[1]<\/a>, scrie c\u0103 aceasta f\u0103cea parte dintr-o \u201esubcultur\u0103 lesbian\u0103 complet \u00eenchis\u0103 \u0219i ascuns\u0103, dar \u00eenfloritoare \u00een cercuri teatrale, artistice \u0219i academice\u201d. Healey scrie c\u0103 \u00een public subcultura lesbian\u0103 se manifesta subtil, prin vestimenta\u021bia considerat\u0103 masculin\u0103, care putea fi ori un semn de recunoa\u0219tere \u00eentre lesbiene, ori unul al emancip\u0103rii femeilor care \u00eembr\u0103c\u00e2ndu-se \u0219i dezvolt\u00e2nd un comportament a\u0219a-zis masculin, adic\u0103 refuz\u00e2nd socializarea feminin\u0103 a fragilit\u0103\u021bii \u0219i obedien\u021bei, ocupau m\u0103car metaforic spa\u021biile considerate p\u00e2n\u0103 atunci pur masculine.<\/p>\nRevolu\u021bia le-a dat femeilor oportunit\u0103\u021bi de ie\u0219ire din rolul casnic, a\u0219a c\u0103 \u0219i femeile lesbiene, cel pu\u021bin cele din mediile or\u0103\u0219ene\u0219ti, puteau s\u0103 \u00ee\u0219i tr\u0103iasc\u0103, de\u0219i pe ascuns, rela\u021biile. Intelectualele lesbiene, spune Healey, \u00ee\u0219i mascau deseori via\u021ba amoroas\u0103 cu semnele respectabilit\u0103\u021bii sociale (studiile, realiz\u0103rile academice sau artistice, c\u0103s\u0103toriile heterosexuale formale \u0219.a.).<\/p>\n
Dup\u0103 1917, femeile lesbiene bol\u0219evice (eventual membre de partid) f\u0103ceau un mare efort \u00een a-\u0219i ascunde via\u021ba romantic\u0103 din motive pragmatice, etalonul moral fiind totu\u0219i cel heterosexual sau\u00a0 nonsexual. Homosexualitatea poten\u021bial\u0103 a membrilor\/membrelor de partid i-ar fi f\u0103cut suspec\u021bi de u\u0219ur\u0103tate moral\u0103, neseriozitate, amenin\u021b\u00e2ndu-le respectabilitatea \u0219i pozi\u021bia politic\u0103 \u00een partid. \u0218i asocierea dintre homosexualitate \u0219i promiscuitate, \u0219i faptul c\u0103 pentru femei era mai greu s\u0103 ajung\u0103 la o pozi\u021bie respectabil\u0103 \u00een societate erau circumstan\u021bele care men\u021bineau femeile lesbiene \u00een invizibilitate.<\/p>\n
Persoanele transgender \u0219i abord\u0103rile psihiatrice diferite<\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\nHealey afirm\u0103 c\u0103 una dintre credin\u021bele revolu\u021bionare bol\u0219evice era faptul c\u0103 descoperirile \u0219tiin\u021bifice vor prima asupra pseudoteoriilor arhaice morale (venite adesea din religie), fapt care permitea pluritatea de viziuni \u0219i abord\u0103ri \u00een medicin\u0103 (psihiatrie) \u0219i era o arm\u0103 puternic\u0103\u00a0 \u0219i o surs\u0103 de speran\u021b\u0103 \u0219i pentru persoanele nonconforme cu genul sau cu orientarea sexual\u0103 dominant\u0103 \u00een societate. Faptul c\u0103 existau viziuni diferite \u00een mediile psihiatrice \u0219i medicale cu privire la homosexualitate \u0219i transsexualitate reprezenta pentru persoanele queer o posibilitate de deschidere \u0219i emancipare.<\/p>\n
Climatul social revolu\u021bionar era deschis spre diverse posibilit\u0103\u021bi \u0219i permitea apari\u021bia \u0219i activarea (temporar\u0103) \u00een societate a b\u0103rba\u021bilor transgender, fenomen v\u0103zut atunci doar prin prisma orient\u0103rii sexuale. Preluarea identit\u0103\u021bii masculine de c\u0103tre femei era v\u0103zut\u0103 ca un fel de manifestare a homosexualit\u0103\u021bii acestora, de\u0219i era clar\u0103 diferen\u021ba dintre b\u0103rba\u021bii transgender (persoane care \u00ee\u0219i schimbau numele, pronumele cu care se prezentau \u0219.a.) \u0219i femeile care foloseau doar unele atribute vestimentare masculine ca un cod secret lesbian. Aceast\u0103 interpretare invizibiliza identitatea de gen \u0219i diferen\u021ba dintre identitatea de gen \u0219i atrac\u021bia erotic\u0103 dintre persoanele de acela\u0219i sex.<\/p>\n
