{"id":67,"date":"2013-03-01T01:38:41","date_gmt":"2013-03-01T01:38:41","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=67"},"modified":"2016-09-26T13:13:20","modified_gmt":"2016-09-26T13:13:20","slug":"activism-si-scandal-revolutia-suprarealista-in-romania-interbelica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/03\/01\/activism-si-scandal-revolutia-suprarealista-in-romania-interbelica\/","title":{"rendered":"Activism \u0219i scandal: revolu\u021bia suprarealist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103"},"content":{"rendered":"

de Valentina Iancu<\/strong><\/p>\n

\"Coperta\u00a0Criza pe care o traversa societatea la sf\u00e2r\u015fitul primului r\u0103zboi mondial se reflect\u0103 \u015fi \u00een atitudinile radicale adoptate de arti\u015ftii de avangard\u0103. Op\u0163iunea pentru activism social \u015fi militantism devine fireasc\u0103 \u00een contextul cre\u0219terii s\u0103r\u0103ciei, discrimin\u0103rii \u0219i radicaliz\u0103rii politicilor de stat \u00een tot mai multe \u0163\u0103ri europene afectate de primul r\u0103zboi mondial. Utopia egalitarist\u0103 propus\u0103 de scrierile lui Marx devine o miz\u0103 a multor intelectuali care \u00eencep s\u0103 conteste nedrept\u0103\u021bile politice \u0219i sociale tot mai evidente ale epocii.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, extins\u0103 teritorial dup\u0103 1918, se resimte acut diferen\u021ba cultural\u0103 \u00eentre Vechiul Regat \u0219i noile provincii unite. \u00cencep politicile de \u201crom\u00e2nizare\u201d, care polarizeaz\u0103 societatea \u00een jurul dezbaterilor privind identitatea rom\u00e2neasc\u0103. Pe de-o parte sunt adep\u021bii unui na\u021bionalism retrograd, care resping schimburile culturale \u0219i influen\u021bele str\u0103ine \u00een interiorul \u021b\u0103rii, de partea cealalt\u0103 plas\u00e2ndu-se a\u0219a-numi\u021bii \u201cinterna\u021bionali\u0219ti\u201d, care promoveaz\u0103 valorile universale, \u00een<\/p>\n

detrimentul celor considerate na\u021bionale. Treptat diferen\u021bele de idei devin conflictuale \u0219i se radicalizeaz\u0103, confrunt\u0103rile ideologice apar clar \u00een presa vremii, unde valul articolelor xenofobe \u0219i antisemite nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103. Marea criz\u0103 din 1929, suprapus\u0103 unor conflicte imaginate de na\u021bionali\u0219ti, marginalizeaz\u0103 \u0219i discrimineaz\u0103 str\u0103inul din interior, mai precis minorit\u0103\u021bile na\u021bionale. Problema discrimin\u0103rii legiferat\u0103 \u00een Vechiul Regat prin Regulamentele Organice (1830, 1831) \u0219i Constitu\u021bia din 1866, care condi\u021bionau acordarea cet\u0103\u021beniei rom\u00e2ne de apartenen\u021ba la cre\u0219tinism a fost oficial rezolvat\u0103, la presiunea marilor puteri, prin Constitu\u021bia din 1923. La \u00eenceputul anilor \u201930 elitele intelectuale continuau discursul eminescian din secolul al XIX-lea, critic\u00e2nd dur prezen\u021ba altor comunit\u0103\u021bi etnice sau religioase pe teritoriul Rom\u00e2niei Mari. Na\u021biunea era \u00een\u021beleas\u0103 aproape exclusiv \u00een sens etnic, principiile unei na\u021biuni g\u00e2ndite politic, \u00een interiorul c\u0103reia s\u0103 fie respectate egal drepturile cet\u0103\u021benilor erau discutate aproape exclusiv \u00een grupurile comuniste, aflate din 1924 \u00een ilegalitate.<\/p>\n

