de Victor Vozian<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/canvas.png\")
Greve ale femeilor, 1912. Foto Zinn Education Project<\/p><\/div>\n
Primele organiza\u021bii de dialog social la nivel na\u021bional se contureaz\u0103 \u00een Statele Unite \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XX. Confedera\u021bii sindicale precum The National Labor Union<\/em> (1866-1873) \u0219i Knights of Labor<\/em> (din 1869) militau pentru ziua de munc\u0103 de 8 ore, sindicalizarea tuturor muncitorilor industriali, dar \u0219i pentru reprezentarea lor politic\u0103. Conflictele de munc\u0103 erau abordate de c\u0103tre acestea prin arbitraj, negociere politic\u0103, dar \u0219i prin greve \u0219i demonstra\u021bii la care participau sute de mii de persoane. \u00cen cazul ambelor organiza\u021bii, strategia sindicaliz\u0103rii consta \u00een unificarea tuturor sindicatelor existente la nivel local \u0219i regional \u00eentr-o singur\u0103 institu\u021bie la nivel na\u021bional, care s\u0103 \u00eenglobeze toate industriile. Spre deosebire de acestea, American Federation of Labour<\/em> (1881) va milita pentru sindicate sectoriale, la nivelul fiec\u0103rei industrii sau profil de afacere. Aceste viziuni concurente, la fel ca \u0219i problema incluziunii muncitorilor necalifica\u021bi, a celor migran\u021bi \u0219i afroamericani, vor marca evolu\u021bia mi\u0219c\u0103rii muncitore\u0219ti americane \u00een ultimul sfert al secolului XIX \u0219i \u00eenceputul secolului XX.<\/p>\n \u00cen acest eseu voi face o sintez\u0103 a activit\u0103\u021bilor \u0219i a platformelor revendicative ale organiza\u021biilor American Federation of Labour<\/em> (AFL), Industrial Workers of the World<\/em>, cunoscu\u021bi \u0219i ca Wobblies<\/em> (IWW), a impactului acestora asupra deciziilor politice, economice, c\u00e2t \u0219i \u00een sfera libert\u0103\u021bilor civice \u0219i m\u0103 voi referi sumar \u0219i la National Civic Federation<\/em>, ca un proiect conciliator \u00eentre mediile muncitore\u0219ti \u0219i cele de afaceri.<\/p>\n Originile AFL sunt legate de Cigar Makers International Union<\/em> (CMIU) \u0219i a reorganiz\u0103rii acestuia pe parcursul anilor 1870. Sindicatul lucr\u0103torilor din industria trabucurilor este printre reprezentan\u021bii cei mai notabili ai unui nou curent sindical (\u201enew unionism<\/em>\u201d), ce va pune obiectivele pragmatice, pe termen scurt, \u00eenaintea celor ce \u021binteau schimb\u0103ri economice \u0219i politice structurale. Revendic\u0103rile privind proprietatea lucr\u0103torilor asupra mijloacelor de produc\u021bie, cooperativizarea, eliminarea muncii salariate, caracteristice mi\u0219c\u0103rii muncitore\u0219ti p\u00e2n\u0103 la depresiunea din 1873, vor fi abandonate (temporar) de sindicatul produc\u0103torilor de trabucuri \u0219i ulterior \u0219i de alte sindicate profesionale. \u00cen locul acestora, se va contura o agend\u0103 limitat\u0103 la revendicarea salariilor mai mari \u0219i a scurt\u0103rii timpului de munc\u0103, precum \u0219i a \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii condi\u021biilor de munc\u0103. P\u0103str\u00e2nd, cel pu\u021bin la nivel teoretic, acelea\u0219i deziderate socialiste ca \u0219i \u00eenainte de reorganizare, noii lideri ai CMIU opereaza distinc\u021bia dintre \u201eobiective tangibile imediat\u201d \u0219i \u201erevendic\u0103ri cu caracter mai utopic\u201d.