{"id":827,"date":"2013-06-16T20:41:27","date_gmt":"2013-06-16T20:41:27","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=827"},"modified":"2016-09-26T13:01:09","modified_gmt":"2016-09-26T13:01:09","slug":"reprezentari-ale-muncii-in-arta-romaneasca-moderna-ante-1945-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/06\/16\/reprezentari-ale-muncii-in-arta-romaneasca-moderna-ante-1945-3\/","title":{"rendered":"Reprezent\u0103ri ale muncii \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 ante-1945"},"content":{"rendered":"

de Valentina Iancu<\/strong><\/em><\/p>\n

Din Antichitate p\u00e2n\u0103 spre epoca modern\u0103 reprezentarea muncii este, cu c\u00e2teva excep\u0163ii (ex. muncile lui Heracle, Sisif sau ale lui Orfeu), absent\u0103; \u00a0\u00een pofida faptului c\u0103 interesul pentru acest subiect apare \u00eenc\u0103 de la primele gesturi creatoare ale omului, respectiv \u00een picturile rupestre. Dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de munc\u0103 este comun perioadei premoderne, fiind fundamentat de g\u00e2ndirea politic\u0103 bazat\u0103 pe teoria lui Aristotel, care definea activit\u0103\u0163ile \u201e\u00een care corpul sufer\u0103 cea mai mare deteriorare\u201d ca fiind cele mai de jos ocupa\u0163ii. Acest ra\u0163ionament care legitimeaz\u0103 sclavia este anulat de cei mai importan\u0163i teoreticieni moderni ai muncii, Adam Smith (1723 \u2013 1790) \u015fi Karl Marx (1818 \u2013 1883). Redefinirea muncii \u015fi a rolului ei \u00een interiorul societ\u0103\u0163ii f\u0103cute de Marx a dus la r\u0103sturnarea acestei teorii \u015fi apoi la o glorificare simbolic\u0103 a muncii.\u00a0 \u201cMotivul ascensiunii muncii \u00een epoca modern\u0103 a fost productivitatea ei, iar ideea aparent blasfematoare a lui Marx, dup\u0103 care munca (\u015fi nu Dumnezeu) l-a creat pe om, sau munca (\u015fi nu ra\u0163iunea) l-a deosebit pe om de celelalte animale, nu a \u00eensemnat altceva dec\u00e2t formularea cea mai radical\u0103 \u015fi mai consecvent\u0103 a unui lucru asupra c\u0103ruia \u00eentreaga epoc\u0103 modern\u0103 c\u0103zuse de acord\u201d[1]<\/a><\/p>\n