Pe scena artistic\u0103 polarizarea ideologic\u0103 este o reflec\u021bie micro a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen timp ce tradi\u021bionalismul \u0219i tot ce \u00eenseamn\u0103 art\u0103 cu specific na\u021bional este sus\u021binut la nivel oficial (achizi\u021biile statului, expozi\u021bii interna\u021bionale), discursul alternativ, critic, avangardist, r\u0103m\u00e2ne izolat \u0219i dur marginalizat. Membrii grupurilor de avangard\u0103 s-au lovit permanent de o dubl\u0103 respingere, at\u00e2t estetic\u0103, gustul epocii fiind reticent la inova\u021bii \u0219i experimente, c\u00e2t \u0219i social\u0103, fiind caricaturiza\u021bi \u0219i marginaliza\u021bi pe criterii politice \u0219i etnice. Invariabil s-a pornit un r\u0103zboi ideologic, foarte vizibil \u00een discursul adep\u021bilor suprarealismului.
\nSuprarealismul revolu\u021bionar, o construc\u021bie pornit\u0103 de poetul francez Andr\u00e9 Breton, este adoptat local de un grup de litera\u021bi \u0219i arti\u0219ti plastici, grupa\u021bi \u00een jurul revistei unu<\/strong>. Ini\u021biat\u0103 \u0219i sus\u021binut\u0103 financiar de medicul militar \u0219i poetul \u0218asa Pan\u0103, unu<\/strong> a fost cea mai longeviv\u0103 revist\u0103 suprarealist\u0103 existent\u0103 \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc. Toate textele publicate respectau cele dou\u0103 direc\u021bii definitorii ale suprarealismului interna\u021bional: dicteul automat, \u00een esen\u021b\u0103 freudian, \u0219i militantismul de st\u00e2nga. Uni\u015ftii (Victor Brauner, Marcel Iancu, Geo Bogza, M.H.Maxy, Sa\u015fa Pan\u0103, Ilarie Voronca, Claude Sernet) se apropie timid de teza determin\u0103rii socio-politice a artei. Op\u0163iunea unor membri ai colectivului unu<\/strong> pentru suprarealismul revolu\u0163ionar prinde treptat semnifica\u0163ia unei revolte articulate, resping\u00e2nd nu doar burghezia, ci \u015fi fascismul italian. \u00cen aceast\u0103 op\u021biune primeaz\u0103 aducerea la un numitor comun \u015fi \u00een\u0163elegerea nuan\u0163at\u0103 a unor realit\u0103\u0163i sociale neconforme valorilor unor tineri intelectuali umani\u015fti. Arta suprarealist\u0103 se revendic\u0103 din mai multe teorii, urm\u0103rind \u00een special valorificarea prin diverse metode \u015fi tehnici a eliber\u0103rii incon\u015ftientului. Urm\u0103ri\u021bi de Siguran\u021b\u0103 din cauza op\u021biunilor politice comuniste \u015fi\u00a0antifasciste, arti\u0219tii suprareali\u0219ti s-au confruntat nu de pu\u021bine ori cu represiunea statului.<\/p>\n

