pe seama ta angajatorul t\u0103u, dezvoltatorul imobiliar de la care cumperi sau \u00eenchiriezi, banca ce te \u00eendatoreaz\u0103 pe via\u021b\u0103, \u00een timp ce \u00ee\u021bi promite salvarea, nu este o normalitate.<\/p>\n<p>\u0218i apoi, tot marii proprietari s\u0103 fie cei salva\u021bi din bugetul public, c\u00e2nd devin afecta\u021bi de crizele sistemice ale capitalismului, nu este o normalitate. Precum nu este normalitate nici ca apoi tot tu, for\u021ba de munc\u0103, s\u0103 suferi de pe urma faptului c\u0103 ei au fost salva\u021bi prin modul \u00een care guvernul gestioneaz\u0103 aceste crize.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">*<\/p>\n<p><strong>\u0218i, pe l\u00e2ng\u0103 toate cele de mai sus, nu am vorbit \u00eenc\u0103 despre oamenii care nu se vor bucura nici m\u0103car de m\u0103surile dedicate reangaj\u0103rilor. <\/strong><\/p>\n<p>Dimensiunea for\u021bei de munc\u0103 neangajate va continua s\u0103 creasc\u0103, \u00een paralel cu agravarea situa\u021biei sale materiale. Deoarece, precum arat\u0103 previziunile recesiunii economice din 2020, \u00een func\u021bie de durata \u0219i severitatea epidemiei Covid-19, care \u00eenc\u0103 pare s\u0103 fie un factor cu un grad mare de incertitudine, asta \u00eenseamn\u0103 \u0219i c\u0103 rata \u0219omajului ar urma s\u0103 creasc\u0103 de aproape trei ori p\u00e2n\u0103 la finele anului, adic\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la 11% fa\u021b\u0103 de 4% c\u00e2t a fost \u00een decembrie 2019<a href=\"#_edn18\" name=\"_ednref18\">[xviii]<\/a>. Aceste previziuni, cel pu\u021bin din punctul de vedere al \u0219anselor de revenire a economiei, au devenit pe parcurs \u0219i mai sumbre.<\/p>\n<p>Pe baza documentului <strong>Programul de Convergen\u021b\u0103 2020<\/strong><a href=\"#_edn19\" name=\"_ednref19\">[xix]<\/a>, \u00een 24 mai 2020 Ministerul Finan\u021belor Publice constata:<\/p>\n<p>\u201eEconomia rom\u00e2neasc\u0103 va \u00eenregistra o reducere sever\u0103 a activit\u0103\u0163ii \u00een trimestrul al doilea din acest an, de 14,4%, \u00eens\u0103 impactul asupra industriei prelucr\u0103toare \u00een perioada men\u0163ionat\u0103 va fi de circa 18%, iar declinul la fabricarea produselor textile \u015fi articolelor de \u00eembr\u0103c\u0103minte, piel\u0103rie \u015fi industria auto, de peste 35%. \u00cen perioada de v\u00e2rf a pandemiei, serviciile vor avea o contribu\u0163ie negativ\u0103 de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale). Serviciile vor fi afectate \u00een special pe segmentele de tranzac\u0163ii imobiliare, hoteluri \u015fi restaurante, activit\u0103\u0163i recreative, transporturi, servicii de \u00eentre\u0163inere\u201d<a href=\"#_edn20\" name=\"_ednref20\">[xx]<\/a>.<\/p>\n<p>Cu referire la datoria public\u0103, care conform Tratatului de la Maastricht, \u00een cazul Statelor Membre ale UE, trebuie s\u0103 se situeze sub 60% din PIB, acela\u0219i document spune clar:<\/p>\n<p>\u201e<u>D<strong>ac\u0103 datoria public\u0103 ajunge \u00eentre 50% din PIB \u0219i 55% din PIB<\/strong><\/u>, Guvernul [n.a. oricare va fi el atunci] va propune un program pentru reducerea ponderii datoriei publice \u00een PIB, care cuprinde, f\u0103r\u0103 a se limita la acestea, \u0219i\u00a0<strong><u>m\u0103suri privind \u00eenghe\u021barea cheltuielilor totale respectiv a salariilor din sectorul public<\/u><\/strong>\u00a0[n.a. dac\u0103 situa\u021bia se deterioreaz\u0103, chiar \u00een 2021]. \u00cen cazul \u00een care datoria public\u0103 este cuprins\u0103 <u>\u00eentre 55% din PIB \u015fi 60% din PIB<\/u> &#8230; Guvernul ini\u0163iaz\u0103 m\u0103suri care s\u0103 determine <u>\u00eenghe\u0163area cheltuielilor totale privind asisten\u0163a social\u0103 din sistemul public<\/u> \u015fi dac\u0103 datoria public\u0103 este mai mare de 60% din PIB, \u00een plus fa\u0163\u0103 de aceste m\u0103suri Guvernul ini\u0163iaz\u0103 \u015fi aplic\u0103 un program de reducere a datoriei publice cu o rat\u0103 medie de 5% pe an, ca rat\u0103 de referin\u0163\u0103\u201d<a href=\"#_edn21\" name=\"_ednref21\">[xxi]<\/a>.