\u00cen contextul redefinirii rolului muncii \u00een interiorul societ\u0103\u0163ii, treptat, interesul unor arti\u015fti se \u00eendreapt\u0103 spre clasele sociale ignorate c\u00e2teva secole \u015fi imagini ale muncii \u00ee\u015fi fac loc \u00een artele vizuale. De la viziunea alegoric\u0103 a romantismului, la operele care au ca subiect central munca c\u00e2mpului din realism \u015fi impresionism, se contureaz\u0103 pas cu pas semiotica reprezent\u0103rii muncii \u00een opera de art\u0103. Ini\u0163ial, \u00een artele vizuale munca este plasat\u0103 \u00eentr-o simbolistic\u0103 intrinsec legat\u0103 de un ceremonial ritualic, care oculteaz\u0103 efortul \u015fi degradarea fizic\u0103 prezent\u00e2nd omul muncii vizibil idealizat (un exemplu concludent sunt reprezent\u0103rile impresioniste ale \u0163\u0103ranilor prezenta\u0163i la munca c\u00e2mpului \u00eenc\u0103l\u0163a\u0163i \u015fi \u00eembr\u0103ca\u0163i cu haine foarte curate). Artistul ignor\u0103 de-a lungul timpului at\u00e2t opresiunea violent\u0103 a sclavagismului c\u00e2t \u015fi exploatarea din societatea capitalist\u0103, c\u00e2nd munca majorit\u0103\u0163ii devine resurs\u0103 pentru \u00eembog\u0103\u0163irea unui grup restr\u00e2ns. Pentru spa\u0163iul rom\u00e2nesc sunt relevante \u00een acest sens reprezent\u0103rile romilor, at\u00e2t din perioada sclaviei c\u00e2t \u015fi cele realizate dup\u0103 eliberare (20 februarie 1856), arti\u015ftii rom\u00e2ni aleg\u00e2nd stereotipurile \u0219i exotizarea acestei comunit\u0103\u0163i, nicidecum condi\u0163iile precare \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015furau via\u021ba \u0219i munca. Idealizarea este comun\u0103 reprezent\u0103rilor din secolul XIX inspirate de lumea satului rom\u00e2nesc, universul rural fiind \u00eenscris unui imaginar descins din sfera discursului identitar \u00een care \u0163\u0103ranul este purt\u0103torul unor tradi\u0163ii ancestrale, nicidecum un fost sclav, care \u00ee\u015fi duce existen\u0163a la limita subzisten\u0163ei. Filtrul artistic\u00a0 produce o falsificare a realit\u0103\u0163ii, paradigm\u0103 vizual\u0103 care se schimb\u0103 prin intermediul contactului cu ideile expresionismul german, primul curent \u00een care sunt luate \u00een serios teoriile marxiste despre munc\u0103. Munca \u015fi clasa muncitoare au fost \u00een general definite \u015fi reprezentate \u00een interiorul societ\u0103\u0163ii industriale. Realitatea lumii occidentale era \u00eens\u0103 net diferit\u0103 celei rom\u00e2ne\u015fti, unde industrializarea era \u00eenc\u0103 nesemnificativ\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului XIX \u015fi \u00eenceputul secolului XX. Exact cum remarc\u0103 istoricul de art\u0103 C\u0103lin Dan \u00een lucrarea Imaginea muncitorului \u00een grafica rom\u00e2neasc\u0103<\/b>, este diferit\u0103 problematica \u201cunei arte dedicate muncii \u00een general \u015fi cea a artei \u00een care actul muncii \u00eel are ca protagonist pe omul erei industriale\u201d[2]<\/a> \u00cen context rom\u00e2nesc imaginea muncii este intrinsec legat\u0103 de agricultur\u0103, principala ramur\u0103 a economiei \u00een epoca modern\u0103. De\u0219i este cert faptul c\u0103 \u201cdin punctul de vedere al vie\u021bii specie, toate activit\u0103\u021bile \u00ee\u0219i g\u0103sesc \u00eentr-adev\u0103r numitorul comun \u00een munc\u0103, iar singurul criteriu de diferen\u021biere r\u0103mas este abunden\u021ba sau penuria de bunuri care s\u0103 alimenteze procesul vie\u021bii\u201d[3]<\/a>, munca nu a ajuns niciodat\u0103 o tem\u0103 central\u0103 a artei rom\u00e2ne\u0219ti moderne. Nici chiar \u00een anii de apogeu ai interbelicului tradi\u0163ionalist, c\u00e2nd \u0163\u0103ranul devenise un laitmotiv al artei rom\u00e2ne\u015fti, munca c\u00e2mpului nu devine subiect artistic. Munca devine tem\u0103 artistic\u0103 major\u0103 exclusiv \u00een perioada comunist\u0103, c\u00e2nd proletcultismul impune alegerea subiectelor artistice din sfera realit\u0103\u0163ii sociale.<\/p>\n

