{"id":8579,"date":"2019-11-20T16:28:35","date_gmt":"2019-11-20T13:28:35","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=8579"},"modified":"2019-11-20T17:12:04","modified_gmt":"2019-11-20T14:12:04","slug":"arta-revendicarii-antologie-de-poezie-feminista","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2019\/11\/20\/arta-revendicarii-antologie-de-poezie-feminista\/","title":{"rendered":"Arta revendic\u0103rii. Antologie de poezie feminist\u0103"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Fragmentul de mai jos face parte din prefa\u021ba volumului Arta revendic\u0103rii. Antologie de poezie feminist\u0103,<\/b> coordonat \u0219i prefa\u021bat de Medeea Iancu \u0219i publicat \u00een variant\u0103 digital\u0103 \u00een cadrul programului Literatur\u0103 \u0219i Feminism<\/b>, ini\u021biat de Mihaela Michailov \u0219i Laura Sandu, derulat de Asocia\u021bia Quantic \u0219i cofinan\u021bat de AFCN.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen spiritul misiunii acestui program, volumul \u0219i-a propus s\u0103 creeze spa\u021biul pentru exprimarea artistic\u0103 a unor subiectivit\u0103\u021bi produse la intersec\u021bia mai multor axe ale opresiunii \u0219i s\u0103 se constituie ca unul dintre pa\u0219ii f\u0103cu\u021bi \u00een direc\u021bia afirm\u0103rii unei literaturi feministe autohtone.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Autoare: Iuliana Lungu, Jasmina AlQaisi, Tina Ha\u0219, Mihaela Michailov, Alina Soare, Sa\u0219a Zare, bianca ela, <\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Alina Purcaru, Veda Popovici, I.M.Clau<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

V\u0103 a\u0219tept\u0103m s\u00e2mb\u0103t\u0103, 23 noiembrie 2019, de la ora 15 30 la standul Editurii FrACTalia, la evenimentul de lansare a volumului \u0219i la o discu\u021bie cu Iulia Militaru, Laura Sandu \u0219i Medeea Iancu.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

\"\"\u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 cel mai potrivit lucru pentru noi, fetele, este s\u0103 fim ascult\u0103toare, cumin\u021bi; am fost \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 st\u0103m nemi\u0219cate, s\u0103 nu vorbim ne\u00eentrebate, s\u0103 nu facem prea mult zgomot; am fost \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 nu ne facem p\u0103rin\u021bii, rudele de ru\u0219ine; am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 s\u00eentem mereu \u00een pericol; am fost \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 ne fie fric\u0103, ru\u0219ine, am fost \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 ne ferim, s\u0103 ne ascundem, s\u0103 fim dr\u0103gu\u021be ca ni\u0219te p\u0103pu\u0219i, s\u0103 fim p\u0103pu\u0219i. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 istoria noastr\u0103 este cea a t\u0103cerii, obedien\u021bei, inferiorit\u0103\u021bii, ru\u0219inii \u0219i vinei; am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 via\u021ba noastr\u0103 depinde de b\u0103rbat, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 s\u00eentem impure, c\u0103 trupul nostru este impur, periculos, inferior, p\u0103c\u0103tos; \u00eenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 s\u00eentem p\u0103catul; \u00eenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 nu avem minte, c\u0103 nu avem istorie, voin\u021b\u0103, inteligen\u021b\u0103, putere creativ\u0103 \u0219i talent. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 fim victime, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 anumite lucruri s\u00eent f\u0103cute exclusiv pentru b\u0103rba\u021bi iar altele, exclusiv pentru femei. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 vie\u021bile noastre nu conteaz\u0103. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 <\/span><\/span>\u00een spatele<\/i><\/span><\/span> oric\u0103rui b\u0103rbat puternic, se afl\u0103 o femeie; am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 deciziile apar\u021bin b\u0103rba\u021bilor, c\u0103 politica este domeniul b\u0103rba\u021bilor, c\u0103 legile s\u00eent domeniul b\u0103rba\u021bilor, c\u0103 religia este domeniul b\u0103rba\u021bilor, c\u0103 arta este domeniul b\u0103rba\u021bilor, c\u0103 medicina, \u0219tiin\u021ba, experimentul, inven\u021biile, iubirea, literatura s\u00eent domenii doar ale b\u0103rba\u021bilor. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 citim \u0219i s\u0103 scriem, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 s\u00eentem gre\u0219ite; anormale \u0219i anomalii, nefire\u0219ti, inadecvate, c\u0103 furia \u0219i revolta nu s\u00eent atribute feminine, c\u0103 a g\u00eendi cu propria minte \u0219i a avea o viziune asupra propriei vie\u021bi, asupra lumii, c\u0103 a fi independente, s\u00eent erezii.\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate cum s\u0103 fim so\u021bii \u0219i mame; am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 <\/span><\/span>trebuie<\/i><\/span><\/span> s\u0103 fim so\u021bii \u0219i mame; am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 femeile care creeaz\u0103 art\u0103 \u0219i-au pierdut demnitatea, feminitatea, c\u0103 s\u00eent femei \u201eu\u0219oare,\u201d nebune, isterice, o \u201emonstruozitate a naturii<\/span><\/span>\u201d <\/span>sau excep\u021bii. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 nu avem nimic de spus, iar vie\u021bile noastre nu conteaz\u0103. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 s\u00eentem \u0219i trebuie s\u0103 r\u0103m\u00eenem anexa b\u0103rbatului; am fost \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 a\u0219tept\u0103m s\u0103 fim salvate, am fost \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 fim muze; am fost \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 ne dorim s\u0103 fim muze; am fost \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 privim, sim\u021bim, g\u00eendim, tr\u0103im via\u021ba \u0219i lumea prin ochii, dorin\u021bele \u0219i ac\u021biunile b\u0103rbatului. Am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 teoria literar\u0103, critica s\u00eent domeniile b\u0103rbatului; c\u0103 romanul, poezia, s\u00eent domeniile b\u0103rbatului; am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 trebuie s\u0103 fim validate de b\u0103rbat pentru a exista; am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 literatura feminist\u0103 nu e, pur \u0219i simplu, literatur\u0103. Am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 literatura confesiv\u0103 nu e, pur \u0219i simplu, literatur\u0103; am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 literatura scris\u0103 de femei nu e <\/span><\/span>cu adev\u0103rat<\/i><\/span><\/span> literatur\u0103; am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 literatura politic\u0103 este propagand\u0103 \u0219i ode pentru conduc\u0103tor. Am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 Marea Literatur\u0103 este \u0219i trebuie s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 heterosexual\u0103, na\u021bional\u0103, masculin\u0103; am fost \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 accept\u0103m \u0219i s\u0103 promov\u0103m rasismul, misoginismul, xenofobia, clasismul, homofobia, antisemitismul Marii Literaturi; am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 Marea Literatur\u0103, cea care elogiaz\u0103 obiectificarea femeii, care promoveaz\u0103 cultura violului \u0219i violen\u021bei,\u00a0 este singura acceptat\u0103 \u0219i valid\u0103. Am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 cel mai bine va scrie b\u0103rbatul despre experien\u021bele noastre, cel mai bine va scrie el despre cum sim\u021bim, g\u00eendim, iubim, experiment\u0103m noi propriile vie\u021bi, pentru c\u0103 el ne-a creat. Am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 el ne-a creat iar noi nu avem via\u021b\u0103, art\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 el.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 trebuie s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim ca <\/span><\/span>el<\/i><\/span><\/span>. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 este \u00een regul\u0103 s\u0103 fim excluse, obiectificate, h\u0103r\u021buite, martire, victime \u0219i necuv\u00eent\u0103toare. