![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/foto-suntem-egali-cu-ciocanul.jpg\")
Ce g\u00e2nduri ne-au f\u0103cut s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de limitele unor astfel de ac\u021biuni? <\/b><\/p>\nde Enik\u0151 VINCZE<\/p>\n
De-a lungul anilor, mi\u0219carea C\u0103\u0219i sociale ACUM! a avut mai multe ac\u021biuni revendicative privind justi\u021bia \u0219i dreptatea locativ\u0103, bazate pe c\u00e2teva convingeri despre poten\u021bialul \u0219i limitele activismului juridic. Chiar dac\u0103 nu au fost \u00een mod explicit elaborate, acestea au fost cel pu\u021bin \u00een mod comprimat expuse \u00een afirma\u021bii sau interog\u0103ri de genul: Suntem egali, nu ilegali! \u0219i Ne face justi\u021bia dreptate?<\/p>\n
Ce g\u00e2nduri ne-au f\u0103cut s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de limitele unor astfel de ac\u021biuni? <\/b><\/p>\n
\u00cen timp ce planificam \u0219i derulam aceste ac\u021biuni, trebuia s\u0103 recunoa\u0219tem: protestul stradal \u0219i cauza \u00een instan\u021b\u0103 care revendic\u0103 drepturi ale omului \u0219i dreptul la locuire sunt foarte limitate \u00een ce prive\u0219te capacitatea lor de a genera schimbare social\u0103 \u00een favoarea clasei lucr\u0103toare pauperizate, dar \u0219i \u00een favoarea clasei de mijloc precare. \u0218tiam tot timpul c\u0103 revendic\u0103rile privind legalitatea \u0219i drepturile trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 at\u00e2t cadrele liberalismului juridic (\u0219i implicit pe ale legalismului formal), c\u00e2t \u0219i discursul universalist al drepturilor omului, axat pe individul desprins din rela\u021biile sale sociale; \u0219i c\u0103 ele trebuie s\u0103 fie tratate cu autocritic\u0103 dac\u0103 se dore\u0219te s\u0103 devin\u0103 o p\u0103rticic\u0103 din lupta pentru materialitatea drept\u0103\u021bii \u0219i egalit\u0103\u021bii sociale. Considerentele de mai jos ne fac s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de limitele activismului juridic \u00een domeniul locuirii: <\/span><\/p>\n Locuirea este un domeniu central al economiei politice. Politica locuirii reflect\u0103, dar \u0219i constituie economia politic\u0103 capitalist\u0103 bazat\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 exploatare, pe acumulare de capital prin deposedare \u0219i fundamentat\u0103 pe o anumit\u0103 structur\u0103 de clas\u0103.<\/span>1<\/a><\/span><\/sup> Pia\u021ba de locuin\u021be este parte din pia\u021ba imobiliar\u0103, fiind str\u00e2ns legat\u0103 de pia\u021ba terenurilor \u0219i a construc\u021biilor, dar \u0219i de fluxul de capital investit \u00een locuin\u021be, precum \u0219i de sistemul financiar-bancar. Transformarea socialismului de stat \u00een capitalism neoliberal \u00een Rom\u00e2nia a implicat \u00een mod inevitabil schimb\u0103ri \u00een reglementarea locuirii, astfel \u00eenc\u00e2t (\u0219i) acest domeniu s\u0103 sus\u021bin\u0103 formarea economiei de pia\u021b\u0103, de exemplu prin privatizarea vechiului fond de locuin\u021be de stat (via v\u00e2nz\u0103ri c\u0103tre fo\u0219ti chiria\u0219i, \u0219i retroced\u0103ri), prin sus\u021binerea construirii de noi locuin\u021be \u00een proprietate privat\u0103, prin sus\u021binerea dezvoltatorilor imobiliari \u00een acumularea de capital, prin promovarea creditelor imobiliar-bancare, prin facilitarea