<\/p>\n Strategia reorganiz\u0103rii sindicatului CMIU urm\u0103rea \u00een primul r\u00e2nd stabilizarea sa financiar\u0103, printr-un control centralizat al resurselor \u0219i o distribuire eficient\u0103 a acestora. La \u00eenceputul anilor 1870, sindicatul va cre\u0219te cotiza\u021biile membrilor \u0219i va introduce un sistem de asigurare \u00een caz de boal\u0103 \u0219i sprijin \u00een caz de deces, pentru familiile muncitorilor. De asemenea, este introdus principiul egaliz\u0103rii fondurilor, potrivit c\u0103ruia unei filiale a sindicatului cu o situa\u021bie financiar\u0103 buna i se poate cere de c\u0103tre conducerea central\u0103 transferul de fonduri c\u0103tre o alt\u0103 filial\u0103 aflat\u0103 \u00een dificultate. \u00cen acela\u0219i sens, oportunitatea declan\u0219\u0103rii grevelor este decis\u0103 de c\u0103tre conducerea central\u0103, \u00een func\u021bie de situa\u021bia financiar\u0103 per ansamblu a sindicatului. Eficientizarea \u0219i cre\u0219terea puterii de negociere a muncitorilor la nivel na\u021bional nu puteau fi atinse \u00eens\u0103, potrivit liderilor CMIU, dec\u00e2t prin sindicalismul na\u021bional la nivel de bran\u0219\u0103 industrial\u0103, \u0219i nu prin cel unificator al tuturor bran\u0219elor \u0219i meseriilor, promovat de The National Labor Union<\/em> \u0219i Knights of Labor<\/em> \u00eenainte de depresiune. Un sindicat de bran\u0219\u0103 era considerat mai puternic \u0219i eficient \u00een negocieri, datorit\u0103 limit\u0103rii reprezentativit\u0103\u021bii sale la muncitorii califica\u021bi (ce aveau mai mult de oferit, deci \u0219i de negociat). \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care mi\u0219carea muncitoreasc\u0103 se afla \u00een impas, eventualele succese ale muncitorilor califica\u021bi puteau crea precedente pentru ob\u021binerea beneficiilor \u0219i de c\u0103tre restul categoriilor de muncitori. Acest ra\u021bionament se afla la baza viziunii unuia dintre liderii CMIU, pre\u0219edintele filialei din New York al acesteia \u00eencep\u00e2nd cu 1875, Samuel Gompers \u2013 care va deveni \u0219i primul pre\u0219edinte al AFL.<\/p>\n Samuel Gompers, n\u0103scut \u00een Londra \u00een 1850, era fiul unui mic produc\u0103tor independent de trabucuri stabilit la New York, venit ca migrant \u00een SUA \u00een 1863. Membru al unui sindicat local \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 14 ani \u0219i format ideologic \u00een tradi\u021bia socialist\u0103 a sindicatelor americane din epoc\u0103, acesta va opta pentru adaptarea idealurilor sale politice pe termen lung la o agend\u0103 revendicativ\u0103 practic\u0103, cu obiective pe termen scurt. Gompers, alaturi de Adolph Strasser \u0219i Ferdinand Laurrell, este unul dintre liderii ce au contribuit la conturarea noii orient\u0103ri a sindicatului \u0219i la reorganizarea sa \u2013 \u201esindicalismul trebuie dezvoltat pe baza profilurilor de afacere ale \u00eentreprinderilor, \u00een scopul form\u0103rii unui pol de putere suficient pentru a ob\u021bine condi\u021bii mai bune de munc\u0103\u201d \u2013 spunea Gompers \u00een memoriile sale.<\/p>\n \u201eTo protect the skilled trades of America from being reduced to beggary<\/em>\u201d<\/strong><\/p>\n Pe parcursul anilor 1880 au avut loc c\u00e2teva \u00eent\u00e2lniri oficiale \u0219i \u00eencerc\u0103ri de alian\u021b\u0103 \u00eentre sindicatele na\u021bionale unificate (indiferent de bran\u0219\u0103), cel mai proeminent dintre acestea fiind Knights of Labour<\/em>, \u0219i sindicatele profesionale interna\u021bionale, printre care CMIU. Prima dintre ele a fost conferin\u021ba de la Pittsburg din 1881, ce avea ca scop crearea unei asocia\u021bii unice a tuturor sindicatelor americane. A fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 The Federation of Organized Trades and Labor Unions<\/em>, care elimina teoretic orice restric\u021bii privind nivelul de calificare al muncitorilor membri, c\u00e2t \u0219i criteriile de etnie, culoare, religie. Aceasta nu s-a bucurat \u00eens\u0103 de succes \u0219i a fost desfiin\u021bat\u0103 \u00een urm\u0103torii ani, \u00een principal din cauza conflictelor dintre cele dou\u0103 tabere sindicale, cu viziuni concurente. Sindicatele muncitorilor califica\u021bi din cadrul noii federa\u021bii protestau adesea fa\u021b\u0103 de aducerea lor la nivelul celor necalifica\u021bi \u0219i \u00ee\u0219i manifestau inten\u021bia de a r\u0103m\u00e2ne autonomi, pentru a negocia separat cu conducerile \u00eentreprinderilor : \u201eto protect the skilled trades of America from being reduced to beggary<\/em>\u201d. Prima schism\u0103 apare chiar \u00een interiorul CMIU: \u00een urma unor tensiuni \u00een filiala din New York, cauzate de dezbateri privind includerea \u00een sindicat a muncitorilor necalifica\u021bi \u0219i promovarea socialismului, este creat\u0103 o sub-filiala, Progressive Cigar Makers<\/em>, sus\u021bin\u0103toare a acestor din urma orient\u0103ri.