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 nu avem nevoie de feminism \u0219i de o literatur\u0103 feminist\u0103, c\u0103 nu avem nevoie de drepturi, de voce, de furie, de revolt\u0103 \u0219i protest, de o literatur\u0103 v\u0103zut\u0103 prin ochii no\u0219tri, creat\u0103 de noi, conform propriei viziuni, dorin\u021be \u0219i nevoi. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 este gre\u0219it s\u0103 ne dorim s\u0103 fim noi \u00eensene \u0219i s\u0103 ne dorim o literatur\u0103 feminist\u0103. \u00cenainte de a fi \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 scriem \u0219i s\u0103 citim, am fost \u00eenv\u0103\u021bate c\u0103 nu avem istorie, c\u0103 nu avem autor-itate.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(…)<\/p>\n

Creativitatea femeii este de neconceput conform principiilor patriarhale; aceasta intr\u0103 \u00een contradic\u021bie cu natura, capacitatea \u0219i menirea \u0219i voca\u021bia femeii: Robert Southey, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 lui Charlotte Bront\u00eb, scria: \u201eLiteratura nu este treaba vie\u021bii unei femei \u0219i nici nu trebuie s\u0103 fie\u201d. Nu trebuie s\u0103 fie \u0219i nici nu poate fi, spune patriarhul. Astfel de afirma\u021bii nu s\u00eent str\u0103ine zilelor noastre sau istoriei literaturii rom\u00eene; Titu Maiorescu scria, convins fiind: \u201eCum am putea \u00een adev\u0103r s\u0103 \u00eencredin\u021b\u0103m soarta popoarelor pe m\u00eena unor fiin\u021be a c\u0103ror capacitate cranian\u0103 e cu 10% mai mic\u0103 [dec\u00eet a b\u0103rbatului]?\u201d Ibr\u0103ileanu credea c\u0103: \u201e<\/span><\/span>\u0218i poate c\u0103 nici nu este posibil unei femei s\u0103 se ridice p\u00een\u0103 la gradul suprem al crea\u021biei literare. St\u0103p\u00eenirea atotputernic\u0103 a realit\u0103\u021bii, acel\u00a0<\/span><\/span>fiat<\/i><\/span><\/span>\u00a0<\/span>dumnezeiesc al creatorului genial poate c\u0103 \u00eentrece for\u021bele unei femei\u201d. C\u0103linescu, misogin prolific, exemplu de masculinitate toxic\u0103 \u0219i creativ\u0103, sus\u021bin\u0103tor al violen\u021bei asupra femeii spunea c\u0103<\/span><\/span> \u201e<\/span>no\u021biunea de violen\u021b\u0103 are farmecul ei \u0219i o literatur\u0103 cu femei nu s-ar putea construi f\u0103r\u0103 ea.\u00a0A devenit aproape conven\u021bional\u0103 situa\u021bia \u00een care femeia prefer\u0103 brutalitatea b\u0103rbatului, lovirea, \u00een locul indiferen\u021bei. Lovirea ca manifestare a m\u00eeniei virile este un semn de interes biologic \u0219i sentimental sus\u021binut\u201d. Creativitatea, capacitatea, activitatea \u0219i crea\u021bia autoarei s\u00eent privite cu dispre\u021b \u0219i ne\u00eencredere de-a lungul istoriei literaturii rom\u00eene; Marin Mincu, O. Soviany, O. Olaru scriau, referindu-se la literatura scris\u0103 de femei, la obiectificarea \u0219i misoginismul din poezia contemporan\u0103 rom\u00een\u0103: \u201eintersec\u021biile cele mai abjecte ale individualit\u0103\u021bii feminine,\u201d (M. Mincu) \u201eexcesul de sensibilitate al unei feminit\u0103\u021bi agresate de mizeriile propriei sale condi\u021bii\u201d, \u201evirilitate malefic\u0103\u201d, \u201ecaricatur\u0103 feminoid\u0103 a textului\u201d(O. Soviany); \u201edincolo de c\u00eeteva instan\u021be de obiectificare a femeii, ipostazele unei prezumate masculinit\u0103\u021bi excesive, care-i arog\u0103 drepturi absolute cu privire la actul creator sau care \u00ee\u0219i satisface, egoist, propriile nevoi \u00een detrimentul celorlal\u021bi, lipsesc cu des\u0103v\u00eer\u0219ire din poezia dou\u0103miist\u0103\u201d, \u201eraporturile amoroase s\u00eent v\u0103dit mai sexualizate \u00een imaginarul poetelor dec\u00eet \u00een cel al poe\u021bilor, poe\u021bii \u00ee\u0219i rezerv\u0103 statutul de romantici suferinzi\u201d. (O. Olaru)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dumitru Crudu spunea<\/span><\/span> c\u0103 tot ceea ce-\u0219i doresc b\u0103rba\u021bii este \u201es\u0103 dea draperia \u00eentr-o parte \u0219i s\u0103 ne lase s\u0103 ne uit\u0103m prin gaura cheii\u201d, Bogdan Cre\u021bu afirma<\/span><\/span> c\u0103: \u201enu cred c\u0103 exist\u0103 actualmente nici misoginism generalizat, nici machism \u00een via\u021ba noastr\u0103 