evacu\u0103rii din locuin\u021be ocupate f\u0103r\u0103 acte de c\u0103tre cei nevoia\u0219i, prin lipsa de investi\u021bii \u00een locuin\u021be sociale publice, prin investi\u021bii reduse chiar \u0219i \u00een construirea de locuin\u021be publice care se pot vinde (locuin\u021be ANL). Aceste tendin\u021be ale dezvolt\u0103rii fondului de locuin\u021be \u0219i ale rela\u021biilor de proprietate \u00een domeniul locativ transform\u0103 \u00een mod structural locuin\u021ba \u00een marf\u0103, \u00een obiect de investi\u021bii (care se poate \u00eenchiria sau vinde la pre\u021buri mari), precum \u0219i \u00een obiect al specula\u021biilor financiare (cl\u0103dirile reziden\u021biale, al\u0103turi de cele de birouri sau cele comerciale care se tranzac\u021bioneaz\u0103 cu scopul de a face bani din bani). Fa\u021b\u0103 de aceste trenduri mari, revendic\u0103rile mi\u0219c\u0103rii noastre care solicit\u0103 mai multe locuin\u021be sociale \u00een fondul locativ public contravin intereselor clasei dominante sau ale celor care fac afaceri \u0219i specula\u021bii imobiliare aduc\u0103toare de profit \u00eentr-un context economic financializat. Nu ne mir\u0103m c\u0103 ele nu se bucur\u0103 de sus\u021binere \u00een r\u00e2ndurile guvernan\u021bilor. <\/span><\/p>\n<\/li>\n Legea este unul dintre instrumentele domina\u021biei de clas\u0103 sau una dintre formele prin care se exercit\u0103 puterea.<\/span>2<\/a><\/span><\/sup> Cei afla\u021bi \u00een pozi\u021bii de putere \u00een diverse structuri de stat la diverse nivele, atunci c\u00e2nd (re)definesc legisla\u021bia, nu afirm\u0103, desigur, c\u0103 o fac urm\u0103rind anumite interese de clas\u0103, ci pretind c\u0103 exprim\u0103 ni\u0219te considerente universal-umane, naturale, normale, sau, dac\u0103 vrem, interese na\u021bionale. Astfel, procesul de construire a legisla\u021biei implic\u0103 \u00een mod inerent \u0219i naturalizarea produsului rezultat. \u00cens\u0103 trebuie s\u0103 observ\u0103m c\u0103, \u00een realitate, legisla\u021bia joac\u0103 un rol \u00een reproducerea inegalit\u0103\u021bilor sistemice care caracterizeaz\u0103 societatea capitalist\u0103, \u0219i \u00een mod predominant, \u00een legitimarea rela\u021biilor de exploatare. Prin lege, inegalitatea a\u0219a cum se produce ea \u00een rela\u021biile sociale (de exemplu inegalitatea \u00eentre proprietari \u0219i lucr\u0103tori), poate s\u0103 se normalizeze, astfel \u00eenc\u00e2t cei care critic\u0103 inegalitatea, pot fi u\u0219or stigmatiza\u021bi ca promov\u00e2nd ac\u021biuni ilegale. \u0218i, mai mult, \u00een general, legisla\u021bia contribuie la promovarea \u00een\u021belegerii dominante a ceea ce este bine sau chiar just. Dar legea nu este neap\u0103rat, prin defini\u021bie, dreapt\u0103. Astfel, justi\u021bia poate s\u0103 nu deserveasc\u0103 dreptatea social\u0103, din contr\u0103, ea poate s\u0103 legitimeze forme ale nedrept\u0103\u021bii \u00een numele legii, c\u0103ci, precum am v\u0103zut, aceasta nu doar reflect\u0103 interesele celor care au influen\u021b\u0103 asupra legiutorilor, ci le \u0219i legitimeaz\u0103 puterea \u00een societate. <\/span><\/p>\n<\/li>\n \u00cen condi\u021biile \u00een care locuin\u021ba a devenit marf\u0103 (scump\u0103), posibilit\u0103\u021bile fiec\u0103ruia dintre noi de a locui \u00een condi\u021bii adecvate \u0219i\/sau \u00een siguran\u021b\u0103, depind