\u00cen 1932 Geo Bogza este dat \u00een judecat\u0103 pentru \u00eenc\u0103lcarea bunelor moravuri \u00een articolul \u201e\u00cen vocabular, divaga\u0163ii \u0219i preciz\u0103ri\u201c, fiind achitat dup\u0103 o prim\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are. Amuzat de situa\u021bie, Bogza \u00ee\u0219i tip\u0103re\u0219te o serie de c\u0103r\u021bi de vizit\u0103 cu textul \u201eGeo Bogza. Achitat. 28 noiembrie 1932\u201c pe care le distribuie \u00een fa\u021b\u0103 la restaurantul Cap\u0219a. Un gest performativ \u0219i profund ironic prin care scriitorul a criticat procesul ridicol care \u00eei fusese mai mult sau mai pu\u021bin \u00eenscenat. Grupul \u0219i-a continuat activitatea nestingherit dup\u0103 acest incident p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 1932, c\u00e2nd revista unu<\/strong> \u201cs-a sinucis\u201d.
\n\u00cen ace\u0219ti ani de activitate s-au al\u0103turat \u0219i alte nume nucleului ini\u021bial, dintre care merit\u0103 aminti\u021bi tinerii care au continuat \u0219i radicalizat demersul suprareali\u0219tilor de la unu<\/strong>. \u00cen efervescen\u0163a mediului creativ \u015fi libertin format la l\u0103ptaria-cenaclu din B\u0103r\u0103\u0163iei 37, c\u0103reia Victor Brauner \u00eei spunea \u201dSecolul\u201d, se al\u0103turau constant tineri, interesa\u0163i de ideile promovate \u00een unu<\/strong>. \u00cen volumul memorialistic N\u0103scut \u00een ’02<\/strong>, Sa\u015fa Pan\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu nostalgie aceste momente: \u201c\u00cen l\u0103pt\u0103ria din B\u0103ra\u0163iei, au venit doi adolescen\u0163i cu caiete, care aduceau primele lor desene. Unul era un copil de 14-15 ani, timid \u015fi dr\u0103g\u0103la\u015f. Dar desenele atestau o m\u00e2n\u0103 de experimentat \u015fi personal grafician. Am re\u0163inut unul din desene \u2013 ni\u015fte oameni maimu\u0163\u0103 la taifas \u2013 care a ap\u0103rut \u00een num\u0103rul pe august al revistei. A fost debutul celui care nu s-a mai desp\u0103r\u0163it de prietenia \u015fi stima uni\u015ftilor. Se numea Perahim, pentru intimi Puiu.\u00a0Cel\u0103lalt, un adolescent cu un fel de d\u00e2rzenie \u015fi oarecare infatuare, dovedea \u015fi el un talent precoce. Am re\u0163inut dou\u0103 dintre desenele pe care le adusese. Ele au ap\u0103rut \u00een acela\u015fi num\u0103r isc\u0103lite B. Herold\u201d. Este vorba de cei doi suprareali\u015fti Jules Perahim \u015fi Jacques Herold. Cariera rom\u00e2neasc\u0103 a lui Herold s-a limitat la scurta colaborare cu revista unu<\/strong>, \u00een vara anului 1930 t\u00e2n\u0103rul artist stabilindu-se la Paris. Perahim a r\u0103mas \u00een \u021bar\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor ’60, devenind unul dintre cei mai autentici reprezentan\u021bi ai suprarealismului \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc. Continu\u00e2ndu-\u015fi activitatea la Bucure\u015fti, dup\u0103 debutul din unu<\/strong>, la \u00eendemnul lui Sa\u015fa Pan\u0103, Perahim, al\u0103turi de Aurel Baranga, Gherasim Luca, Sesto Pals \u015fi, ceva mai t\u00e2rziu, Paul P\u0103un, pune bazele revistei suprarealiste Alge<\/strong>.<\/p>\n

Primul num\u0103r a fost tip\u0103rit pe 13 septembrie 1930. Revista a existat p\u00e2n\u0103 \u00een 1933. Cu un caracter provocator, nonconformist \u015fi, uneori, considerat imoral, grupul \u201dalgi\u015ftilor\u201d va reu\u015fi s\u0103 revolte opinia public\u0103 \u015fi s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor. Mesajul revistei, \u00een general politic, era articulat \u00eentr-o cheie suprarealist\u0103, aparent un haos greu de \u00een\u021beles \u0219i construit inten\u021bionat \u00een b\u0103taie de joc. Mesajele politice, comuniste \u0219i antifasciste, propuneau o societate bazat\u0103 pe egalitatea tuturor cet\u0103\u021benilor, denun\u021b\u00e2nd nedrept\u0103\u021bile politice \u0219i sociale (din ce \u00een ce mai accentuate \u00een perioada interbelic\u0103).
\nPe aceea\u015fi direc\u0163ie radical\u0103, grupul va scoate \u00een octombrie 1931 revista Pul\u0103. Revist\u0103 de pul\u0103 modern\u0103. Organ universal<\/strong>, num\u0103r unic, tip\u0103rit \u00een 13 exemplare nepuse \u00een circula\u021bie. Revista, tip\u0103rit\u0103 de patru elevi de liceu, Aureliu Baranga, Gherasim Luca, Paul P\u0103un \u0219i Jules Perahim, este un gest suprarealist, ironic \u0219i plin de umor. \u00cen aceea\u0219i cheie, vor tip\u0103ri, \u00een februarie 1932, revista Muci<\/strong>.<\/p>\n