literar\u0103\u201d \u0219i c\u0103 \u201eEmily Dickinson, surorile Bront\u00eb, Jane Austen, Virginia Woolf, Marguerite Yourcenar, Herta M\u00fcller etc. s\u00eent scriitori, nu scriitoare. Vreau s\u0103 spun c\u0103 ele \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219esc statutul feminin, plas\u00eendu-se, f\u0103r\u0103 complexe, \u00eentr-o competi\u021bie axiologic\u0103, nu ideologic\u0103\u201d. Acestea s\u00eent doar c\u00eeteva dintre opiniile unor critici, scriitori de ieri \u0219i de azi despre literatura scris\u0103 de femei, despre masculinitate toxic\u0103, existen\u021ba misoginismului, sexismului, discrimin\u0103rii \u0219i violen\u021bei. <\/span><\/span>De la r\u0103spunsul dat de Sofia N\u0103dejde lui Titu Maiorescu, nu pare s\u0103 se fi schimbat prea mult \u00een literatura rom\u00een\u0103.\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Crescute cu ideea c\u0103 b\u0103rbatul este unicul creator, c\u0103 acesta este unicul care are dreptul la crea\u021bie, c\u0103 acesta este proprietarul \u0219i creatorul lumii \u0219i a tot ce compune aceast\u0103 lume, femeile au asimilat aceast\u0103 idee: crea\u021bia lor, atunci c\u00eend exist\u0103, este \u00een propriii lor ochi, de rangul doi. Autoarele au internalizat aceast\u0103 idee c\u0103 nu pot fi creatoare sau, dac\u0103 \u00eendr\u0103znesc \u0219i reu\u0219esc, ele nu vor fi niciodat\u0103 <\/span><\/span>cu adev\u0103rat creatoare<\/i><\/span><\/span>; creatorul este unic, lui \u00eei datoreaz\u0103 ele identitatea lor; accept\u00eend \u0219i internaliz\u00eend acest mit, femeile \u0219i autoarele se privesc ca proprietate a patriarhului. Ele nu mi\u0219c\u0103 f\u0103r\u0103 acordul lui; nu \u00eencalc\u0103, nu chestioneaz\u0103 regulile \u0219i legile acestuia. Chestionarea, dezacordul, \u00een genere, \u00een patriarhat este greu de realizat: patriarhul are grij\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 controlul, s\u0103 anihileze \u0219i s\u0103 \u00een\u0103bu\u0219e revoltele \u0219i autonomia; el nu permite s\u0103 fie obiectificat \u0219i nici ca autor-itatea s\u0103 \u00eei fie pus\u0103 la \u00eendoial\u0103. Patriarhul are grij\u0103 s\u0103 \u0219tearg\u0103 emo\u021biile care i-ar periclita regatul: furia, \u00een cazul femeilor, precum \u0219i libert\u0103\u021bile care creeaz\u0103 autonomia, demnitatea \u0219i determinarea persoanei. Lipsite astfel de voin\u021b\u0103, determinare \u0219i libertate, autoarele nu au nicio autor-itate.\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(…)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Statutul de muz\u0103, pe care multe femei\/ autoare \u00eel accept\u0103 destul de u\u0219or, dezv\u0103luie alte mecanisme perverse ale patriarhului. Pe de o parte, patriarhul se recunoa\u0219te \u0219i se autoproclam\u0103 ca unic creator; el este proprietarul lumii pe care o creeaz\u0103 \u0219i face ceea ce dore\u0219te cu ea; el este proprietarul, tat\u0103l lumii fic\u021bionale pe care o creeaz\u0103. El este st\u0103p\u00eenul personajelor pe care le creeaz\u0103: el are libertate \u0219i putere absolut\u0103. Fiind st\u0103p\u00een, el face ceea ce dore\u0219te cu aceast\u0103 muz\u0103: el \u00eei de\u021bine corpul, via\u021ba, traseul existen\u021bial; el incrimineaz\u0103, este legiuitorul. Femeia\/ autoarea neav\u00eend recunoscut\u0103 nicio autor-itate, neput\u00eend s\u0103 perceap\u0103 diferit (<\/span><\/span>gaslighting<\/i><\/span><\/span>-ul este o metod\u0103 comun\u0103 de anihilare a percep\u021biei \u00een cultul patriarhal), s\u0103 (se) imagineze, s\u0103 (se) interpreteze ca autor-itate \u0219i creatoare, interzic\u00eendu-i-se aceste libert\u0103\u021bi, ea se mul\u021bume\u0219te cu aceast\u0103 firimitur\u0103 primit\u0103 din partea patriarhului: aceast\u0103 mi\u0219care de m\u0103gulire a femeii, transform\u00eend-o \u00een muz\u0103 (creatoare), este pervers\u0103. Muza este obiect, nu subiect. Patriarhul \u0219tie asta \u0219i \u00ee\u0219i dore\u0219te asta. Femeia\/ autoarea, neput\u00eend s\u0103 perceap\u0103, <\/span><\/span>nu vede<\/i><\/span><\/span> aceast\u0103 ac\u021biune pervers\u0103: ea se las\u0103 m\u0103gulit\u0103, se