{"id":6680,"date":"2018-06-18T16:37:39","date_gmt":"2018-06-18T13:37:39","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=6680"},"modified":"2019-01-18T17:15:01","modified_gmt":"2019-01-18T14:15:01","slug":"giuvlipen","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2018\/06\/18\/giuvlipen\/","title":{"rendered":"Giuvlipen"},"content":{"rendered":"

de Andreea C\u00e2mpeanu<\/p>\n

\u00cenainte de intrarea spectatorilor \u00een sal\u0103, la Teatrul Evreiesc din Bucure\u0219ti, pentru spectacolul Cine a omor\u00e2t-o pe Szomna Grancsa<\/strong>, \u00een timp ce Elena Albu \u00eenc\u0103 mai repet\u0103 un c\u00e2ntec trist, actri\u021bele Mihaela Dr\u0103gan, Zita Moldovan \u0219i Liana Ceterchi se \u021bin de m\u00e2n\u0103, cu ochii \u00eenchi\u0219i. \u201eRitualul nostru \u00eenainte de a intra pe scen\u0103: \u00eenchidem ochii ca s\u0103 fim cu noi \u00een\u0219ine, ne d\u0103m m\u00e2inile ca s\u0103 fim una cu cealalt\u0103 \u00een tot ce se va \u00eent\u00e2mpla pe scen\u0103 \u0219i ne amintim de ce a fost important pentru noi s\u0103 facem spectacolul \u0103sta. Szomna a fost o persoan\u0103 real\u0103\u201d, scrie Mihaela Dr\u0103gan pe pagina ei de Facebook.<\/p>\n

\"\"

Foto: Giuvlipen<\/p><\/div>\n

\u00cen 2014, actri\u021bele de etnie rom\u0103 Mihaela Dr\u0103gan \u0219i Zita Moldovan, \u00eempreun\u0103 cu regizorul Mihai Lukacs, au \u00eenfiin\u021bat compania de teatru Giuvlipen (feminism \u00een romani). Pentru c\u0103 \u00een limba romani cuv\u00e2ntul feminism nu exista, l-a inventat Mihaela.<\/p>\n

Giuvlipen propun o viziune emancipatoare despre femeile rome, fiind o platform\u0103 \u00een care experien\u021bele acestora din urm\u0103 sunt reprezentate \u0219i f\u0103cute, astfel, mai vizibile. F\u0103r\u0103 a se autodefini drept portavoce a altora, ci mai cur\u00e2nd prin practicarea unei arte politice, provocatoare, experimentale \u0219i foarte performative, spectacolele companiei Giuvlipen au o agend\u0103 feminist\u0103. Ele vorbesc despre subiecte ca rasismul, hate-speech<\/em>, sexualitate \u0219i c\u0103s\u0103torii timpurii pentru a promova dezbaterea acestora \u0219i un discurs critic.<\/p>\n

\u201eRolurile pe care le primesc actorii romi sunt alea stereotipale \u0219i atunci am vrut s\u0103 cre\u0103m o trup\u0103 a noastr\u0103 pentru a oferi o alternativ\u0103 \u00een care sunt v\u0103zu\u021bi romii \u00een art\u0103 \u0219i \u00een media \u0219i \u00een discursul public. Ca s\u0103 abord\u0103m teme ca rasismul \u00eempotriva romilor, sexismul, probleme cu care se confrunt\u0103 femeile rome \u00een general.<\/p>\n

Am vrut s\u0103 facem ceva mai provocator, mai experimental <\/strong><\/p>\n

Piesele lor se joac\u0103 at\u00e2t pe scenele unor teatre de stat, \u00een teatre independente \u0219i muzee, c\u00e2t \u0219i \u00een comunit\u0103\u021bi. Spectatorii pieselor lor sunt \u0219i rom\u00e2ni, \u0219i din minorit\u0103\u021bile etnice \u0219i adesea particip\u0103 la discu\u021bii dup\u0103 piese.<\/p>\n

\u201ePublicul e foarte diferit, noi ne adres\u0103m \u0219i romilor, \u0219i ne-romilor. Facem \u0219i o critic\u0103 care se adreseaz\u0103 audien\u021bei ne-rome, dar \u0219i publicului rom care nu e obi\u0219nuit s\u0103 existe art\u0103 despre identitatea lor \u0219i care poate s\u0103 chestioneze mai mult propria identitate, care trebuie s\u0103 aib\u0103 modele, cred \u0219i asta. S\u0103 fie reprezenta\u021bi ca minoritate. \u0218i atunci ne adres\u0103m clar ambelor tabere \u0219i \u00eencerc\u0103m s\u0103 cream punte \u00eentre ele, s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 prin spectacolele noastre. Adic\u0103 le cre\u0103m un context \u00een care s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103\u201d, spune Mihaela Dr\u0103gan.<\/p>\n