De\u0219i climatul social era favorabil pentru variet\u0103\u021bi ale genului, din punct de vedere medical acestea erau v\u0103zute ca ni\u0219te anomalii \u0219i patologizate, iar psihiatrii anilor \u201820 erau foarte interesa\u021bi de persoanele n\u0103scute femei care \u00ee\u0219i tr\u0103iau via\u021ba drept b\u0103rba\u021bi \u0219i exersau cu pasiune \u201etratamente\u201d asupra acestora, le studiau am\u0103nun\u021bit \u0219i aplicau asupra lor diverse \u201eterapii\u201d pentru a le \u00eentoarce la feminitate. De exemplu, \u00een scrierile psihiatrului A.P. Shtess apare cazul unui b\u0103rbat trans care la 16 ani a plecat de acas\u0103 \u0219i le-a cerut rudelor s\u0103 i se adreseze cu nume masculin, tr\u0103indu-\u0219i urm\u0103torii ani din tinere\u021be drept Alexandru Pavlovici, asum\u00e2ndu-\u0219i \u00een totalitate genul masculin, \u00eentre\u021bin\u00e2nd familia \u0219i activ\u00e2nd cu succes mai mul\u021bi ani \u00een perioada Noii Politici Economice. \u00cen urma unor infrac\u021biuni economice a fost \u00eenchis \u0219i a ajuns astfel, \u00een 1920, la un spital de psihiatrie. Aici Shtess i-a aplicat ceea ce numea \u201etratamentul definitiv al homosexualit\u0103\u021bii\u201d, cu ale c\u0103rui rezultate \u2013 faptul c\u0103 persoana a p\u0103r\u0103sit spitalul psihiatric \u00een rochie \u0219i c\u0103 i-a ap\u0103rut dorin\u021ba de a face copii \u2013 \u00eei pl\u0103cea s\u0103 se laude.<\/p>\n
De la decriminalizare la medicalizare <\/strong><\/p>\nOdat\u0103 decriminalizat\u0103 \u0219i scoas\u0103 din preocup\u0103rile statului, ale poli\u021biei \u0219i ale moralismului bisericesc din perioada \u021barist\u0103, \u201eproblema\u201d homosexualit\u0103\u021bii a fost transferat\u0103 \u00een c\u00e2mpul medicinii (\u00een special al psihiatriei) pentru studiu \u0219i posibilit\u0103\u021bi de tratament. Dac\u0103 azi \u0219tim c\u0103 e ceva retrograd \u0219i de neconceput, la momentul respectiv trecerea de la statutul de infrac\u021biune la cel de defect biologic \u00eenn\u0103scut era v\u0103zut\u0103 ca o abordare psihiatric\u0103 progresist\u0103.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 \u00een 1933, \u00een stalinism, c\u00e2nd homosexualitatea a fost recriminalizat\u0103, regimul sovietic nu a avut o pozi\u021bie oficial\u0103 cu privire la homosexualitate, permi\u021b\u00e2nd o multitudine de p\u0103reri asupra subiectului, exprimate \u00een diverse publica\u021bii \u0219tiin\u021bifice \u0219i psihiatrice.<\/p>\n
O parte dintre psihiatri \u0219i endocrinologi considerau atrac\u021bia homosexual\u0103 o anomalie hormonal\u0103. Al\u021bii, baz\u00e2ndu-se pe precedente istorice \u0219i culturale, vedeau atrac\u021bia pentru persoane de acela\u0219i sex ca fiind la fel de normal\u0103 ca cea heterosexual\u0103. Adep\u021bii viziunii \u00een care societatea joac\u0103 rolul de baz\u0103 \u00een crearea comportamentelor umane sus\u021bineau c\u0103 apari\u021bia unui tip de sexualitate poate fi \u00een\u021beleas\u0103 prin cercetarea istoriei evolu\u021biei societ\u0103\u021bii \u0219i a individului.<\/p>\n
Spre exemplu, psihiatrul Victor Pavlovici Protopopov era convins c\u0103 aceast\u0103 \u201eanomalie\u201d va fi tratat\u0103 cu succes, homosexualii fiind v\u0103zu\u021bi ca victimele unei devia\u021bii biologice care nu pot fi responsabili pentru dorin\u021ba lor sexual\u0103. V.P. Protopopov era de p\u0103rerea c\u0103 societatea contemporan\u0103 liber\u0103 de ipocrizia burghez\u0103 nu are dreptul s\u0103 pedepseasc\u0103 homosexualii cu \u00eenchisoarea, ci trebuie s\u0103 \u00eei \u00eendrume spre medicina de specialitate. Cu acest argument psihiatrul \u0219i-a exprimat pozi\u021bia pro decriminalizare, \u00een momentul \u00een care noul Cod Penal era \u00eenc\u0103 \u00een dezbatere.<\/p>\n