las\u0103 obiectificat\u0103, denigrat\u0103; femeia\/ autoarea \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 fie m\u0103gulit\u0103, s\u0103 fie muz\u0103, pentru c\u0103 astfel, incon\u0219tient \u00ee\u0219i satisface dorin\u021ba \u0219i libert\u0103\u021bile care i-au fost suprimate: ea \u00ee\u0219i satisface dorin\u021ba, nevoia de a fi creatoare, de a fi autor-itate. Din aceast\u0103 mi\u0219care pervers\u0103 a patriarhului se na\u0219te \u0219i dorin\u021ba mistic\u0103 a femeii\/ autoarei de a fi validat\u0103; nepermi\u021b\u00eendu-i-se s\u0103 fie autor-itate, femeia\/ autoarea \u00ee\u0219i dore\u0219te ca unic\u0103 validare, pe cea a patriarhului c\u0103ci, autoarea recunoa\u0219te ca unic creator pe patriarh; singura autor-itate pe care o recunoa\u0219te este cea a patriarhului. Orice validare venind din partea altcuiva, sau chiar propria validare, nu o va satisface. Astfel, autoarea a fost transformat\u0103 \u00eentr-un fiin\u021b\u0103 pasiv\u0103, dependent\u0103 care nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 patriarh \u0219i care <\/span><\/span>poate vedea<\/i><\/span><\/span> doar prin ochii acestuia. Crez\u00eend c\u0103-i datoreaz\u0103 identitatea \u0219i via\u021ba patriarhului, femeia a fost dresat\u0103 \u0219i va face \u0219i reproduce ceea ce \u00eei dicteaz\u0103 patriarhul.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Acum, autoarea va scrie ceea ce a fost \u00eenv\u0103\u021bat\u0103: ea este ucenica, propov\u0103duitoarea patriarhului, ea va <\/span><\/span>servi<\/i><\/span><\/span> patriarhului; ea va crede \u00een mitul eternului feminin, se va mutila, \u00eencerc\u00eend s\u0103 fie ceea ce standardele patriarhului i-au impus: imaginea de sine \u0219i tot ce va crea, va fi o scindare; impunerea castit\u0103\u021bii, <\/span><\/span>Ve\u0219nic-Fecioara<\/i><\/span><\/span>, imagine a purit\u0103\u021bii, obedien\u021bei, t\u0103cerii, pasivit\u0103\u021bii, contempla\u021biei, absorb\u021biei, va fi simbolul feminit\u0103\u021bii absolute \u00een poezia patriarhal\u0103. Ve\u0219nic-Fecioara este alt\u0103 mi\u0219care pervers\u0103 a patriarhului; patriarhul dore\u0219te s\u0103 fie unicul proprietar al femeii: el este suveranul, cel superior, unicul care va dezvirgina\/ poseda femeia; el este primul care va descoperi, cuceri femeia. Aceast\u0103 impunere a castit\u0103\u021bii vine \u0219i din aceast\u0103 dorin\u021b\u0103: b\u0103rbatul dore\u0219te ceea ce nu a fost posedat, descoperit, cucerit \u00eenainte. Prin aceast\u0103 mi\u0219care pervers\u0103 a mitului absurd al Ve\u0219nic-Fecioarei, patriarhul \u00ee\u0219i asigur\u0103 \u00eent\u00eeietatea \u0219i astfel va putea recrea \u0219i repeta aceast\u0103 posesiune prin intermediul artei. Afirma\u021bia lui C\u0103linescu, \u00een aceast\u0103 realitate cultic-patriarhal\u0103, are autor-itate: el spune c\u0103 femeia \u00ee\u0219i dore\u0219te brutalitatea b\u0103rbatului, pentru c\u0103 el \u00ee\u0219i afirm\u0103 (\u0219i proiecteaz\u0103 dorin\u021bele) suveranitatea prin presupusa lui superioritate biologic\u0103: el este reprezentantul sexului tare, al for\u021bei, agresivit\u0103\u021bii, protec\u021biei \u0219i deci \u00ee\u0219i afirm\u0103 \u201eviolen\u021ba dorin\u021belor ca un semn al suveranit\u0103\u021bii sale<\/span><\/span>\u201d<\/span>. El este domina\u021bia, transcenden\u021b\u0103 \u0219i a\u0219a se \u0219i prezint\u0103 \u00een via\u021b\u0103, art\u0103 \u0219i literatur\u0103. Femeia\/autoarea va dori aceast\u0103 ipostaz\u0103 a fecioarei care contempl\u0103, care <\/span><\/span>nu are nicio poveste<\/i><\/span><\/span>, care ascult\u0103 \u00een\u021beleapt\u0103 greut\u0103\u021bile eroului, care \u00eengrije\u0219te cu devo\u021biune egoul, prestigiul penisului eroului \u0219i venereaz\u0103 presupusa suveranitatea a acestuia; femeia\/ autoarea dore\u0219te aceast\u0103 ipostaz\u0103 a fecioarei care nu sup\u0103r\u0103, deranjeaz\u0103 cu nimic, care este un instrument, o harp\u0103, o vioar\u0103, o floare pe care o \u00eenflore\u0219te b\u0103rbatul, pentru c\u0103 fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 imagine\/ipostaz\u0103 patriarhul arat\u0103 stim\u0103. El