<\/p>\n<p>Fa\u021b\u0103-n fa\u021b\u0103 cu acest document, nu putem s\u0103 nu ne aducem aminte de <strong>Programul de convergen\u021b\u0103 al Guvernului Rom\u00e2niei 2011-2014<\/strong>, prin care guvernan\u021bii de atunci condu\u0219i de cuplul Traian B\u0103sescu &#8211; Emil Boc au transpus pe plan na\u021bional deciziile Consiliului European din 2010 cu privire la coordonarea politicilor bugetare ale Statelor Membre, reiter\u00e2nd \u0219i principiile <strong>Programului de Ajustare Structural\u0103<\/strong> la care a fost supus\u0103 Rom\u00e2nia \u00een urma \u00eemprumuturilor de la Fondul Monetar Interna\u021bional, Banca Mondial\u0103 \u0219i Comisia European\u0103. \u00cen acel context al crizei financiare 2008-2009, <strong>Programul<\/strong> a explicitat f\u0103r\u0103 echivoc m\u0103surile de austeritate impuse, care s-au justificat atunci drept inevitabile \u201em\u0103suri anti-criz\u0103\u201d<a href=\"#_edn22\" name=\"_ednref22\">[xxii]<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">*<\/p>\n<p><strong>Date fiind m\u0103surile pe care Guvernul Rom\u00e2niei nu le-a luat \u00een perioada st\u0103rii de urgen\u021b\u0103, precum \u0219i datele care arat\u0103 agravarea pauperiz\u0103rii for\u021bei de munc\u0103 \u00een contextul recesiunii economice din 2020, dar \u0219i neglijarea total\u0103 a acestui fenomen \u00een planul de redresare economic\u0103 preg\u0103tit de guvernul Orban \u00een aceste zile, concluzia analizei mele sumare din acest articol nu poate fi dec\u00e2t una singur\u0103. <\/strong><\/p>\n<p>Observ\u00e2nd faptul c\u0103, \u00een paralel, guvernul sprijin\u0103 necondi\u021bionat companiile private, cu pre\u021bul cre\u0219terii datoriei publice (f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 \u0219i de interesele for\u021bei de munc\u0103), \u0219i refuz\u0103 s\u0103 apeleze la cre\u0219terea impozit\u0103rii capitalului \u0219i profitului \u0219i taxarea special\u0103 a marilor averi, aceast\u0103 concluzie este urm\u0103toarea. Guvernarea liberal\u0103 din 2020, dup\u0103 o perioad\u0103 de relativ\u0103 stabilizare \u0219i cre\u0219tere eocnomic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, ca r\u0103spuns la criza curent\u0103 a capitalismului, va recurge la politicile guvernan\u021bei neoliberale fundamentate pe cuplul de principii: sprijin pentru companii private\/ capital \u0219i austeritate pentru popula\u021bie\/ for\u021b\u0103 de munc\u0103. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219i costurile acestei crize vor fi suportate de for\u021ba de munc\u0103, iar statul va r\u0103m\u00e2ne \u00een slujba capitalului, fenomene ce vor fi agravate azi, fa\u021b\u0103 de cum au fost \u00een 2010-2011, de gradul de securitizare a statului \u0219i \u00eent\u0103rirea statului poli\u021bienesc<a href=\"#_edn23\" name=\"_ednref23\">[xxiii]<\/a>.<\/p>\n<p>Pentru ca acest lucru s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple, ar trebui s\u0103 se \u00eenceap\u0103 c\u00e2t mai repede posibil mi\u0219c\u0103ri de mas\u0103 de genul celor din 2012, s\u0103 se radicalizeze \u00een direc\u021bia revendic\u0103rilor \u00een favoarea for\u021bei de munc\u0103, s\u0103 nu se lase deturnate de tendin\u021be na\u021bionaliste \u0219i\/sau de \u201erezisten\u021b\u0103 anti-comunist\u0103\u201d.