de capacit\u0103\u021bile noastre economice, la r\u00e2ndul lor determinate de pozi\u021bia noastr\u0103 pe pia\u021ba muncii sau \u00een rela\u021bie cu mijloacele de produc\u021bie specifice muncii prin care ne c\u00e2\u0219tig\u0103m veniturile. Vorbind despre aceste aspecte \u00een contextul s\u0103r\u0103cirii severe a cel pu\u021bin unui sfert din popula\u021bia Rom\u00e2niei, sau al procentului ridicat al celor care tr\u0103iesc din salariul minim, acest lucru rezult\u0103 nu doar din veniturile reduse (salariile mici pentru care se lucreaz\u0103 pe pia\u021ba muncii din Rom\u00e2nia fiind avantajul competitiv al \u021b\u0103rii prin care guvernan\u021bii sper\u0103 s\u0103 atrag\u0103 investitori), ci \u0219i din costurile mari ale locuirii (pre\u021burile de achizi\u021bionare, de \u00eenchiriere, dar \u0219i pre\u021burile utilit\u0103\u021bilor). De aceea, lupta pentru dreptul la locuin\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 asigurarea drepturilor muncii, nu va putea asigura locuin\u021be adecvate pentru to\u021bi. <\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n Totu\u0219i, ce poten\u021bial am v\u0103zut \u00een activismul juridic?<\/b><\/p>\n Demonstrarea faptului c\u0103 egalitatea \u00een fa\u021ba legii, ca principiu al statului de drept, precum \u0219i discursul drepturilor omului, sau asigurarea dreptului de acces la locuin\u021b\u0103, mai ales dac\u0103 nu se traduc \u00een m\u0103suri legislative \u0219i administrative concrete, nu sunt factori suficien\u021bi pentru ca toat\u0103 lumea s\u0103 aib\u0103 condi\u021bii adecvate de locuire, din cel pu\u021bin dou\u0103 mari seturi de motive: condi\u021biile materiale ale traiului de zi cu zi ale oamenilor pot s\u0103 fie at\u00e2t de precare \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu le asigure transpunerea dreptului <\/span>de iure<\/i><\/span> de acces la locuin\u021b\u0103 \u00een acces efectiv sau <\/span>de facto<\/i><\/span>; pentru ca s\u0103 se asigure egalitatea tuturor \u00een fa\u021ba legii, to\u021bi oamenii trebuie s\u0103 beneficieze, dup\u0103 nevoi, de m\u0103suri care s\u0103 rezulte \u00een egalizarea punctelor de pornire, care, \u00een cazul multora, sunt pu\u021bine din cauza resurselor financiare \u0219i\/sau sociale extrem de reduse.<\/span><\/p>\n<\/li>\n Posibilitatea de a ridica gradul de con\u0219tientizare la scar\u0103 larg\u0103 a faptului c\u0103 legile sunt f\u0103cute de oameni \u0219i ele pot fi modificate dac\u0103 interesele celor care doresc a le modifica se coaguleaz\u0103 \u0219i ace\u0219tia se mobilizeaz\u0103 \u00een vederea punerii unei presiuni imposibil de ignorat asupra deciden\u021bilor. \u00cen acest context, lupta pentru dreptul la locuin\u021b\u0103 va trebui s\u0103 vizeze recunoa\u0219terea acestui drept ca drept constitu\u021bional, \u0219i dincolo de asta, modificarea \u0219i corelarea legisla\u021biei locuirii, a celei sociale \u0219i a celei anti-discriminare \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t acestea, \u00eempreun\u0103, s\u0103 prioritizeze dreptul la locuin\u021be publice pentru to\u021bi \u0219i, \u00een mod particular, dreptul la locuin\u021b\u0103 social\u0103 public\u0103 pentru cei care nu au resurse pentru a procura o locuin\u021b\u0103 de pe pia\u021b\u0103.