pare s\u0103 poarte o stim\u0103 absolut\u0103 imaginii fecioarei-mam\u0103, martir\u0103, pur\u0103 \u0219i mut\u0103. Acest model este toxic \u0219i disociaz\u0103 femeia\/autoarea; cu toate acestea, simbolul acestei feminit\u0103\u021bi patriarhale va fi continuat de b\u0103rba\u021bi \u00een literatur\u0103 \u0219i reprodus cu loialitate de autoare \u00een literatur\u0103. E plin\u0103 literatura lumii de femei diafane, pure, smerite, mute, dresate, de femei care contempl\u0103 peisajul, \u00eenchise \u00een c\u0103m\u0103ru\u021be din care nu pot s\u0103 evadeze, \u00een care se sufoc\u0103 \u0219i din care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie salvate de….patriarh, c\u0103m\u0103ru\u021be din care nu \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 cum pot ie\u0219i, c\u0103 pot ie\u0219i. Singura lor leg\u0103tur\u0103 cu lumea este fereastra; autoarele au preluat acest laitmotiv al ferestrei, r\u0103m\u00een\u00eend s\u0103 contemple la nesf\u00eer\u0219it ceea ce e dincolo de ele: via\u021ba care le-a fost interzis\u0103. \u00cencadrate de rame, de interdic\u021bii, de praguri, de texte obiectificatoare ale creatorilor patriarhi, de impuneri, controlate, sufocate de mobile, cufere, rafturi, bufete, sobe, lavi\u021be, tapete, ziduri, oglinzi, mortar, baldachine \u0219i perdele, aceste personaje feminine \u0219i aceste autoare se sufoc\u0103 \u00een literatura patriarhal\u0103 creat\u0103 de b\u0103rba\u021bi \u0219i \u00een propria literatur\u0103, copie fidel\u0103 a cultului patriarhal.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Estetica poeziei patriarhale \u0219i a literaturii patriarhale, \u00een genere, are leg\u0103tur\u0103 cu obedien\u021ba, constr\u00eengerea \u0219i (auto)obiectificarea femeii, cu domina\u021bia, suveranitatea, dorin\u021ba de putere, de cucerire \u0219i posesie a patriarhului; cu imaginea femeii trofeu, cu mituri despre feminitate \u0219i puritate, estetica patriarhal\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentinde tentaculele p\u00een\u0103 la a\u00a0 impune identitatea sexual\u0103 femeii\/autoarei. Aceast\u0103 estetic\u0103 se bazeaz\u0103 pe duble standarde, pe decizii politice \u0219i pe incriminarea existen\u021bei femeii\/autoarei. Eroticul joac\u0103 un rol important \u00een estetica \u0219i literatura patriarhal\u0103 c\u0103ci, femeia fiind obiect sau obiectific\u00eendu-se, este mereu prezentat\u0103 sau se prezint\u0103 ca instrument, pasiv\u0103, luat\u0103 \u00een posesie, cucerit\u0103, asediat\u0103, c\u00ee\u0219tigat\u0103, ca decora\u021biune, aparent inert\u0103 sau chiar inert\u0103, moart\u0103, alteori o n\u0103luc\u0103, un spirit translucid pe care poetul \u00eel posed\u0103, asupra c\u0103ruia poetul \u00ee\u0219i de\u0219art\u0103 fanteziile, dorin\u021bele, sperma, brutalitatea, dispre\u021bul. Poetica \u0219i estetica patriarhal\u0103 are \u00een vedere narcisismul femeii\/autoarei \u0219i confuzia, lipsa de ini\u021biere sexual\u0103 a tinerei fete, astfel femeia\/autoarea r\u0103mas\u0103 \u00een aceast\u0103 etap\u0103 a naivit\u0103\u021bii, va imita foarte u\u0219or cli\u0219eele \u0219i miturile patriarhale despre posesie, obiectificare \u0219i etern feminin. Obiectificarea nu presupune autonomie; femeia \u0219i corpul ei, \u00een poezia patriarhal\u0103 s\u00eent prad\u0103, v\u00eenat, str\u0103punse, devorate, luate \u00een posesie cu violen\u021b\u0103 sau nu, cu autor-itate de b\u0103rbat; b\u0103rbatul intervine asupra corpului, vie\u021bii femeii \u0219i creeaz\u0103 aceast\u0103 interven\u021bie \u00een poezie. El posed\u0103 poezia, asemenea femeii, c\u0103ci, \u201efemeia \u00eens\u0103\u0219i este poezie\u201d. Deseori, muza, cum este numit\u0103 femeia \u00een poezia patriarhal\u0103, nu are nimic de spus despre aceste acte sexuale, (\u0219i despre nimic altceva \u00een afar\u0103 de ve\u0219nica adora\u021bie a patriarhului) ea, afl\u0103m prin intermediul poetului, ar dori ceea ce dore\u0219te el: s\u0103 devin\u0103 posesie, obiect, plant\u0103, fructe, flori, templu, mare, \u00eenger, p\u0103pu\u0219\u0103, \u00een genere, ceva f\u0103r\u0103 voin\u021b\u0103, determinare, f\u0103r\u0103 