\"Ioan<\/a>

Ioan Andreescu, „La Arat”.<\/p><\/div>\n

Pe tot parcursul epocii moderne imaginea muncii prin filtrul artei poate fi discutat\u0103 pornind de la pu\u0163inele reprezent\u0103ri existente.\u00a0 Ioan Andreescu (1850-1882) expune la Salonul Oficial din 1880 de la Paris pictura <\/i>La Arat,<\/b> lucrare realizat\u0103 \u00een Fran\u0163a, sub impactul artei lui Jean-Fran\u00e7ois Millet (1814-1875). Aceast\u0103 compozi\u0163ie care surprinde \u0163\u0103ranul \u00een timpul muncii este rar\u0103 \u00een pictura rom\u00e2neasc\u0103 din secolul XIX. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 nota dominant\u0103 a reprezent\u0103rilor care au ca subiect \u0163\u0103ranul se \u00eenscrie \u00een tipul de reprezentare grigorescian, cunoscut \u015fi criticat pentru idilismul desuet care ignor\u0103 tocmai componenta muncii din via\u0163a \u0163\u0103ranului. Practic, pe tot parcursul secolului XIX predomin\u0103 \u00een arta plastic\u0103 reprezent\u0103rile \u00eenscrise \u00een categoria estetic\u0103 a \u201efrumosului\u201d \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een sens clasic. Privirea artistului este foarte probabil condi\u0163ionat\u0103 de percep\u0163ia consumatorilor de art\u0103 \u015fi a comanditarilor, nobilimea \u015fi burghezia local\u0103, al c\u0103ror interes empatic pentru clasele s\u0103race era nul. Un alt exemplu sunt cele dou\u0103 sculpturi monumentale care flancau intrarea casei Monteoru de pe Calea Victoriei, Agricultura <\/b>\u015fi Industria Casnic\u0103<\/b>, <\/b>sculptate de Ioan Georgescu (1858-1898) \u015fi \u015etefan Ionescu Valbudea (1856 \u2013 1918) \u00een 1889. Cele dou\u0103 alegorii au fost destinate s\u0103 prezinte dou\u0103 ocupa\u021bii importante ale \u021b\u0103r\u0103ncii rom\u00e2ne. Creatorii lor au recurs la canonul de reprezentare clasic, opt\u00e2nd pentru idealizarea frumuse\u0163ii, fapt care \u00a0ar putea avea \u015fi o consecin\u0163\u0103 pozitiv\u0103 \u00een percep\u0163ia oamenilor muncii, de\u0219i oculteaz\u0103 celelalte aspecte ale realit\u0103\u0163ii lor. Corpul atletic al oamenilor muncii este subiectul alor sculpturi monumentale, realizate la sf\u00e2r\u015fitul primului deceniu al secolului XX de Frederic (Fritz) Stork (1872-1942)\u00a0 pentru fa\u0163ada Palatului Administrativ din Gala\u0163i. \u00cen realizarea Agriculturii <\/b>\u015fi Industriei, \u00a0<\/b>Fritz Stork opteaz\u0103 pentru reprezentarea corpului masculin dezvoltat armonios, ideal de frumuse\u0163e p\u0103strat \u00eenc\u0103 din Antichitatea Clasic\u0103.\u00a0 Avem de-a face cu un \u201egust al epocii\u201d \u00eendreptat c\u0103tre frumuse\u0163ea ideal\u0103.<\/p>\n

\"Frederik<\/a>

Frederik Stork, Industria \u015fi Agricultura<\/p><\/div>\n

Interesul pentru munca fizic\u0103, efortul \u015fi degradarea pe care le presupune, se reg\u0103sesc \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX \u00een opera unor arti\u015fti rom\u00e2ni apropia\u0163i ideologiei socialiste ca: \u015etefan Luchian (1868 \u2013 1916), Octav B\u0103ncil\u0103 (1872 \u2013 1944), Ignat Bednarik (1882-1963), \u015etefan Dimitrescu (1886-1933), Iosif Iser (1881 \u2013 1958), Nicolae Tonitza (1886 \u2013 1940) sau Camil Ressu (1860 \u2013 1962). Se cunosc \u00een opera lor lucr\u0103ri dedicate muncii c\u00e2mpului care reu\u015fesc s\u0103 redea condi\u0163iile grele \u00een care lucrau \u0163\u0103ranii. R\u0103scoala din 1907 a marcat schimbarea paradigmei \u00een care erau percepu\u0163i \u021b\u0103ranii \u015fi a \u00eendreptat unii arti\u015fti spre un studiu mai apropiat de realitatea dur\u0103 a lumii satului. Cei mai mul\u0163i \u021b\u0103rani lucrau \u00een codi\u0163ii de exploatare, muncind de diminea\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 noaptea, iar \u00een ciuda acestui efort \u00ee\u015fi duceau existen\u0163a la limita s\u0103r\u0103ciei. \u00centocmai cum remarca Constantin Dobrogeanu-Gherea \u00een\u00a0Neoiob\u0103gia<\/b><\/em>\u00a0<\/i>\u201ea disp\u0103rut acum curentul optimist \u0219i demagog. Tragicul 1907. At\u00e2ta bun a avut \u0219i acest an, imens de r\u0103u \u0219i de trist, pentru c\u0103 acuma nimenea nu mai \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 afirme c\u0103 totul merge spre bine \u0219i frumos \u00een fericita Rom\u00e2nie\u201c.[4]<\/a><\/p>\n