<\/p>\n<p>Dar, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een materie de mi\u0219c\u0103ri social-politice \u00een Rom\u00e2nia depinde \u0219i de direc\u021bia schimb\u0103rii care va deveni predominant\u0103 \u00een \u00eentregul sistem mondial. Aceast\u0103 schimbare va fi ori spre revolu\u021bii socialiste; ori spre un r\u0103zboi imperialist \u00eentre marile puteri ce vor deveni tot mai protec\u021bioniste; ori spre capitalism de stat pacificator \u00eentre interesele capitalului \u0219i for\u021bei de munc\u0103; ori spre un regim \u00een care statul capitalist devine tot mai represiv fa\u021b\u0103 de propria popula\u021bie pentru a satisface interesele capitalului; ori un hibrid \u00eentre toate astea.<\/p>\n<p>Reproducerea neoliberalismului \u00een \u021b\u0103rile capitalismului avansat a\u0219a cum a func\u021bionat el \u00een ultimele patru decenii este prea pu\u021bin probabil\u0103, datorit\u0103 provoc\u0103rilor cu care se confrunt\u0103 azi fenomenul globaliz\u0103rii \u0219i al interdependen\u021belor aferente, de toate felurile, dar poate \u0219i datorit\u0103 revoltelor populare anti-neoliberale intensificate \u00een 2019 \u00een multe \u021b\u0103ri din lume. Este foarte posibil ca, \u00een viitorul apropiat, for\u021ba de munc\u0103 s\u0103 fie nevoit\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i duc\u0103 lupta \u00eenspre controlul democratic al mijloacelor de produc\u021bie, al companiilor, dar \u0219i al fondului locativ, \u00eentr-un capitalism de stat cu tente na\u021bionaliste; sau \u00eentr-un regim \u00een care coabitarea \u00eentre stat \u0219i marele capital nu va mai fi \u021binut\u0103 \u00een secret de ideologia pie\u021bei libere; \u00een care acest cuplu va pune \u00een practic\u0103 noi ideologii justificative \u00een vederea subordon\u0103rii statului fa\u021b\u0103 de capital \u0219i \u00een defavoarea for\u021bei de munc\u0103; \u0219i \u00een care statul protec\u021bionist va sprijini acumularea de capital de c\u0103tre firmele (multina\u021bionale) care taxeaz\u0103\u00a0\u00een \u021bara sa, \u0219i nu companiile str\u0103ine, intr\u00e2nd \u00een competi\u021bie cu alte state.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te ultimul aspect, \u00een \u021b\u0103rile periferice cum este Rom\u00e2nia, aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla diferit fa\u021b\u0103 de cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u021b\u0103rile Nord-Vestului global ce vor ie\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103toare din aceast\u0103 criz\u0103. Pentru c\u0103 aici, chiar dac\u0103 azi guvernul declar\u0103 c\u0103 va urm\u0103ri ca tot \u201ece se poate produce \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 se produc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201d<a href=\"#_edn24\" name=\"_ednref24\">[xxiv]<\/a>, nu are cum s\u0103 reconstruiasc\u0103 \u00een totalitate produc\u021bia intern\u0103 \u0219i cu siguran\u021b\u0103 nu are cum s\u0103 fac\u0103 asta prin capital autohton. De aceea, aici, for\u021ba de munc\u0103 pauperizat\u0103 va lucra \u00een continuare spre beneficiul capitalului str\u0103in sus\u021binut de statul rom\u00e2n. Dac\u0103 nu de altceva, m\u0103car acest lucru ar impune \u00eent\u0103rirea interna\u021bionaliz\u0103rii luptei clasei muncitoare \u0219i eliminarea rasismului care reproduce diviziuni \u00eentre for\u021ba de munc\u0103 din \u021b\u0103rile centrale \u0219i cele periferice ale capitalismului global.