Imediat dup\u0103 decriminalizarea homosexualit\u0103\u021bii, \u00een 1922, 98 de b\u0103rba\u021bi homosexuali au fost aresta\u021bi, la o nunt\u0103 gay dintr-un apartament din Petrograd. Poli\u021bia, ac\u021bion\u00e2nd \u00eenc\u0103 \u00een baza vechiului Cod Penal, de\u0219i a c\u0103utat motive legale de a-i \u021bine \u00een arest (huliganism, de exemplu), nu le-a g\u0103sit \u0219i dosarul a fost \u00eenchis. Dar \u00een seara arestului, psihiatrii V.M. Behterev \u0219i V.P. Protopopov, discipolul s\u0103u, au fost chema\u021bi\u00a0 pentru a studia \u201esubiec\u021bii\u201d. V.M. Behterev credea c\u0103 homosexualitatea are o provenien\u021b\u0103 biosocial\u0103, iar cel de-al doilea, c\u0103 este o anomalie hormonal\u0103.\u00a0 V.P. Protopopov\u00a0 a \u201estudiat\u201d zeci de homosexuali aresta\u021bi la nunta gay \u0219i, mai t\u00e2rziu, \u00een dezacord cu profesorul s\u0103u, a experimentat pe corpuri de homosexuali, \u00een \u00eencercarea de a le vindeca dezechilibrele hormonale. Unei paciente lesbiene, cu acordul ei, i-au fost plantate sub s\u00e2ni ovare de scroaf\u0103 \u0219i oaie, cu scopul trat\u0103rii homosexualit\u0103\u021bii acesteia prin \u00eentinerire. Opera\u021bia a e\u0219uat \u0219i V.P.Protopopov s-a oprit din experimente pe homosexuali.<\/p>\n
V.M. Behterev, care considera homosexualitatea anormal\u0103, dar de provenien\u021b\u0103 biosocial\u0103 \u0219i nu endocrinologic\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bea homosexualii \u00een dou\u0103 categorii: cei care au o deviere tratabil\u0103 cu ajutorul psihoterapiei \u0219i al hipnozei, \u0219i cei ale c\u0103ror dorin\u021be deviante au prins r\u0103d\u0103cini \u0219i sunt patologice \u2013 deci f\u0103r\u0103 \u0219anse de recuperare. \u00cen cuplurile gay nu era patologizat b\u0103rbatul \u201eactiv\u201d, cu o performare clar\u0103 a masculinit\u0103\u021bii; b\u0103rbatul mai feminin \u0219i mai pasiv era etichetat drept patologic \u0219i psihiatrul scria c\u0103 e foarte greu s\u0103 tratezi homosexualul pasiv \u0219i efeminat prin psihoterapie, fiind dificil s\u0103 \u00eei transformi dorin\u021ba pasiv\u0103 \u00eentr-una activ\u0103. Era aproape imposibil, \u00een opinia psihiatrului, ca un b\u0103rbat nonmasculin s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 un loc \u00een societate. La fel, lesbiana pasiv\u0103 \u0219i feminin\u0103 era considerat\u0103 mai u\u0219or de recuperat \u0219i de heterosexualizat dec\u00e2t cea care performa mai masculin. Putem concluziona c\u0103 emeritul psihiatru sovietic Behterev considera c\u0103 normarea perform\u0103rii de gen \u0219i re\u00eencadrarea \u00een rolurile \u201etradi\u021bionale\u201d masculine \u0219i feminine duce \u00een mod logic la vindecarea homosexualit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Viziunile ideologilor bol\u0219evici despre emanciparea sexual\u0103:\u00a0 Lenin versus Kollontai<\/strong><\/p>\n\u00cen imaginarul revolu\u021bionar, societatea viitorului era una liber\u0103 de opresiune, bazat\u0103 pe tov\u0103r\u0103\u0219ie, solidaritate \u0219i egalitate \u00eentre membrii, \u00eens\u0103 emanciparea persoanelor LGBTQ+ era mai degrab\u0103 un nonsubiect printre bol\u0219evici.<\/p>\n
Dac\u0103 egalitatea de gen era parte din viziunea bol\u0219evic\u0103 \u0219i existau revolu\u021bionare feministe\u00a0 dedicate emancip\u0103rii femeilor din str\u00e2nsoarea patriarhal\u0103, lupta pentru eliberarea persoanelor LGBTQ+ nu era articulat\u0103 \u00een vreun fel\u00a0 \u00een proiectul revolu\u021bionar, preocuparea pentru acest subiect fiind conotat\u0103 drept insignifiant\u0103, ori, din ra\u021biuni moraliste, v\u0103zut\u0103 ca un hedonism burghez individualist care nu servea cu nimic colectivului.<\/p>\n