<\/p>\n Pe data de 8 decembrie 1886 are loc \u00een Columbus, Ohio, o reuniune a sindicatelor profesionale din toat\u0103 \u021bara, \u00een marea lor majoritate afiliate Knights of Labour<\/em>, dar atrase din ce mai mult de ideea sindicaliz\u0103rii la nivel de bran\u0219\u0103, \u00een scopul promov\u0103rii intereselor specifice fiec\u0103reia. Sindicate reprezent\u00e2nd laolalt\u0103 peste 150.000 de muncitori, printre care Iron Molders<\/em>, Miners and Mine Laborers<\/em>, Typographers<\/em>, Journeymen Tailors<\/em>, Journeymen Bakers<\/em>, Furniture Workers<\/em>, Metal Workers<\/em>, Granite Cutters<\/em>, Carpenters<\/em>, Cigar Makers<\/em>, au decis \u00eenfiin\u021barea unei noi organiza\u021bii sindicale na\u021bionale pe baze profesionale \u2013 American Federation of Labor<\/em>. Samuel Gompers este ales pre\u0219edinte al acesteia \u0219i va ocupa acest post p\u00e2n\u0103 la moartea sa, survenit\u0103 \u00een 1924. Noua organiza\u021bie prevedea \u00een statutul s\u0103u o autonomie strict\u0103 a fiec\u0103rei ramuri profesionale, \u00een spiritul unui model descentralizat, opus federa\u021biilor sindicale de p\u00e2n\u0103 atunci. Consiliul s\u0103u executiv nu avea competen\u021ba de a interveni \u00een conflictele de munc\u0103 \u0219i negocierile ce intrau \u00een jurisdic\u021bia sindicatelor locale. Era prevazut\u0103, de asemenea, formarea unor blocuri sindicale la nivel municipal, dar \u0219i statal, specializate pe promovarea legisla\u021biei muncii. Sindicatele membre erau sprijinite de consiliul executiv \u00een ob\u021binerea recunoa\u0219terii din partea angajatorilor \u0219i \u00een semnarea contractelor colective de munc\u0103.<\/p>\n De la num\u0103rul ini\u021bial de aproximativ 150.000 de membri, organiza\u021bia va cre\u0219te la 250.000 \u00een 1892, iar \u00een primii ani ai secolului XX va ajunge la 1,6 milioane de membri, reprezent\u00e2nd circa 80% din totalul muncitorilor sindicaliza\u021bi din SUA. At\u00e2t marii industria\u0219i, c\u00e2t \u0219i guvernul au reac\u021bionat dur la cre\u0219terea amplorii mi\u0219c\u0103rii, m\u0103surile represive s-au accentuat, iar deciziile tribunalelor erau de cele mai multe ori nefavorabile sindicali\u0219tilor. O nou\u0103 depresiune economic\u0103 love\u0219te \u021bara \u00een 1893, fapt ce va vulnerabiliza AFL \u0219i mai mult, fac\u00e2ndu-i \u0219i mai dificil\u0103 sarcina de a men\u021bine muncitorii \u00een sindicat. Federa\u021bia \u00ee\u0219i va men\u021bine totu\u0219i unitatea \u0219i \u00ee\u0219i va consolida puterea de negociere, iar potrivit istoricului Melvyn Dubofsky (1994), pre\u0219edintelui Gompers \u00eei revine un rol cheie \u00een acest sens. Din micul s\u0103u birou din New York, pus la dispozi\u021bie de sindicatul produc\u0103torilor de trabucuri, acesta trimitea numeroase scrisori filialelor din toat\u0103 \u021bara, se implica personal \u00een redactarea ziarului federa\u021biei, \u00een redactarea \u201ecartelor de principii\u201d ale noilor sindicate, \u00een str\u00e2ngerea cotiza\u021biilor, \u00een organizarea congreselor na\u021bionale, se afla frecvent \u00een turnee na\u021bionale de promovare a sindicaliz\u0103rii. Pe de alt\u0103 parte, conducerea lui Gompers a AFL este asociat\u0103 \u0219i cu rezisten\u021ba la politizare \u2013 propagat\u0103 printre muncitori de c\u0103tre Partidul Socialist, a c\u0103rui amploare cre\u0219te spre sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX. \u00cen 1894, Gompers este \u00eenl\u0103turat temporar de la conducerea AFL \u00een urma unor dispute privind adoptarea oficial\u0103 a dezideratelor socialiste