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"#_ednref1\" name=\"_edn1\">[i]<\/a> \u00a0Declara\u021bie citat\u0103 aici \u2013 <a href=\"https:\/\/bzb.ro\/stire\/citu-programul-de-relansare-economica-va-fi-prezentat-public-pe-1-iunie-a151044\">https:\/\/bzb.ro\/stire\/citu-programul-de-relansare-economica-va-fi-prezentat-public-pe-1-iunie-a151044<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref2\" name=\"_edn2\">[ii]<\/a> Unele din m\u0103surile amintite aici au fost elaborate \u00een cele dou\u0103 documente majore ale Blocului Pentru Locuire lansate \u00een contextul crizei curente multiple: <a href=\"https:\/\/bloculpentrulocuire.ro\/2020\/04\/02\/manifest-pentru-dreptate-locativa-impotriva-pandemiei-capitalismului-si-rasismului\/\">Manifest pentru dreptate locativ\u0103. \u00cempotriva pandemiei capitalismului \u0219i rasismului<\/a>; <a href=\"https:\/\/bloculpentrulocuire.ro\/2020\/04\/15\/venit-minim-decent-si-locuinte-sociale-pentru-persoanele-cele-mai-afectate-de-criza-covid-19\/\">Memoriu pentru un venit minim decent \u0219i locuin\u021be sociale adecvate pentru persoanele cele mai afectate de criza Covid-19<\/a>.<\/p>\n<p><a href=\"#_ednref3\" name=\"_edn3\">[iii]<\/a> Sursa acestor date \u2013 <a href=\"https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-coronavirus-23727259-covid19-romania-harta-interactiva-judete-cazuri-carantina-situatia-actualizata.htm\">https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-coronavirus-23727259-covid19-romania-harta-interactiva-judete-cazuri-carantina-situatia-actualizata.htm<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref4\" name=\"_edn4\">[iv]<\/a> Sursa acestor date \u2013 <a href=\"http:\/\/mmuncii.ro\/j33\/index.php\/ro\/comunicare\/comunicate-de-presa\/5959-situatia-contractelor-individuale-de-munca-suspendate-incetate,-la-data-de-25-mai-2020\">http:\/\/mmuncii.ro\/j33\/index.php\/ro\/comunicare\/comunicate-de-presa\/5959-situatia-contractelor-individuale-de-munca-suspendate-incetate,-la-data-de-25-mai-2020<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref5\" name=\"_edn5\">[v]<\/a> <a href=\"http:\/\/appsso.eurostat.ec.europa.eu\/nui\/show.do?lang=en&amp;dataset=ilc_li02\">http:\/\/appsso.eurostat.ec.europa.eu\/nui\/show.do?lang=en&amp;dataset=ilc_li02<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref6\" name=\"_edn6\">[vi]<\/a> <a href=\"https:\/\/appsso.eurostat.ec.europa.eu\/nui\/submitViewTableAction.do\">https:\/\/appsso.eurostat.ec.europa.eu\/nui\/submitViewTableAction.do<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref7\" name=\"_edn7\">[vii]<\/a> <a href=\"https:\/\/www.economica.net\/e-oficial-salariul-minim-pe-economie-creste-la-2-230-de-lei-de-la-1-ianuarie-2020_177155.html\">www.economica.net\/e-oficial-salariul-minim-pe-economie-creste-la-2-230-de-lei-de-la-1-ianuarie-2020_177155.html<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref8\" name=\"_edn8\">[viii]<\/a> <a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/eurostat\/tgm\/table.do?tab=table&amp;init=1&amp;language=en&amp;pcode=tespm070&amp;plugin=1\">https:\/\/ec.europa.eu\/eurostat\/tgm\/table.do?tab=table&amp;init=1&amp;language=en&amp;pcode=tespm070&amp;plugin=1<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref9\" name=\"_edn9\">[ix]<\/a> <a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/eurostat\/tgm\/table.do?tab=table&amp;init=1&amp;language=en&amp;pcode=tps00203&amp;plugin=1\">https:\/\/ec.europa.eu\/eurostat\/tgm\/table.do?tab=table&amp;init=1&amp;language=en&amp;pcode=tps00203&amp;plugin=1<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref10\" name=\"_edn10\">[x]<\/a> <a