<\/span>3<\/a><\/span><\/sup><\/p>\n<\/li>\n Impunerea, prin apel la diverse structuri ale justi\u021biei, inclusiv prin ac\u021biuni \u00een instan\u021b\u0103, a respect\u0103rii prevederilor legale de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile care nu le aplic\u0103 \u00een mod adecvat, ci \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ni\u0219e prin care pot evita s\u0103 fac\u0103 acest lucru. \u00cen acest context, \u00eencrederea noastr\u0103 este c\u0103 autonomia relativ\u0103 a institu\u021biilor juridice fa\u021b\u0103 de politic (cel pu\u021bin dup\u0103 ce politicul a f\u0103cut legea \u0219i ar trebui s\u0103 o aplice \u00een guvernare) ar putea s\u0103 asigure ca cel pu\u021bin cele c\u00e2teva prevederi ce promit s\u0103 rebalanseze inegalit\u0103\u021bile produse de sistem s\u0103 fie respectate \u00eentocmai de c\u0103tre guvernan\u021bi. \u00cen cazul nostru: locuin\u021bele sociale s\u0103 ajung\u0103 \u0219i la cei care au cele mai reduse posibilit\u0103\u021bi (adic\u0103 cele mai mici venituri) de a cump\u0103ra sau \u00eenchiria locuin\u021b\u0103 de pe pia\u021b\u0103, pentru c\u0103, cel pu\u021bin \u00een ora\u0219ul Cluj, aceste persoane sunt cu totul dezavantajate fa\u021b\u0103 de alte persoane care c\u00e2\u0219tig\u0103 sub venitul mediu \u0219i care, conform legii, sunt \u00eendrept\u0103\u021bite s\u0103 primeasc\u0103 locuin\u021b\u0103 social\u0103. <\/span><\/p>\n<\/li>\n Posibilitatea ca lupta \u00een justi\u021bie pentru dreptul la locuin\u021b\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi dus\u0103 ca o component\u0103 a luptei pentru dreptate locativ\u0103, care la r\u00e2ndul s\u0103u func\u021bioneaz\u0103 ca element constitutiv al drept\u0103\u021bii sociale. \u00cen sens pozitiv, pentru c\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103 poate s\u0103 impun\u0103 pe cale legal\u0103 respectarea prevederilor legii locuin\u021bei \u0219i a legisla\u021biei sociale \u0219i anti-discriminare de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile administra\u021biei publice, ceea ce are poten\u021bialul de a genera consecin\u021be materiale. \u00cen sens negativ, pentru c\u0103 putem folosi ac\u021biunea \u00een instan\u021b\u0103 pentru a demonstra limitele statului de drept \u00een rela\u021bie cu asigurarea drepturilor social-economice: adic\u0103 faptul c\u0103<\/span> instan\u021ba nu poate obliga administra\u021bia public\u0103 local\u0103 s\u0103 asigure <\/span>de facto<\/i><\/span> locuin\u021be sociale adecvate tuturor celor care ar fi \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi la locuin\u021b\u0103 social\u0103, \u0219i nici m\u0103car tuturor persoanelor marginalizate social, pentru c\u0103 \u00een luarea unor astfel de m\u0103suri primeaz\u0103 autonomia administrativ\u0103 \u0219i presupusa lips\u0103 a banilor. O m\u0103sur\u0103 structural\u0103 care ar putea dep\u0103\u0219i aceast\u0103 barier\u0103 \u0219i ar ac\u021biona dincolo de asigurarea dreptului individual la locuin\u021b\u0103, ar fi crearea unor p\u00e2rghii juridice prin care administra\u021biile publice s\u0103 fie obligate s\u0103 creeze un stoc adecvat de locuin\u021be sociale publice at\u00e2t din punct de vedere calitativ, c\u00e2t \u0219i din punct de vedere cantitativ. Dar pentru asta este nevoie de reconstruirea (politic\u0103) a legalit\u0103\u021bii, pentru ca legisla\u021bia s\u0103 devin\u0103 un instrument al