Cele mai importante crea\u0163ii interbelice dedicate muncii au fost realizate \u00een cadrul \u015ecolii libere de pictur\u0103 de la Baia Mare. Mediul artistic\u00a0 b\u0103im\u0103rean influen\u0163at de g\u00e2ndirea german\u0103, dar mai ales de proximitatea minelor \u015fi de contactul permanent al arti\u015ftilor cu oamenii muncii, a favorizat apari\u0163ia unui interes real pentru muncitori \u015fi problemele lor. Via\u0163a minerilor devine surs\u0103 de inspira\u0163ie pentru creatori ca Iosif Klein (1896-1945), Vasile Kazar (1913-1998) sau Laz\u0103r Zin (1899-1991). Construc\u0163ia realist\u0103 urm\u0103re\u015fte redarea c\u00e2t mai obiectiv\u0103 a subiectului ales, f\u0103r\u0103 estetiz\u0103ri sau efecte dramatice gratuite. Dinamica muncii, s\u0103r\u0103cia \u015fi dificult\u0103\u0163ile lucr\u0103torilor apar adesea \u00een p\u00e2nzele realizate la Baia Mare. Se contureaz\u0103 acum \u00een opera de art\u0103 imaginea unei lumi precare, lipsite de mijloacele necesare pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor de via\u0163a, \u015fi aceasta \u00een condi\u0163iile \u00een care oamenii reprezenta\u0163i munceau. S-a d\u0103r\u00e2mat mitul conform c\u0103ruia s\u0103r\u0103cia apar\u0163ine lene\u015filor, ceea ce ar obliga, simbolic, la o redefinire a raporturilor dintre munc\u0103 \u015fi profit. Emanciparea simbolic\u0103 a muncitorilor, sus\u021binut\u0103 vag de unii arti\u0219ti nu a dus \u0219i la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor lor de via\u021b\u0103. Interesul sc\u0103zut al arti\u0219tilor pentru imaginea muncitorului \u0219i a muncii manuale \u00een general este comun dezinteresului statului pentru situa\u021bia oamenilor din c\u00e2mpul muncii. Lipsi\u021bi de protec\u021bia politic\u0103, oamenii muncii au fost arunca\u021bi la marginea societ\u0103\u021bii. Cumva, \u00een ciuda teoriilor moderne care schimb\u0103 statutul muncitorului, percep\u021bia celorlal\u021bi a r\u0103mas incon\u0219tient comun\u0103 celei aristotelice. Exact ca \u00een art\u0103, \u0219i \u00een realitate muncitorul a fost ignorat \u00een perioada ante-comunist\u0103, idealizat \u00een comunism \u0219i demonizat dup\u0103 1989.<\/p>\n

Galerie:<\/strong><\/p>\n

<\/div>\n
\n

 <\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> Hannah Arendt Condi\u0163ia Uman\u0103<\/b>, <\/i>Idea Design & Print, Cluj, 2007, p.74<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> C\u0103lin Dan Imaginea muncitorului \u00een grafica rom\u00e2neasc\u0103<\/b>,Meridiane, 1982, p. 6<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Hannah Arendt, Op. Cit. <\/i>p. 92<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Constantin Dobrogeanu-Gherea, Neoiob\u0103gia<\/b>, SOCEC&co, Bucure\u0219ti, 1910, p. 5.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Valentina Iancu Din Antichitate p\u00e2n\u0103 spre epoca modern\u0103 reprezentarea muncii este, cu c\u00e2teva excep\u0163ii (ex. muncile lui Heracle, Sisif sau ale lui Orfeu), absent\u0103; \u00a0\u00een pofida faptului c\u0103 interesul pentru acest subiect apare \u00eenc\u0103 de la primele gesturi creatoare ale omului, respectiv \u00een picturile rupestre. Dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de munc\u0103 este comun perioadei premoderne, fiind fundamentat de g\u00e2ndirea politic\u0103 bazat\u0103 pe teoria lui Aristotel, care definea activit\u0103\u0163ile \u201e\u00een care corpul sufer\u0103 cea mai mare deteriorare\u201d ca fiind cele mai de jos ocupa\u0163ii. Acest ra\u0163ionament care legitimeaz\u0103 sclavia este anulat de cei mai importan\u0163i teoreticieni moderni ai muncii, Adam Smith (1723…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/827"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=827"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/827\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3459,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/827\/revisions\/3459"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=827"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=827"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=827"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}