privind proprietatea colectiv\u0103 a muncitorilor asupra mijloacelor de produc\u021bie \u0219i distribu\u021bie. John McBride, liderul United Mine Workers<\/em>, este ales \u00een locul s\u0103u, iar sediul AFL este mutat temporar din New York \u00een Indianapolis. La urm\u0103torul congres al federa\u021biei, Gompers va reveni \u00eens\u0103 \u00een fruntea acesteia \u0219i \u00ee\u0219i va impune viziunea distan\u021b\u0103rii fa\u021b\u0103 de orice partid politic \u0219i fa\u021b\u0103 de orice agend\u0103 revolu\u021bionar\u0103. \u00cen discursul s\u0103u dup\u0103 realegere, Gompers \u00eendemna muncitorii la concentrarea pe problemele practice privind salariile \u0219i orele de munc\u0103 \u0219i ironizeaz\u0103 agenda ideologic\u0103 a Partidului Socialist, referindu-se la aceasta ca \u201emiddle class issues<\/em>\u201d.<\/p>\n Amploarea organiza\u021biei cre\u0219tea \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a-i include pe muncitorii necalifica\u021bi, o bun\u0103 parte a c\u0103rora era din r\u00e2ndurile femeilor, a muncitorilor de culoare \u0219i a celor migran\u021bi. Dac\u0103 AFL reu\u0219e\u0219te ob\u021binerea prin negocieri a unor beneficii pentru muncitorii califica\u021bi, \u00een marea lor majoritate barba\u021bi albi, masele de muncitori necalifica\u021bi r\u0103m\u00e2n la \u00eenceputul secolului XX \u00een afara reprezent\u0103rii \u0219i la limita supravie\u021buirii, iar condi\u021biile de munc\u0103 din ateliere \u0219i fabrici r\u0103m\u00e2n precare.<\/p>\n Doar \u00een anul 1904 sunt \u00eenregistrate 27.000 de decese la locul de munc\u0103 \u00een domeniul manufacturier, al transportului \u0219i \u00een agricultur\u0103. <\/strong><\/p>\n Iar \u00een New York sunt \u00eenregistrate 50.000 de accidente \u00een fabrici. \u00cen cele aproximativ 500 de fabrici \u0219i ateliere de textile din New York de la \u00eenceputul secolului, mare parte dintre muncitori sunt migran\u021bi europeni (est-europeni, evrei, italieni). Momentul de blocaj financiar de la \u00eenceputul secolului \u2013 \u201ethe panic\u201d<\/em>, \u00een 1907[1]<\/a> \u2013 c\u00e2t \u0219i dezvoltarea taylorismului[2]<\/strong><\/a><\/em> vor orienta mediile de afaceri din domeniul textilelor c\u0103tre cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii cu costuri minime, prin munca necalificat\u0103 \u0219i nesindicalizat\u0103 a migran\u021bilor, femeilor, copiilor, a c\u0103ror s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de munc\u0103 era \u00eentre 70 \u0219i 80 de ore, f\u0103r\u0103 zile de odihn\u0103. Condi\u021biile de munc\u0103 din ateliere, c\u00e2t \u0219i durata s\u0103ptam\u00e2nii de lucru au determinat muncitoarele din atelierele textile (inclusiv cele de culoare) s\u0103 se organizeze independent \u0219i s\u0103-\u0219i c\u00e2\u0219tige, prin manifesta\u021bii \u0219i greve, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea par\u021bial\u0103 a condi\u021biilor de munc\u0103.<\/p>\n \u00cen iarna lui 1909, \u00een urma unei manifesta\u021bii a lucratoarelor textile de la Triangle Shirtwaist Company<\/em> din New York, la care au participat 20.000 de persoane, recent \u00eenfiin\u021batul \u0219i cvazi-anonimul International Ladies Garment Workers Union <\/em>cap\u0103t\u0103 mii de noi membre. Doi ani mai t\u00e2rziu, pe 25 martie 1911, izbucne\u0219te unul din cele mai mari incendii dintr-o fabric\u0103 american\u0103 de p\u00e2n\u0103 atunci, \u00een cl\u0103direa atelierelor aceleia\u0219i Triangle Shirtwaist Company<\/em>, provoc\u00e2nd moartea a 146 lucr\u0103toare \u0219i lucr\u0103tori. Tragedia venea s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 revendic\u0103rile precedente ale sindicatului din textile, privind m\u0103surile de securitate a muncii. \u00cen acest sens, noi ini\u021biative legislative apar \u00een acela\u0219i an \u0219i este \u00eenfiin\u021bat\u0103 American Society of Safety Engineers.