schimb\u0103rii sociale \u00een direc\u021bia sus\u021binerii celor deposeda\u021bi de drepturi social-economice, \u0219i s\u0103 nu fie \u00een mod predominant un mijloc al reproducerii puterii clasei proprietare. <\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n Despre construirea politic\u0103 a legalit\u0103\u021bii <\/b><\/p>\n Imperativul general ce ne ghideaz\u0103 \u00een activismul nostru juridic este acela de a fi con\u0219tien\u021bi\/con\u0219tiente de construirea politic\u0103 a legalit\u0103\u021bii. Din punctul de vedere al celor care devin persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i\/sau locuiesc \u00een condi\u021bii inadecvate, asta \u00eenseamn\u0103, spre exemplu, s\u0103 chestion\u0103m legalitatea evacu\u0103rilor care las\u0103 oamenii \u00een strad\u0103, sau legalitatea refuzului institu\u021bional de a produce un num\u0103r adecvat de locuin\u021be sociale, sau legalitatea disloc\u0103rii oamenilor \u00eenspre periferii sub-dezvoltate \u0219i toxice, sau legalitatea accept\u0103rii ca ei s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een condi\u021bii care le pericliteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea, sau legalitatea legilor care sus\u021bin acumularea de capital prin dezvoltare imobiliar\u0103, sau p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u0219i legalitatea care sfin\u021be\u0219te proprietatea privat\u0103 chiar \u0219i \u00eenaintea protej\u0103rii vie\u021bii oamenilor deposeda\u021bi de propriet\u0103\u021bi.<\/p>\n Dar de ce lucrurile \u00een politica locuirii nu se puteau \u00eent\u00e2mpla altfel dec\u00e2t s-au \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 1990? De ce, de exemplu \u00een perioada 2007-2016, aproape 90% din fondurile de stat investite \u00een produc\u021bia de locuin\u021be au sus\u021binut cre\u0219terea fondului de locuin\u021be private, \u0219i prea pu\u021bine investi\u021bii au fost f\u0103cute \u00een dezvoltarea stocului de locuin\u021be publice? <\/span>4<\/a><\/span><\/sup> Pentru c\u0103 aceast\u0103 politic\u0103 a fost subordonat\u0103 dezideratului principal la care Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 r\u0103spund\u0103 ca \u021bar\u0103 semi-periferic\u0103 ce opta pentru integrarea pe scena capitalismului global, \u0219i anume cerin\u021bei de a crea pia\u021ba de locuin\u021be \u0219i de a transforma statul din dezvoltator de fond de locuin\u021be, \u00een manager \u00eentreprinz\u0103tor al domeniului locativ.<\/span>5<\/a><\/span><\/sup> \u00cen urma acestor interven\u021bii, raportul \u00eentre procentul locuin\u021belor private \u0219i al locuin\u021belor publice s-a schimbat semnificativ fa\u021b\u0103 de cum ar\u0103ta el \u00een 1990: azi, peste 98% din fondul total de locuin\u021be fiind \u00een proprietate privat\u0103, \u00een timp ce \u00eenainte procentul locuin\u021belor \u00een proprietate personal\u0103 era de circa 70%. Privind politica locuirii ca politic\u0103 economic\u0103 \u00een dinamica sa istoric\u0103 de dup\u0103 1990, putem distinge urm\u0103toarele patru mari direc\u021bii prin care statul a contribuit la formarea pie\u021bei de locuin\u021be, la promovarea afacerilor imobiliar-bancare ca motor al capitalismului, \u0219i la comodificarea locuirii. <\/span><\/p>\n Privatizarea fondului locativ de stat construit \u00eenainte de 