Mihaela Dr\u0103gan, actri\u021b\u0103 \u0219i activist\u0103 feminist\u0103, a mai jucat \u0219i \u00een filmul Aferim!<\/strong> \u00een regia lui Radu Jude, \u0219i \u00een scurt-metrajului Magie Noir<\/strong> \u00een regia lui Fanny Ardant. Anul trecut, Dr\u0103gan a fost nominalizat\u0103 la The Gilder\/Coigney International Theatre Award, un premiu acordat de Liga Femeilor Profesioniste din Teatru (League of Professional Theatre Women), de la New York, care recunoa\u0219te munca excep\u021bional\u0103 din teatru a 20 de femei din toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Zita Moldovan prezint\u0103, al\u0103turi de actorul de etnie rom\u0103 Sorin Sandu, de 12 ani emisiunea \u0218i eu m-am n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia<\/strong>, care prezint\u0103 pove\u0219ti diverse, cu \u0219i despre romi. \u201e\u00cencerc\u0103m s\u0103 ar\u0103t\u0103m pove\u0219ti diferite, pozitive, despre romi, s\u0103 ar\u0103t\u0103m o alt\u0103 fa\u021b\u0103. Avem emisiuni despre holocaust, sclavie, pove\u0219ti despre romi care sunt mai pu\u021bin cunoscute. Ce-mi doresc foarte mult e ca la un moment dat toat\u0103 echipa s\u0103 fie de romi.\u201d<\/p>\n

De asemenea, Zita creaz\u0103 haine care \u00eembin\u0103 modernul cu tradi\u021bionalul: \u201eAm vrut s\u0103 folosesc rochia, pe care at\u00e2\u021bia oameni, c\u00e2nd o v\u0103d, se sperie, am vrut s\u0103 fie purtat\u0103 \u0219i s\u0103 nu mai fie stigmatizat\u0103.\u201d Colec\u021bia ei se nume\u0219te Romani Dreams<\/strong>.<\/p>\n

At\u00e2t Zita, c\u00e2t \u0219i Mihaela au f\u0103cut teatru forum \u00een diverse comunit\u0103\u021bi<\/strong><\/p>\n

Spectacolul Cine a omor\u00e2t-o pe Szomna Grancsa?<\/strong> de la Teatrul Evreiesc din Bucure\u0219ti a fost ultimul din turneul Teatrul Rom nu e Nomad, organizat de trupa de teatru rom feminist Giuvlipen \u0219i sus\u021binut de AFCN. Piesa vorbe\u0219te despre povestea Szomnei Grancsa, o\u00a0adolescent\u0103\u00a0care\u00a0s-a sp\u00e2nzurat \u00een 2007 \u00een \u0219ura casei p\u0103rinte\u0219ti, dup\u0103 ce a scris pe un perete \u201eIskola vagyok<\/em>\u201d \u2013 \u201e(Eu) sunt \u0219coala\u201d. T\u00e2n\u0103ra era singura fat\u0103 de etnie rom\u0103 din sat care a ajuns la liceu, dar p\u0103rin\u021bii nu au mai putut s\u0103 o \u021bin\u0103 \u00een \u0219coal\u0103. \u201eE un subiect foarte sensibil. Dezbatem \u00een fa\u021ba publicului problemele, f\u0103r\u0103 a da un verdict\u201d, spune Zita Moldovan, care joac\u0103 diferite personaje \u00een pies\u0103 \u0219i care, \u00een 2007, ca jurnalist\u0103, a f\u0103cut un reportaj la c\u00e2teva zile dup\u0103 moartea fetei, \u00een satul Frumoasa, unde a tr\u0103it.<\/p>\n

\u201eEste nevoie de cultura rom\u0103 contemporan\u0103 pentru c\u0103 oamenii \u0219tiu doar lucrurile senza\u021bionale pe care le v\u0103d la televizor\u201d, spune Zita Moldovan. \u201eUn teatru rom ar putea spune pove\u0219ti, ne-ar fi folositor at\u00e2t nou\u0103, romilor, c\u00e2t \u0219i rom\u00e2nilor,\u201d spune ea. Scopul principal al turneului a fost discutarea necesit\u0103\u0163ii \u015fi a rolului unui teatru contemporan al minorit\u0103\u0163ii rome din Rom\u00e2nia. Proiectul a vrut s\u0103 aduc\u0103 publicul larg la spectacole care valorizeaz\u0103 dramaturgia rom\u0103 contemporan\u0103 \u015fi s\u0103 deschid\u0103 unele discu\u021bii privind importan\u021ba \u00eenfiin\u0163\u0103rii Teatrului Rom \u00een Rom\u00e2nia. Pe l\u00e2ng\u0103 Cine a omorat-o pe Somna Grancsa?<\/strong>, au mai fost prezentate produc\u021biile Gadjo Dildo<\/strong> \u0219i albastru\/portocaliu<\/strong>.<\/p>\n