<\/p>\n O alt\u0103 problem\u0103 atacat\u0103 de ini\u021biativele muncitore\u0219ti independente \u2013 \u0219i de cele mai multe ori ignorat\u0103 de AFL la nivel oficial \u2013 era munca copiilor \u00een industrii. La \u00eenceputul secolului, 280.000 de copii cu v\u00e2rste \u00eentre 10 \u0219i 15 ani lucrau \u00een mine, fabrici de o\u021bel \u0219i atelierele de textile. Un rol important \u00een campaniile publice pentru abolirea muncii copiilor \u00eei revine militantei Marry G. Harris Jones, cunoscut\u0103 \u0219i ca Mother Jones (1837-1930). \u00cen primavara lui 1903, Jones organizeaz\u0103 un mar\u0219 al copiilor din Pennsylvania \u0219i Philadelphia c\u0103tre Washington, la care particip\u0103 circa 46.000 de adul\u021bi \u0219i copii, cer\u00e2nd pre\u0219edintelui Roosevelt abolirea muncii copiilor. De\u0219i ac\u021biunea nu a avut urm\u0103ri imediate tangibile, amploarea acesteia a contribuit la \u00eenfiin\u021barea \u00een 1904 a National Child Labor Committee<\/em>, iar \u00een 1905 statul Pensylvania va lua deja primele m\u0103suri de reglementare a muncii copiilor.<\/p>\n \u00cenceputul secolului XX este perioada efervescen\u021bei sindicale \u00een SUA \u0219i a l\u0103rgirii reprezentativit\u0103\u021bii muncitorilor. <\/strong><\/p>\n Dac\u0103 \u00een anul 1890 se \u00eenregistrau aproximativ 1000 de greve anual, \u00een 1904 num\u0103rul acestora urca la 4000.\u00a0 Este contextul \u00een care se pun bazele The Industrial Workers of the World<\/em> (IWW), o organiza\u021bie ce va umple golurile de reprezentativitate l\u0103sate de marile confedera\u021bii de p\u00e2n\u0103 atunci \u0219i va aduce mai mult\u0103 presiune \u00een direc\u021bia politiz\u0103rii mi\u0219c\u0103rii muncitore\u0219ti. IWW este \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een iunie 1905, \u00een cadrul unui congres al militan\u021bilor sociali\u0219ti, anarhi\u0219ti \u0219i diver\u0219i membri ai sindicatelor profesionale cu orientari radicale, ce a avut loc la Chicago. Printre membrii \u0219i membrele fondatoare ai IWW se num\u0103r\u0103 chiar militanta Mother Jones (din partea United Mine Workers of America<\/em>), Eugene Debs, liderul Partidului Socialist (partid influent extraparlamentar), William D. \u201eBig Bill\u201d Haywood (anterior lider al Western Federation of Miners<\/em>), Lucy Parsons (sindicalist\u0103 socialist\u0103, al c\u0103rei so\u021b, Albert Parsons, fusese condamnat la moarte \u0219i executat \u00een afacerea Haymarket, \u00een 1886), etc.<\/p>\n Din memoriile lui William D. \u201eBig Bill” Haywood, re\u021binem printre obiectivele generale ale organiza\u021biei \u2013 abilitarea economic\u0103 a clasei muncitorilor, prin aproprierea de c\u0103tre ace\u0219tia a utilajelor de produc\u021bie \u0219i a mijloacelor de distribu\u021bie a bunurilor. \u00cen unul din pamfletele distribuite de IWW, sunt rezumate motivele rupturii fa\u021b\u0103 de AFL: noua organiza\u021bie militeaz\u0103 (asemenea vechilor confedera\u021bii) pentru unificarea tuturor muncitorilor \u00eentr-un singur mare sindicat, f\u0103r\u0103 criterii de gen, ras\u0103 sau calificare profesional\u0103. Ace\u0219tia se opuneau semn\u0103rii contractelor colective cu angajatorii, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 acestea ar fi privat \u00een trecut muncitorii de puterea de a intra \u00een grev\u0103 \u00een mod autonom, sau din simpatie pentru al\u021bi grevi\u0219ti. \u00cen viziunea fondatorilor IWW, negocierile contractelor colective de c\u0103tre liderii sindicali au luat locul luptei continue \u0219i militantismului la nivelul muncitorilor de r\u00e2nd. Metoda noilor sindicali\u0219ti era \u201eac\u021biunea direct\u0103\u201d, ca instrument principal al democra\u021biei industriale \u2013 adic\u0103 organizarea, controlul \u0219i decizia \u00eencet\u0103rii grevelor de c\u0103tre muncitorii \u00een\u0219i\u0219i, f\u0103r\u0103 intermedierea liderilor marilor sindicate sau a politicienilor. Sursa ideologic\u0103 a acestui tip de revendic\u0103ri era doctrina anarho-sindicalist\u0103, de la care se revendicau deja unele sindicate din Spania, Fran\u021ba (CNT), Italia. Curentul a fost teoretizat \u00een Europa de Rudolf Rocker (1873-1958)[3]<\/a>. La fel ca \u0219i sociali\u0219tii americani, anarho-sindicali\u0219tii sus\u021bineau preluarea puterii economice \u0219i politice de c\u0103tre muncitori, \u00eens\u0103 nu prin cucerirea statului prin rebeliune armat\u0103, ci printr-o grev\u0103 general\u0103 care ar duce la paralizarea sistemului economic \u0219i ulterior la reorganizarea echitabil\u0103 a acestuia de c\u0103tre colectivele muncitorilor.