1989, prin:<\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n V\u00e2nzarea locuin\u021belor construite din fonduri de stat (inclusiv cele ale \u00eentreprinderilor) c\u0103tre fo\u0219tii chiria\u0219i; interven\u021bie ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een contextul Legii nr. 15\/1990 privind reorganizarea unit\u0103\u0163ilor economice de stat ca regii autonome \u015fi societ\u0103\u0163i comerciale, care prevedea c\u0103 bunurile din patrimoniul societ\u0103\u0163ii comerciale trec \u00een proprietatea acesteia.<\/p>\n<\/li>\n Retrocedarea\/ Restituirea imobilelor na\u021bionalizate (imediat dup\u0103 1990 prin Hot\u0103r\u00e2ri Judec\u0103tore\u0219ti, ulterior prin Legea 10\/2001).<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Sus\u021binerea direct\u0103 de c\u0103tre stat a construc\u021biei de noi locuin\u021be \u00een proprietate privat\u0103, prin:<\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n Acordarea unor subven\u021bii p\u00e2n\u0103 la 30% din valoarea locuin\u021bei din bugetul de stat pentru realizarea locuin\u021belor proprietate personal\u0103 pentru anumite categorii de persoane, printre ele tineri c\u0103s\u0103tori\u021bi; r\u0103ni\u021bii, familiile \u0219i p\u0103rin\u021bii celor deceda\u021bi, ca urmare a particip\u0103rii la victoria Revolu\u021biei din decembrie 1989; \u0219i altele.<\/p>\n<\/li>\n Atribuirea, la cerere, prin darea \u00een folosin\u021b\u0103 gratuit\u0103, tinerilor cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 18 \u0219i 35 de ani a unei suprafe\u021be de teren, din terenurile aflate \u00een domeniul privat al unit\u0103\u021bilor administrativ-teritoriale, pentru construirea unei locuin\u021be proprietate personal\u0103.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Sus\u021binerea de c\u0103tre stat a construc\u021biei de locuin\u021b\u0103 \u00een proprietate privat\u0103, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 \u0219i valorificarea acestora.<\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n Conform Legii 114\/1996 – legea locuin\u021bei, persoanele fizice sau juridice rom\u00e2ne pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, construc\u021bii de locuin\u021be pentru folosin\u021b\u0103 proprie sau \u00een scopul valorific\u0103rii acestora. Persoanele juridice rom\u00e2ne care investesc din profit pentru realizarea de locuin\u021be, beneficiaz\u0103 de scutirea de impozit pe profitul investit cu aceast\u0103 destina\u021bie. Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuin\u021be exercit\u00e2nd controlul asupra pre\u021bului de v\u00e2nzare, \u00een vederea \u00eenlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Contribu\u021bia direct\u0103 a statului la dezvoltarea afacerilor imobiliar-bancare prin sus\u021binerea construc\u021biei de locuin\u021be proprietate privat\u0103, prin:<\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n Programul na\u0163ional privind sprijinirea construirii de locuin\u0163e proprietate personal\u0103, prevederile Programului aplic\u00e2ndu-se pentru construc\u0163iile de locuin\u0163e prin credite ipotecare, sprijinul fiind acordat unor categorii de persoane fizice care construiesc pentru prima dat\u0103 o locuin\u0163\u0103 prin credit ipotecar. \u00cencep\u00e2nd cu data de 15 noiembrie 2011, statul nu mai acord\u0103 subven\u0163ii de la bugetul de stat prin acest program.