href=\"https:\/\/insse.ro\/cms\/ro\/tags\/comunicat-veniturile-si-cheltuielile-gospodariilor\">https:\/\/insse.ro\/cms\/ro\/tags\/comunicat-veniturile-si-cheltuielile-gospodariilor<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref11\" name=\"_edn11\">[xi]<\/a> <a href=\"https:\/\/www.syndex.ro\/noutati\/articol\/cosul-minim-de-consum-lunar-pentru-un-trai-decent-pentru-populatia-romaniei\">https:\/\/www.syndex.ro\/noutati\/articol\/cosul-minim-de-consum-lunar-pentru-un-trai-decent-pentru-populatia-romaniei<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref12\" name=\"_edn12\">[xii]<\/a> Declara\u021bie citat\u0103 aici \u2013 <a href=\"https:\/\/www.capital.ro\/ludovic-orban-pune-toti-banii-pe-masa-este-vorba-de-o-suma-uriasa.html\">https:\/\/www.capital.ro\/ludovic-orban-pune-toti-banii-pe-masa-este-vorba-de-o-suma-uriasa.html<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref13\" name=\"_edn13\">[xiii]<\/a> Despre efectele acestei m\u0103suri asupra reproducerii decalajelor \u00eentre Statele Membre am scris aici: \u201eZiua c\u0103rei Europe, \u201d Baricada, 9 mai 2020, <a href=\"https:\/\/ro.baricada.org\/ziua-carei-europe\/\">https:\/\/ro.baricada.org\/ziua-carei-europe\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref14\" name=\"_edn14\">[xiv]<\/a> Declara\u021bie citat\u0103 aici \u2013 <a href=\"https:\/\/www.capital.ro\/orban-anunt-despre-taxe-si-impozite-guvernul-a-hotarat.html\">https:\/\/www.capital.ro\/orban-anunt-despre-taxe-si-impozite-guvernul-a-hotarat.html<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref15\" name=\"_edn15\">[xv]<\/a> Declara\u021bie citat\u0103 aici \u2013 <a href=\"https:\/\/www.capital.ro\/ludovic-orban-a-dat-cea-mai-crunta-veste-romania-se-afla-intr-un-risc-major-de-blocare.html\">https:\/\/www.capital.ro\/ludovic-orban-a-dat-cea-mai-crunta-veste-romania-se-afla-intr-un-risc-major-de-blocare.html<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref16\" name=\"_edn16\">[xvi]<\/a> O relatare scurt\u0103 despre asta \u00een limba rom\u00e2n\u0103 se poate citi aici \u2013 <a href=\"https:\/\/cursdeguvernare.ro\/cea-mai-grea-imparteala-din-istoria-ue-incep-negocierile.html\">https:\/\/cursdeguvernare.ro\/cea-mai-grea-imparteala-din-istoria-ue-incep-negocierile.html<\/a>; \u0219i <a href=\"https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/detalii-din-planul-comisiei-europene-de-relansare-dup%C4%83-criza-covid-19\/30575258.html\">https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/detalii-din-planul-comisiei-europene-de-relansare-dup%C4%83-criza-covid-19\/30575258.html<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref17\" name=\"_edn17\">[xvii]<\/a> \u00a0Declara\u021bie citat\u0103 aici \u2013 <a href=\"https:\/\/www.capital.ro\/ludovic-orban-pune-toti-banii-pe-masa-este-vorba-de-o-suma-uriasa.html\">https:\/\/www.capital.ro\/ludovic-orban-pune-toti-banii-pe-masa-este-vorba-de-o-suma-uriasa.html<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref18\" name=\"_edn18\">[xviii]<\/a> Vezi \u00een documentele din martie 2020 ale B\u0103ncii Comerciale Rom\u00e2ne, prezentate aici \u2013 <a href=\"https:\/\/www.profit.ro\/stiri\/economie\/ultima-ora-infografic-bcr-vede-o-recesiune-severa-in-romania-si-explozia-deficitului-bugetar-somajul-ajunge-la-aproape-11-creste-riscul-retrogradarii-tarii-la-categoria-junk-19315282\">https:\/\/www.profit.ro\/stiri\/economie\/ultima-ora-infografic-bcr-vede-o-recesiune-severa-in-romania-si-explozia-deficitului-bugetar-somajul-ajunge-la-aproape-11-creste-riscul-retrogradarii-tarii-la-categoria-junk-19315282<\/a>.<\/p>\n<p><a href=\"#_ednref19\" name=\"_edn19\">[xix]<\/a> Document accesibil aici \u2013 <a href=\"https:\/\/images.capital.