<\/p>\n De\u0219i nu a adunat niciodat\u0103 mai mult de 5000-10.000 de membri, IWW a contribuit la expunerea public\u0103 a dificult\u0103\u021bilor muncitorilor subreprezenta\u021bi, a c\u0103ror putere de negociere a crescut odat\u0103 cu organiza\u021bia, precum \u0219i la crearea unor precedente \u00een favoarea libert\u0103\u021bii de exprimare \u0219i de \u00eentrunire. Militan\u021bii IWW c\u0103l\u0103toreau \u00een toate regiunile \u021b\u0103rii, organiz\u00e2nd greve, pichet\u0103ri, ac\u021biuni de nesupunere civic\u0103. \u00cen unele regiuni \u00een care autorit\u0103\u021bile locale au emis hot\u0103r\u00e2ri ce le interziceau manifest\u0103rile publice, sindicali\u0219tii sfidau aceste restric\u021bii. \u00cen Spokane, Washington, \u00een 1909, c\u00e2teva mii de protestatari mobiliza\u021bi de IWW au ob\u021binut dreptul la \u00eentruniri publice pentru to\u021bi cet\u0103\u021benii, cu pre\u021bul \u00eencarcer\u0103rii a 600 de persoane \u0219i a c\u00e2torva decese \u00een deten\u021bie. Un caz similar a avut loc \u00een Fresno, California, \u00een 1911, unde IWW ob\u021bine dreptul la exprimare public\u0103 \u00een strad\u0103, ce fusese restric\u021bionat de autorit\u0103\u021bi. Mai mul\u021bi dintre sindicali\u0219tii IWW vor fi tortura\u021bi, omor\u00e2\u021bi de c\u0103tre grupurile de vigilantes<\/em>[4]<\/a>, sau \u00eempu\u0219ca\u021bi de poli\u021bie \u00een timpul protestelor. O figur\u0103 emblematic\u0103 \u00een istoria organiza\u021biei este sindicalistul Joe Hill, judecat pentru jaf \u0219i uciderea unui v\u00e2nz\u0103tor. Este executat de autorit\u0103\u021bi \u00een noiembrie 1915, \u00een pofida lipsei de probe \u0219i \u00een pofida protestelor la nivel interna\u021bional pentru sus\u021binerea sa. \u00cendemnul s\u0103u, scris \u00eenainte de moarte \u2013 \u201eDon’t waste any time in mourning. Organize\u201d <\/em>\u2013 este unul de referin\u021b\u0103 \u00a0pentru activismul interna\u021bional anarho-sindicalist \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n Greva din Lawrence, Massachusetts, din iarna \u0219i prim\u0103vara lui 1912 este, probabil, capitolul de glorie al istoriei IWW. <\/strong><\/p>\n Grevele „Bread and Roses”<\/p><\/div>\n Aproximativ 10.000 de muncitori textili ai American Woolen Company<\/em>, majoritatea din familii de imigran\u021bi (\u00eentr-un ora\u0219 cu o popula\u021bie de 86.000), au intrat \u00een grev\u0103 \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de o noua reducere a salariilor, aflate deja la un nivel sc\u0103zut \u00een raport cu nevoile de subzisten\u021b\u0103 (o medie salarial\u0103 de 8.76$ pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 este \u00eenregistrat\u0103 \u00een \u00eentreprindere \u00een acea perioad\u0103). IWW avea mai pu\u021bin de 1000 de afilia\u021bi printre muncitori. Din cauza ignor\u0103rii de c\u0103tre AFL a muncitorilor necalifica\u021bi, ace\u0219tia se vor \u00eendrepta c\u0103tre IWW, care va deveni \u00een scurt timp de la declan\u0219area grevei organizatorul principal al acesteia. \u00cen urma unor confruntari violente cu for\u021bele de ordine, a numeroaselor arest\u0103ri \u0219i a cel pu\u021bin 3 decese \u00een r\u00e2ndurile muncitorilor, American Woolen Company<\/em> va ceda presiunilor \u0219i va oferi cre\u0219teri salariale de 5-11%, o m\u0103rire cu 25% a salariului \u00een cazul orelor suplimentare \u0219i se va angaja s\u0103 nu-i discrimineze pe cei care participaser\u0103 la grev\u0103. \u00cencheierea grevei a fost votat\u0103 pe 14 martie 1912 de c\u0103tre adunarea muncitorilor, prezidat\u0103 de Bill Haywood, reprezentant al IWW.