Cea din urm\u0103 a marcat prima expozi\u0163ie personal\u0103 a lui Jules Perahim, care a avut loc la Pasajul Englez, \u00een aprilie 1932. Perahim debuteaz\u0103 cu o serie de lucr\u0103ri suprarealiste cu mesaj politic moralizator. Discursul s\u0103u, \u00eenc\u0103 de la debut, a fost ancorat \u00een realitatea social\u0103 a epocii, t\u00e2n\u0103rul fiind preocupat de ascensiunea extremismului de dreapta \u0219i, implicit, a discrimin\u0103rii. \u00cen februarie, grupul particip\u0103 la grevele muncitorilor feroviari de la Uzinele Grivi\u021ba, con\u0219tientiz\u00e2nd s\u0103r\u0103cia \u0219i exploatarea \u00een care tr\u0103iau muncitorii (ca de altfel cea mai mare parte a popula\u021biei Rom\u00e2niei interbelice). \u00cen 1933, dup\u0103 reluarea apari\u0163iei revistei Alge<\/strong>, hot\u0103r\u0103sc s\u0103 \u00eei trimit\u0103 lui Nicolae Iorga un exemplar din revista Pul\u0103<\/strong>, cu dedica\u0163ia \u201cTu ai? N-ai\u201d. \u00cen urma acestui gest, de\u015fi to\u021bi minori, cei patru arti\u0219ti sunt aresta\u0163i \u00een martie, sub acuza\u0163ia de \u201dpornografie \u015fi atentat la bunele moravuri\u201d. Petrec 10 zile \u00een \u00eenchisoarea V\u0103c\u0103re\u015fti. Perahim face cuno\u015ftin\u0163\u0103 aici cu grupul de comuni\u015fti afla\u0163i \u00een deten\u0163ie. Dac\u0103 ini\u0163ial cocheta cu ideologia de st\u00e2nga, dup\u0103 acest moment Perahim \u015fi, odat\u0103 cu el, \u00eentreg grupul Alge<\/strong>, se preocup\u0103 de activismul politic, particip\u00e2nd activ la \u00eent\u00e2lnirile comuni\u0219tilor din Bucure\u0219ti, afla\u021bi \u00een ilegalitate.<\/p>\n

Doi ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1936, Nicolae Iorga a r\u0103bufnit la debutul poetului Gellu Naum: \u201cPreg\u0103ti\u021bi-v\u0103 borcanele cu spirt, a ap\u0103rut un nou monstru. Numele lui este Gellu Naum\u201d. \u201cMonstrul\u201d Naum este printre cei mai implica\u021bi creatori care au utilizat \u00een interbelic activismul prin mijloace artistice. Implicat \u00een mi\u0219carea comunist\u0103 ilegal\u0103, Naum fusese re\u021binut \u00een septembrie 1934 de Prefectura Poli\u021biei Municipiului Bucure\u0219ti \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi participan\u021bii unei \u0219edin\u021be a Comitetului Antifascist al Sectorului II Negru. Este momentul \u00een care \u00eencepe s\u0103 fie urm\u0103rit de Siguran\u021b\u0103, fiind arestat la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een decembrie 1935, dup\u0103 ce a \u00eencercat s\u0103 scrie sloganuri anti-capitaliste pe pere\u021bii unor vile din centrul capitalei. La scurt timp, Naum s-a \u00eemprietenit cu Victor Brauner, care l-a adus \u00een grup \u0219i i-a ilustrat primul volum de poezie.<\/p>\n