identitate, f\u0103r\u0103 libertate \u0219i cunoa\u0219tere, c\u0103ci cunoa\u0219terea o va avea prin intermediul \u00een\u021belepciunii \u0219i geniului poetului. Ea, ne spune poetul, e mut\u0103 de iubire, de adora\u021bie, poetul \u00eensu\u0219i nu dore\u0219te ca muza sa s\u0103 vorbeasc\u0103, ea, ne spune el, \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 fie poezie; ea vede \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i ceea ce \u00eei spune poetul s\u0103 vad\u0103 \u0219i s\u0103 continue; ea caut\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i ceea ce \u00eei spune poetul s\u0103 caute \u0219i s\u0103 accepte sau s\u0103 reprime. Presupusa ei pl\u0103cere, \u00een poetica patriarhal\u0103 se poate \u00eendeplini doar prin intermediul b\u0103rbatului\/poetului. Poetul stabile\u0219te identitatea sexual\u0103 a femeii, ini\u021bierea sexual\u0103, fiind suveran; deseori el nu caut\u0103\/exprim\u0103 dec\u00eet propria pl\u0103cere, fantezie, \u00eemb\u0103tat de presupusa poten\u021b\u0103 \u0219i prestigiul propriului penis; rareori este interesat de pl\u0103cerea sexual\u0103 a femeii, iar c\u00eend \u00ee\u0219i <\/span><\/span>imagineaz\u0103<\/i><\/span><\/span> c\u0103 satisface sexual femeia, rezult\u0103 o erotic\u0103 penibil\u0103; cele mai proaste texte erotice din literatur\u0103 s\u00eent scrise de b\u0103rba\u021bi. Necunosc\u00eend \u0219i neinteres\u00eendu-se s\u0103 cunoasc\u0103 femeia altfel dec\u00eet prin obiectificare \u0219i imaginar dezumanizant, prin domina\u021bie \u0219i brutalitate, crez\u00eend cu ardoare c\u0103 femeia este sexul slab, ve\u0219nic disponibil\u0103, pasiv\u0103 \u0219i dependent\u0103, poetul creeaz\u0103 ni\u0219te scenarii erotice primitive, c\u0103rora le lipse\u0219te umanitatea, profunzimea, psihologia, empatia, iubirea \u0219i respectul.\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

C\u00eend poetul scrie despre maternitate, imaginea Ve\u0219nic-Fecioarei reapare, imagine care de altfel este constant\u0103 \u00een poezia patriarhal\u0103. Elogiul maternit\u0103\u021bii, f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu realitatea \u0219i cu ce presupune maternitatea, ignor\u00eend \u0219i interzic\u00eend deciziile femeii, abandon\u00eend \u0219i mistific\u00eend femeia, poetul ajunge s\u0103 cread\u0103 \u0219i s\u0103 spun\u0103\/scrie c\u0103 muza este o mam\u0103 \u00eentre mame. Muza este o nimf\u0103, o zei\u021b\u0103, o siren\u0103 care seduce, ispite\u0219te pe s\u0103rmanul poet suveran \u0219i-i distruge tinere\u021bea, genialitatea. Muza este mam\u0103, sor\u0103, amant\u0103, \u00eenger \u0219i demon, p\u0103pu\u0219\u0103 care ispite\u0219te mintea \u0219i trupul pur al s\u0103rmanului poet suveran. Muza este cast\u0103 sau experimentat\u0103, vamp\u0103, dup\u0103 cheremul poetului suveran. Cu toate acestea, muza trebuie s\u0103-\u0219i apere onoarea, s\u0103 se fereasc\u0103 de penetrare \u0219i \u00eens\u0103m\u00een\u021bare, s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 fie mam\u0103, amant\u0103, sor\u0103, prieten\u0103, oracol, <\/span><\/span>sfinx<\/i><\/span><\/span>, mereu mut\u0103 \u0219i enigmatic\u0103. Muza este dat\u0103, luat\u0103, furat\u0103, v\u00eendut\u0103, (de)c\u0103zut\u0103, v\u00eenat\u0103, pur\u0103 sau impur\u0103, muza este \u00een serviciul poetului suveran; ba chiar \u00ee\u0219i dore\u0219te, ne spune poetul, s\u0103 fie sclav\u0103, s\u0103 fie furat\u0103, violat\u0103, s\u0103 fie salvat\u0103, s\u0103 fie trezit\u0103 din mor\u021bi, din somnul plin de ignoran\u021b\u0103 \u00een care ar r\u0103m\u00eene dac\u0103 nu ar ap\u0103rea poetul suveran. Poetul, \u00een delirul s\u0103u dominator, ignorant \u0219i patriarhal crede c\u0103 el treze\u0219te senzualitatea tinerei fete, astfel el neag\u0103 autonomia, experien\u021ba \u0219i rela\u021bia tinerei fete pe care aceasta o are cu propriul corp, el transform\u0103 t\u00een\u0103ra fat\u0103 din subiect \u00een obiect.