<\/p>\n \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 de \u00eenceput de secol XX, au existat \u0219i alte tipuri de abord\u0103ri ale dialogului dintre munc\u0103 \u0219i capital, diferite de cele ale AFL, IWW sau ale sindicatelor profesionale neafiliate.<\/p>\n \u00cen anul 1900, un \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor \u0219i jurnalist de orientare republican\u0103 \u0219i conservatoare, Ralph Easley, va pune bazele National Civic Federation<\/em>. Misiunea noii organiza\u021bii era medierea \u0219i ameliorarea rela\u021biilor dintre sindicate \u0219i mediul de afaceri. Conduc\u0103torii federa\u021biei erau numi\u021bi din r\u00e2ndurile marilor oameni de afaceri \u0219i ale politicienilor, iar primul s\u0103u vice-pre\u0219edinte a fost chiar liderul AFL, Samuel Gompers. Viziunea NCV era una favorabil\u0103 mediului de afaceri, \u00eens\u0103 pragmatic\u0103 fa\u021b\u0103 de sindicate, pe care organiza\u021bia le \u00een\u021belegea ca o realitate inevitabil\u0103, \u00eencuraj\u00e2nd mediul de afaceri s\u0103 opteze pentru ajungerea la \u00een\u021belegeri cu acestea \u0219i nu s\u0103 le confrunte. Federa\u021bia a formulat anumite ini\u021biative legislative \u00een domeniul muncii, printre care legea compensa\u021biilor pentru accidente de munc\u0103, care va fi implementat\u0103 \u00een 42 de state p\u00e2n\u0103 \u00een 1920.\u00a0 Pre\u0219edintele Theodore Roosevelt a fost unul dintre sus\u021bin\u0103torii ini\u021biativelor NCV. Atunci c\u00e2nd Curtea Suprem\u0103 a declarat legea compensa\u021biilor neconstitu\u021bionala, acesta a intervenit declar\u00e2nd c\u0103 asemenea decizii nu fac dec\u00e2t \u201es\u0103 creasc\u0103 puterea Partidului Socialist\u201d (la fel ca \u0219i conducerea NCV, pre\u0219edintele opta pentru un dialog activ cu sindicatele \u0219i mici concesii oferite acestora de c\u0103tre autorita\u021bi \u0219i mediul de afaceri, \u00een ideea prevenirii capitaliz\u0103rii revendic\u0103rilor sindicale de c\u0103tre sociali\u0219ti \u0219i radicalizarea maselor de muncitori).<\/p>\n M\u0103 voi referi, \u00een \u00eencheiere, la o serie de transform\u0103ri \u00een sfera politicilor economice \u0219i a celor sociale din sistemul american, pe l\u00e2ng\u0103 cele deja men\u021bionate p\u00e2n\u0103 acum, datorate par\u021bial activit\u0103\u021bilor sindicale.<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu mandatul pre\u0219edintelui Roosevelt, din 1901 p\u00e2n\u0103 \u00een 1917, Statele Unite vor traversa o perioad\u0103 a reformelor social-economice, cunoscut\u0103 drept \u201eProgressive Era<\/em>\u201d. <\/strong><\/p>\n Foto Leftvoice.org<\/p><\/div>\n Potrivit unor istorici, perioada \u00eencepe chiar din ultima decad\u0103 a secolului XIX[5]<\/a>. Ca urmare a cre\u0219terii rapide a nivelului de urbanizare \u0219i a ponderii sectorului industrial \u00een economie, se vor accentua tendin\u021bele monopoliste ale marilor trusturi, corup\u021bia la nivel \u00eenalt, iar cre\u0219terea ponderii for\u021bei de munc\u0103 ieftine, recrutate din r\u00e2ndurile imigran\u021bilor, se va traduce prin sc\u0103derea bun\u0103st\u0103rii tuturor muncitorilor.<\/p>\n Autorit\u0103\u021bile vor aborda aceste provoc\u0103ri printr-o serie de reforme \u00een domeniul legilor concuren\u021bei, legisla\u021biei muncii \u0219i a protec\u021biei sociale, c\u00e2t \u0219i \u00een domeniul fiscal. De\u0219i reformele \u00eencepuser\u0103 s\u0103 fie implementate treptat din 1901, \u00eenaintea efervescen\u021bei sindicale de la \u00eenceput de secol, cre\u0219terea amplorii IWW \u0219i a Partidului Socialist, \u00een a doua jum\u0103tate a primei decade, va determina accelerarea acestora. Astfel, \u00een mandatul pre\u0219edintelui Roosevelt a fost adoptat The