Tinerii suprareali\u0219ti au pus bazele unei direc\u021bii noi pe scena artistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103: activismul prin mijloace artistice. Cu excep\u021bia lui Octav B\u0103ncil\u0103 (care documentase r\u0103scoala de la 1907) , arti\u0219tii plastici nu \u00eencercaser\u0103 s\u0103 problematizeze realitatea social\u0103, ci se raportau mai degrab\u0103 superficial la lume, construind sintetic o lume paralel\u0103 cu realitatea rom\u00e2neasc\u0103. Scandalul, ironiile, limbajul vulgar, au fost metode prin care suprareali\u0219ti au chestionat problemele rom\u00e2ne\u0219ti. Problemele \u021b\u0103ranilor \u0219i ale muncitorilor nu fuseser\u0103 niciodat\u0103 subiect artistic, cei mai mul\u021bi arti\u0219ti fiind interesa\u021bi de frumuse\u021bea operei, nu de onestitatea \u0219i relevan\u021ba social\u0103 a mesajului. Provoc\u00e2nd indignare \u0219i scandaluri, suprareali\u0219tii au reu\u0219it s\u0103 lanseze o provocare: crea\u021bia artistic\u0103 cu con\u021binut pronun\u021bat politic.
\nEfervescen\u021ba creatoare \u0219i militantismul politic al tinerilor suprareali\u0219ti au fost oprite la \u00eenceputul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Brauner fuge \u00een Fran\u021ba, Perahim \u00een Rusia, Naum este trimis pe front. S-au regrupat, cu acela\u0219i elan, dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului, form\u00e2nd cel de-al doilea grup suprarealist (Gherasim Luca, Gellu Naum, Victor Brauner, Jaques Herold, Paul P\u0103un, Virgil Theodorescu, Dolfi Trost).<\/p>\n

\u00cen 1945, ministrul al justi\u021biei, Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu, \u00eendemna arti\u0219tii s\u0103-\u0219i subordoneze operele ideologiei socialiste. Crea\u021bia artistic\u0103, agreat\u0103 de noua guvernare, trebuia s\u0103 fie \u201cna\u021bional\u0103 \u00een form\u0103 \u0219i social\u0103 \u00een con\u021binut\u201d. \u00cen acest nou context, \u00een anul 1947, grupul a fost interzis chiar de mi\u0219carea pe care a sus\u021binut-o \u00een perioada interbelic\u0103.
\n<\/em><\/p>\n

\"Jules<\/p>\n

Jules Perahim – Plecarea in permisie a unui soldat fascist <\/strong>(Arhiva MNAR)<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Valentina Iancu \u00a0Criza pe care o traversa societatea la sf\u00e2r\u015fitul primului r\u0103zboi mondial se reflect\u0103 \u015fi \u00een atitudinile radicale adoptate de arti\u015ftii de avangard\u0103. Op\u0163iunea pentru activism social \u015fi militantism devine fireasc\u0103 \u00een contextul cre\u0219terii s\u0103r\u0103ciei, discrimin\u0103rii \u0219i radicaliz\u0103rii politicilor de stat \u00een tot mai multe \u0163\u0103ri europene afectate de primul r\u0103zboi mondial. Utopia egalitarist\u0103 propus\u0103 de scrierile lui Marx devine o miz\u0103 a multor intelectuali care \u00eencep s\u0103 conteste nedrept\u0103\u021bile politice \u0219i sociale tot mai evidente ale epocii. \u00cen Rom\u00e2nia, extins\u0103 teritorial dup\u0103 1918, se resimte acut diferen\u021ba cultural\u0103 \u00eentre Vechiul Regat \u0219i noile provincii unite. \u00cencep politicile…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/67"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=67"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/67\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3481,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/67\/revisions\/3481"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=67"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=67"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=67"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}