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/ProgramdeConvergenta2020_20052020.pdf\">https:\/\/images.capital.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/ProgramdeConvergenta2020_20052020.pdf<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref20\" name=\"_edn20\">[xx]<\/a> Declara\u021bie citat\u0103 aici\u00a0 \u2013 <a href=\"https:\/\/www.capital.ro\/document-ministerul-de-finante-a-anuntat-ce-ne-asteapta-vin-vremuri-grele-in-romania.html\">https:\/\/www.capital.ro\/document-ministerul-de-finante-a-anuntat-ce-ne-asteapta-vin-vremuri-grele-in-romania.html<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref21\" name=\"_edn21\">[xxi]<\/a> Prevedere citat\u0103 aici \u2013 <a href=\"https:\/\/www.agerpres.ro\/economic-intern\/2020\/05\/24\/program-de-convergenta-2020-ponderea-datoriei-guvernamentale-este-estimata-la-40-9-din-pib-la-finele-anului--511044\">https:\/\/www.agerpres.ro\/economic-intern\/2020\/05\/24\/program-de-convergenta-2020-ponderea-datoriei-guvernamentale-este-estimata-la-40-9-din-pib-la-finele-anului&#8211;511044<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ednref22\" name=\"_edn22\">[xxii]<\/a> Vezi analiza acestuia \u00een Enik\u0151 Vincze, 2014, \u201eGlocalizarea neoliberalismului \u00een Rom\u00e2nia prin reforma statului \u0219i dezvoltare antreprenorial\u0103,\u201d \u00een <em>Epoca Traian B\u0103sescu<\/em>, Florin Poenaru \u0219i Costi Rogozanu (coord.), Editura Tact, pp. 245-277.<\/p>\n<p><a href=\"#_ednref23\" name=\"_edn23\">[xxiii]<\/a> La \u00eenceput de an, bugetul pe 2020 al Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale era planificat \u00een cre\u0219tere cu 18% fa\u021b\u0103 de 2019 (cu 3,2 miliarde de lei mai mult), iar al Ministerului Afacerilor Interne cu 13% fa\u021b\u0103 de 2019 (cu 2,3 miliarde de lei mai mult).<\/p>\n<p><a href=\"#_ednref24\" name=\"_edn24\">[xxiv]<\/a> Declara\u021bie din 18 mai citat\u0103 aici &#8211;\u00a0<a href=\"https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/politica\/ludovic-orban-a-prezentat-in-parlament-masurile-pentru-relansarea-economiei-credite-garantate-investitii-si-scheme-de-ajutor-1308984\">https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/politica\/ludovic-orban-a-prezentat-in-parlament-masurile-pentru-relansarea-economiei-credite-garantate-investitii-si-scheme-de-ajutor-1308984<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pentru a demonstra agravarea pauperiz\u0103rii for\u021bei de munc\u0103 \u0219i de pe urma pandemiei, \u0219i a recesiunii economice (fa\u021b\u0103 de care m\u0103surile de mai sus, neluate de statul rom\u00e2n, ar fi parte din solu\u021biile necesare), pornesc de la observarea a dou\u0103 mari tendin\u021be din 15 mai \u00eencoace \u00een Rom\u00e2nia. Una dintre ele este legat\u0103 de criza medical\u0103, iar cealalt\u0103 de criza economic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":9213,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[82,161,80],"tags":[474,472,471,296,485],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9212"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9212"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9212\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9215,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9212\/revisions\/9215"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9213"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9212"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9212"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9212"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}