Hepburn Act <\/em>(1906), ce introducea plafoane pentru tarifele practicate de companiile de transport feroviar, \u00een scopul prevenirii discrimin\u0103rii micilor \u00eentreprinzatori. \u00cen timpul administra\u021biei Taff sunt introduse prevederi ce sanc\u021bionau concuren\u021ba neloial\u0103 \u00een domeniul telecomunica\u021biilor, prin Mann-Elkins Act<\/em> (1910) \u0219i este propus\u0103 introducerea celui de-al 16-lea amendament \u00een Constitu\u021bie, care s\u0103 permita adoptarea treptat\u0103 a impozitului progresiv. \u00cen timpul mandatului lui W. Wilson au fost create Federal Trade Commission<\/em>, cu misiunea de a controla cre\u0219terea monopolurilor \u0219i Federal Reserve Act<\/em>, cu competen\u021be de reglementare a sistemului bancar. \u00cen anul 1913, Comisia pentru Rela\u021bii Industriale din Senat a supus dezbaterilor cazuri de conflicte \u00eentre conducerile companiilor \u0219i muncitori. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, unele state vor adopta reglement\u0103ri privind salariile \u0219i orele de munc\u0103 \u0219i securitatea muncii. Totalitatea acestor reforme structurale, la fel ca \u0219i beneficiile punctuale ob\u021binute prin lupta sindical\u0103 a AFL, IWW \u0219i a sindicatelor de bran\u0219\u0103 neafiliate, vor avea impact, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, asupra mobilit\u0103\u021bii sociale \u0219i asupra nivelul de trai al muncitorilor, per ansamblu. Potrivit unui studiu realizat \u00een comunit\u0103\u021bile de muncitori imigran\u021bi din New York, 32% dintre italienii \u0219i evreii muncitori manuali au urcat \u00een categorii ocupa\u021bionale superioare \u00een perioada 1905-1915 (Zinn, 2009).<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/p>\n Melvyn Dubofsky. The State & Labor in Modern America.<\/em> The University of North Carolina Press, 1994.<\/p>\n Melvyn Dubofsky & Foster Rhea Dulles. Labor in America. A History. Eighth Edition. <\/em>Wiley-Blackwell, 2010.<\/p>\n Gerald N. Grob. <\/em>Reform Unionism: The National Labor Union. The Journal of Economic History, <\/em>Vol. 14, No. 2 (Spring, 1954), pp. 126-142.<\/p>\n Howard Zinn. A People\u2019s History of the United States, 1492-Present. <\/em>Seven Stories Press, 2009.<\/p>\n Industrial Workers of the World <\/em>https:\/\/www.iww.org<\/em><\/a> \/\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n http:\/\/knightsoflabor.com<\/em><\/a><\/p>\n The Labor Movement in the United States: <\/em>https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=ewu-v36szlE<\/em><\/a><\/p>\n NOTE<\/strong><\/p>\n [1]<\/a> \u201ePanica\u201d din 1907 a fost un moment de blocaj economico-financiar, provocat de o c\u0103dere de 50% fa\u0163\u0103 de anul precedent a bursei din New York. A durat aproximativ trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, timp \u00een care economia aflat\u0103 deja \u00een recesiune intra \u00eentr-un blocaj, ca reac\u0163ie fa\u0163\u0103 de c\u0103derea brusc\u0103 a bursei. Faptul se datora dependen\u0163ei unei bune p\u0103r\u0163i a mediului de afaceri fa\u0163\u0103 de b\u0103nci \u015fi companii de investi\u0163ii.<\/p>\n [2]<\/a> Taylorismul<\/em>, o metod\u0103 de eficientizare a muncii de fabric\u0103, dup\u0103 numele lui Frederick W. Taylor, un maistru \u00eentr-o fabric\u0103 de o\u0163el la \u00eenceputul secolului XX. Acesta publica \u00een 1911 o carte pe tema \u201emanagementului \u015ftiin\u0163ific\u201d, bazat pe un sistem minu\u0163ios de diviziune a muncii, pe cre\u015fterea automatiz\u0103rii \u015fi pe munca \u00een acord (plata \u00een func\u0163ie de rezultate, norme), \u00een scopul cre\u015fterii produc\u0163iei \u015fi a profitului.<\/p>\n [3]<\/a> \u201eAnarchism and Anarcho-Syndicalism\u201d, https:\/\/theanarchistlibrary.org\/library\/rudolf-rocker-anarchism-and-anarcho-syndicalism<\/a><\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/Bread-Roses.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/arton1889.jpg\")