<\/p>\n<\/li>\n Programul de construc\u0163ii de locuin\u0163e pentru tineri destinate \u00eenchirierii, derulat prin Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Locuin\u0163e. Reglement\u0103rile \u00een vigoare ale programului prev\u0103d c\u0103 locuin\u021bele construite \u0219i date \u00een chirie se pot cump\u0103ra de c\u0103tre chiria\u0219i dup\u0103 un an.<\/p>\n<\/li>\n Programul de construc\u0163ii de locuin\u0163e pentru tineri \u015fi programul de construc\u0163ii de locuin\u0163e prin credit ipotecar. \u00cen cadrul acestui program s-a urm\u0103rit ca Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru Locuin\u021be s\u0103 nu mai fie avantajat\u0103 de asigurarea de surse de finan\u021bare de la bugetul de stat pentru subven\u021bii, permi\u021b\u00e2nd astfel crearea oric\u0103rui tip de parteneriat \u00een dezvoltarea de noi ansambluri reziden\u021biale. Programul prevede c\u0103 creditul ipotecar este acordat de institu\u021bii financiare agreate de ANL, el fiind garantat prin ipoteci pe teren \u0219i construc\u021biile ridicate pe acesta. S-a mai stabilit c\u0103 pentru construc\u021bia de locuin\u021be, ANL \u00ee\u0219i constituie un portofoliu de terenuri prin solicitarea \u0219i preluarea acestora, conform legii, din patrimoniul public al statului sau al unit\u0103\u021bilor administrativ-teritoriale.<\/p>\n<\/li>\n Programul Prima Cas\u0103, conceput \u00een 2009 ca o m\u0103sur\u0103 anticriz\u0103 ce urm\u0103rea s\u0103 relanseze creditarea bancar\u0103, este destinat sprijinirii persoanelor care achizi\u021bioneaz\u0103 pentru prima dat\u0103 o locuin\u021b\u0103 \u0219i nu au beneficiat \u00een trecut de credit ipotecar. Prin acest program, guvernul garanteaz\u0103 cu un anumit procent din valoarea \u00eemprumutului pentru cump\u0103rarea locuin\u021bei prin Fondul Na\u0163ional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Astfel, b\u0103ncile private <\/span>devin \u0219i mai interesate s\u0103 acorde credite imobiliare de pe urma c\u0103rora nu doar c\u00e2\u0219tig\u0103 foarte mult profit, dar beneficiaz\u0103 de o siguran\u021b\u0103 \u00een plus datorit\u0103 garan\u021biilor de stat pe care le primesc pe baza acestui program.<\/p>\n<\/li>\n Programul Bauspar de economisire-creditare, sus\u021binut de statul rom\u00e2n prin a\u0219a numite prime pentru economisirea f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre clien\u021bii b\u0103ncilor de locuin\u021be (BCR \u0219i Raiffeisen), care dup\u0103 perioada de economisire pot lua credite ipotecare de la aceste b\u0103nci. Dup\u0103 ce Curtea de Conturi a demonstrat c\u0103 cele dou\u0103 b\u0103nci au prejudiciat statul rom\u00e2n beneficiind de aceste prime, dar neacord\u00e2nd credite ipotecare doar unor procente infime de clien\u021bi (sub 2% respectiv sub 4% dintre cei dup\u0103 care b\u0103ncile au primit prime de economisire), programul a fost blocat timp de doi ani. El s-a deblocat recent, \u00een iulie 2018, printr-o lege care a adus modific\u0103ri reglement\u0103rilor din legea ini\u021bial\u0103.