Rom\u00e2nia este statul din Uniunea European\u0103 cu cea mai dezvoltat\u0103 re\u0163ea de teatre minoritare<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 nou\u0103 teatre maghiare, dou\u0103 germane \u015fi unul evreiesc. Giuvlipen consider\u0103 c\u0103 \u201cproduc\u0163ia teatral\u0103 rom\u0103 va fi influen\u0163at\u0103 pozitiv, m\u0103rindu-se \u015fi av\u00e2nd un impact mai puternic \u015fi de durat\u0103 \u00een societate, dac\u0103 va avea sprijin concret, at\u00e2t institu\u0163ional, c\u00e2t \u015fi logistic \u015fi financiar\u201d.<\/p>\n

Primul lor spectacol, Gadjo Dildo<\/strong>, are ca subiect exotizarea femeilor rome \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 rasism, vorbe\u0219te \u0219i despre LGBT. Piesa are la baz\u0103 pove\u0219ti reale. \u201eA fost foarte mi\u0219to, ca actri\u021b\u0103, s\u0103-mi joc propria poveste\u201d, spune Zita Moldovan.<\/p>\n

\u201ePrimii doi ani a fost mai greu, pentru c\u0103 nu am avut nici un fel de resurse ca s\u0103 facem spectacole, dec\u00e2t entuziasmul nostru care ne tot \u00eempingea s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim \u0219i s\u0103 cre\u0103m lucruri \u00een ciuda faptului c\u0103 nu aveam bani, spa\u021biu de repeti\u021bie, de produc\u021bie \u0219i a\u0219a mai departe. Dar eram foarte entuziasmate \u0219i credeam mult \u00een ce facem \u0219i dup\u0103 primul spectacol, Gadjo Dildo<\/strong>, pe care l-am f\u0103cut \u00eempreun\u0103, oamenii au \u00eenceput s\u0103 fie interesa\u021bi de munca noastr\u0103, de ce facem noi, s\u0103 ne \u00eencurajeze, s\u0103 fie interesa\u021bi s\u0103 ne invite la spectacole, s\u0103 vorbeasc\u0103 despre noi. Asta mai t\u00e2rziu a\u0219a, dup\u0103 un an jumate.\u201d, spune Mihaela Dr\u0103gan.<\/p>\n

Spectacolul albastru\/portocaliu<\/strong>\u00a0este o reinterpretare a piesei blue\/orange<\/strong> scris\u0103 \u00een anul 2000 de dramaturgul britanic Joe Penhall \u2013 pies\u0103 \u00een care, \u00een 2016, juca britanicul de origine ugandez\u0103 Daniel Kaluuya (Chris din filmul Get Out<\/strong> \u0219i W\u2019Kabi din Black Panther<\/strong>).<\/p>\n

Regizorul Mihai Lukacs plaseaz\u0103 personajele piesei \u00eentr-un centru de s\u0103n\u0103tate public\u0103 din Bucure\u0219ti. Gilda, jucat\u0103 de Zita Moldovan, este o femeie de etnie rom\u0103, care este pacient\u0103 a sec\u021biei de psihiatrie, de unde afl\u0103m, \u00eenc\u0103\u00a0de la\u00a0\u00eenceput c\u0103 vrea s\u0103 plece. Dar ea vrea s\u0103 scape \u0219i de izolarea pe care o tr\u0103ie\u0219te \u0219i \u00een afara cadrului institu\u021bionalizat al<\/p>\n

spitalului. Gilda devine obiectul disputei \u0219i orgoliilor dintre doi medici.<\/p>\n

\u201eAm facut ateliere cu femei rome, pe s\u0103n\u0103tate \u0219i accesul romilor la s\u0103n\u0103tate, care au dus la piesa de teatru forum Ferentari: S\u0103n\u0103tate \u00een sevraj<\/strong>. Din pove\u0219tile lor am reu\u0219it s\u0103-mi construiesc personajul\u201d, spune Zita.<\/p>\n

\u201eMilit\u0103m ca arti\u0219tii romi s\u0103 aib\u0103 o voce. Pentru c\u0103 arta rom\u0103 a fost destul de marginalizat\u0103 \u0219i niciodat\u0103 pus\u0103 \u00een valoare, stereotipizat\u0103. Milit\u0103m s\u0103 avem un loc mai bun dec\u00e2t cel pe care l-am avut p\u00e2n\u0103 acuma. \u0218i s\u0103 prezent\u0103m minoritatea rom\u0103 \u00een forma ei cea mai divers\u0103 \u0219i c\u00e2t mai integratoare \u2013 de la femei rome p\u00e2n\u0103 la persoane LGBT\u201d, spune Mihaela Dr\u0103gan.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Piesele lor se joac\u0103 at\u00e2t pe scenele unor teatre de stat, \u00een teatre independente \u0219i muzee, c\u00e2t \u0219i \u00een comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6685,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[95],"tags":[108,440,293,186,451],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6680"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6680"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6680\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6686,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6680\/revisions\/6686"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6685"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6680"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6680"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6680"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}