\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cealalt\u0103 ipostaz\u0103, imaginea femeii ca p\u0103cat, diabolic\u0103, vr\u0103jitoreasc\u0103, nimf\u0103, ispit\u0103, vamp\u0103, subiect \u0219i nu obiect, autonom\u0103 \u0219i r\u0103zvr\u0103tit\u0103 a scindat femeile\/autoarele, cre\u00eendu-le o \u0219i mai mare anxietate a autor-it\u0103\u021bii \u0219i crea\u021biei. Femeia care \u00eendr\u0103zne\u0219te, care dore\u0219te mai mult dec\u00eet ceea ce i s-a prescris, va fi dec\u0103zut\u0103\/alungat\u0103, exilat\u0103, ei i se vor atribui toate relele. Pedepsit\u0103 \u00een operele patriarhilor pentru revolt\u0103, autonomie, curaj, pentru respingerea eternului feminin, puternic\u0103, cu voce \u0219i poveste, considerat\u0103 impur\u0103, decadent\u0103, demonic\u0103, aceast\u0103 imagine revers\u0103 a Ve\u0219nic-Fecioarei, sub viziunea \u0219i peni\u021ba patriarhilor, a derutat \u0219i manipulat autoare \u0219i femei. Poetul, creator \u0219i proprietar al cosmosului, femeii, iubirii, lumii a inhibat prin mitul \u0219i imaginarul s\u0103u patriarhal crea\u021bia multor autoare. C\u00eet de mic\u0103, inferioar\u0103, cum i s-a repetat, se simte o autoare \u00een fa\u021ba acestui destin deja stabilit? \u00cen fa\u021ba acestui Titan ne\u00eenfricat, victorios, atotcunosc\u0103tor, nemuritor care pare s\u0103 respecte Ve\u0219nic-Fecioara, mereu loial\u0103, care c\u00eent\u0103 despre ea \u0219i care alung\u0103, pedepse\u0219te r\u0103zvr\u0103tirea feminin\u0103? \u00cencerc\u00eend s\u0103 urmeze aceste modele rigide, literar-patriarhale practicate de scriitori \u0219i poe\u021bi, unele autoare au \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 tiparul \u0219i constr\u00eengerile: mame vitrege diabolice, fete de \u00eemp\u0103ra\u021bi docile, pure \u0219i pasive, toate r\u00eevnind dup\u0103 admira\u021bia, validarea vreunui patriarh; poeme mistice \u00een care personajele feminine se dau, se ofer\u0103 cu ardoare Tat\u0103lui, \u00eel servesc pe Tat\u0103, se c\u0103lug\u0103resc poetic sper\u00eend c\u0103 astfel vor avea parte de recunoa\u0219terea \u0219i stima patriarhilor literari.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pasivitatea cu care s\u00eent educate femeile\/ autoarele prin intermediul educa\u021biei \u0219i literaturii patriarhale, interdic\u021bia libert\u0103\u021bilor de a g\u00eendi cu propria minte, de a percepe, de a crea, de a imagina \u0219i interpreta, le-au f\u0103cut pe autoare s\u0103 internalizeze ideea c\u0103 literatura, cultura este construit\u0103 exclusiv de b\u0103rba\u021bi, iar meritul pentru acestea le revine exclusiv b\u0103rba\u021bilor. Aceste realit\u0103\u021bi \u0219i condi\u021bion\u0103ri le-au p\u0103strat pe autoare \u0219i femei sub cheia turnului de filde\u0219, sub cheia c\u0103minului (hetero)patriarhal, printre taftale \u0219i \u0219tergare, \u00een lan\u021buri, cumin\u021bi \u0219i ireale ca icoanele; astfel, autoarele au r\u0103mas pe margine, la liziera p\u0103durii, \u00een c\u0103su\u021ba piticilor, ini\u021biate \u00een muncile casnice; pu\u021bine dintre aceste autoare au \u00eendr\u0103znit s\u0103-\u0219i revendice <\/span><\/span>o camer\u0103 doar a lor<\/i><\/span><\/span>, s\u0103-\u0219i revendice procesul creativ, s\u0103-\u0219i creeze locul \u00een literatur\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i reclame contribu\u021biile, s\u0103-\u0219i declare autonomia \u0219i ipostaza de subiect.\u00a0 <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(Fragmente din Prefa\u021b\u0103 pentru o Revolu\u021bie Literar-Feminist\u0103<\/em> de Medeea Iancu)<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

V\u0103 a\u0219tept\u0103m s\u00e2mb\u0103t\u0103, 23 noiembrie 2019, de la ora 15 30 la standul Editurii FrACTalia de la t\u00e2rgul de carte Gaudeamus, la evenimentul de lansare a volumului \u0219i la o discu\u021bie cu Iulia Militaru, Laura Sandu \u0219i Medeea Iancu.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[82,160],"tags":[108,277],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8579"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8579"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8579\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8586,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8579\/revisions\/8586"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}