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n Sus\u021binerea form\u0103rii pie\u021bei de locuin\u021be \u0219i a celor care fac profituri mari din dezvoltare imobiliar\u0103 \u0219i\/sau din tranzac\u021bion\u0103ri imobiliare prin programele guvernamentale de mai sus, au fost \u0219i sunt justificate prin promovarea ideii c\u0103 locuin\u021ba \u00een proprietate privat\u0103 este cea mai adecvat\u0103 \u0219i sigur\u0103, precum \u0219i a idealului de persoan\u0103-proprietar, dar \u0219i a convingerii c\u0103 aceste deziderate merit\u0103 orice sacrificiu (de exemplu, \u00eendatorarea la banc\u0103 pe tot timpul vie\u021bii active, riscul de a r\u0103m\u00e2ne \u0219i f\u0103r\u0103 banii pl\u0103ti\u021bi, \u0219i f\u0103r\u0103 cas\u0103, \u00een cazul \u00een care nu mai po\u021bi pl\u0103ti creditele bancare etc). Toate aceste construc\u021bii justificatoare sunt completate \u0219i de sugestia de a considera investi\u021bia \u00een imobiliare ca fiind cea mai sigur\u0103 \u0219i rentabil\u0103 investi\u021bie, precum \u0219i de prezentarea competi\u021biei investi\u021bionale ce cre\u0219te \u00een continuu pre\u021burile la imobiliare ca o competi\u021bie bun\u0103. Strategiile de marketing ale ora\u0219elor mari, de exemplu, pe l\u00e2ng\u0103 mesajele prin care doresc s\u0103 atrag\u0103 investitori, repet\u0103 la nesf\u00e2r\u0219it c\u0103 ora\u0219ele unde locuin\u021bele cost\u0103 foarte mult, sunt cele mai bune ora\u0219e \u00een care cineva \u00ee\u0219i poate dori s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i achizi\u021bioneze o locuin\u021b\u0103 de pe pia\u021b\u0103, sau sunt cele mai bune loca\u021bii unde cineva poate s\u0103 dovedeasc\u0103 c\u0103 a devenit o persoan\u0103 adecvat\u0103 capitalismului neoliberal.<\/p>\n 1<\/a><\/p>\n Vezi Enik\u0151 Vincze \u0219i Simona Ciotl\u0103u\u0219: Housing and class (trans)formation in Romania, <\/i>LeftEast, 3.09.2016, http:\/\/www.criticatac.ro\/lefteast\/housing-and-class-transformation-in-romania\/<\/a><\/u><\/span><\/p>\n<\/div>\n 2<\/a><\/p>\n Idei elaborate de studiile legale critice (Critical Legal Studies), dezvoltate din anii 1970, ca o adaptare a teoriei critice la domeniul dreptului. O privire sintetic\u0103 asupra acestei mi\u0219c\u0103ri vezi, de exemplu, aici: <\/span>https:\/\/cyber.harvard.edu\/bridge\/CriticalTheory\/critical2.htm<\/span><\/a><\/u><\/span><\/p>\n<\/div>\n 3<\/a><\/p>\n \u00cen accep\u021biunea noastr\u0103, locuin\u021ba social\u0103 este o form\u0103 a locuin\u021bei publice, fiind un instrument al garant\u0103rii dreptului la locuin\u021b\u0103 ca drept universal al omului \u0219i al asigur\u0103rii accesului \u00een fapt al tuturor la locuin\u021be adecvate. Locuin\u021ba social\u0103 public\u0103 este inalienabil\u0103. Ea se acord\u0103 cu chirie subven\u021bionat\u0103 de stat \u00een func\u021bie de nivelul venitului \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t criteriile de atribuire s\u0103 faciliteze \u0219i accesul persoanelor marginalizate. Locuin\u021bele sociale publice ar trebui s\u0103 fie administrate de colectivul de chiria\u0219i.<\/p>\n<\/div>\n 4<\/a><\/p>\n Enik\u0151 Vincze, Simona Ciotl\u0103u\u0219, George Zamfir: Dup\u0103 aproape 30 de ani de m\u0103suri pro-pia\u021b\u0103 imobiliar\u0103, se impune o POLITIC\u0102 ANTIRASIST\u0102 \u0218I JUST\u0102 DE LOCUIRE PUBLIC\u0102<\/i>, <\/i>Critic Atac, 12 mai 2017, http:\/\/www.criticatac.ro\/dupa-aproape-30-de-ani-de-masuri-pro-piata-imobiliara-se-impune-o-politica-antirasista-si-justa-de-locuire-publica\/<\/a><\/u><\/span><\/p>\n<\/div>\n\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n\n\n\n