Cu toate acestea, existau viziuni diferite printre ideologii st\u00e2ngii radicale ai vremii cu privire la sexualitate. Healey afirm\u0103 c\u0103 anarhi\u0219tii (sociali\u0219tii libertarieni) visau la eliberarea vie\u021bilor sexuale ale membrilor societ\u0103\u021bii de sub influen\u021ba bisericii sau a statului, iar ra\u021bionali\u0219tii \u00ee\u0219i doreau, cu ajutorul \u0219tiin\u021bei contemporane, s\u0103 perfec\u021bioneze corpul uman, s\u0103n\u0103tatea, reproducerea \u0219i puterea de munc\u0103,\u00a0 pentru buna func\u021bionare a noii lumi socialiste.<\/p>\n
Ce putem observa din documente privitoare la homosexualitate\/persoane transgender de dup\u0103 1917, cum ar fi Istoria bolii mele<\/em><\/strong> de Eugenia Fyodorovna M., m\u0103rturia scris\u0103 pentru psihiatrul Edelshtein, este c\u0103 unii dintre homosexualii \u0219i persoanele nonconforme cu genul con\u0219tiente\/con\u0219tien\u021bi de identitatea lor s-au sim\u021bit \u00eencrez\u0103tori \u00een revolu\u021bie \u0219i \u00een viitorul unei lumi libere de opresiune de orice fel. Asta poate \u0219i pentru c\u0103, odat\u0103 ajun\u0219i la putere, bol\u0219evicii au \u00eenceput cu decriminalizarea homosexualit\u0103\u021bii \u00een cadrul unei reforme legislative prin care se reducea la minim reglementarea de c\u0103tre stat a raporturilor sexuale dintre membrii colectivului \u0219i controlul corpurilor acestora (simplificarea procesului de divor\u021b, legalizarea avortului \u0219.a.).<\/p>\nPrintre ideologii revolu\u021bionari existau p\u0103reri \u00eemp\u0103r\u021bite cu privire la libertatea sexual\u0103 \u0219i amoroas\u0103. Cea mai cunoscut\u0103 teoretician\u0103 \u0219i scriitoare bol\u0219evic\u0103 pe subiectul sexualit\u0103\u021bii \u0219i iubirii, Alexandra Kollontai, sus\u021binea viziunea anarhi\u0219tilor (sociali\u0219tilor libertarieni) cu privire la viitorul erosului \u00een societatea comunist\u0103, un nou eros, liber de proprietate privat\u0103, inegalitate de gen \u0219i moralitate ipocrit\u0103 burghez\u0103.\u00a0 De\u0219i, din motive pragmatice, din fric\u0103 sau din lips\u0103 de cunoa\u0219tere despre subiectul LGBTQ+, scrierile ei se refer\u0103 exclusiv la rela\u021bii heterosexuale, Kollontai e o vizionar\u0103 radical\u0103 printre ideologii bol\u0219evici \u0219i teoria ei despre revolu\u021bionarea iubirii se poate extinde u\u0219or \u0219i la rela\u021biile homosexuale.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, pozi\u021bia lui Lenin cu privire la sexualitate era diferit\u0103 de cea a Alexandrei Kollontai, tinz\u00e2nd mai degrab\u0103 spre ra\u021bionalism dec\u00e2t spre anarhie rela\u021bional\u0103. Pu\u021binele surse ce clarific\u0103 opiniile liderului bol\u0219evic sunt schimbul de scrisori dintre el \u0219i Inessa Armand (din 1915), unde acesta r\u0103spunde la acuza\u021biile dreptei cum c\u0103 bol\u0219evicii vor s\u0103 instaureze \u201eiubirea liber\u0103\u201d adic\u0103 libertatea de a nu procrea, d\u00e2nd astfel cale liber\u0103 adulterului \u0219i transform\u0103rii rela\u021biilor amoroase \u00een ni\u0219te raporturi neserioase, frivole \u0219i promiscue. Lenin r\u0103spunde la aceste acuza\u021bii clarific\u00e2nd ce \u00eenseamn\u0103 pentru el \u201eiubirea liber\u0103\u201d \u00een proletariat, \u0219i anume eliberarea de la condi\u021bionarea financiar\u0103 \u00een rela\u021biile de iubire, proiect\u00e2nd c\u0103 \u00een viitor, dup\u0103 reu\u0219ita revolu\u021biei, iubirea va putea exista liber\u0103 de prejudec\u0103\u021bi religioase, de patriarhat, de reglement\u0103ri legale \u0219.a. Dar acest viitor era am\u00e2nat pentru societatea postrevolu\u021bionar\u0103, la moment fiind considerat\u0103 prioritar\u0103 doar reconstruirea ordinii economice de c\u0103tre proletariat. Ca r\u0103spuns la criticile dreptei, Lenin s-a pronun\u021bat pentru caracterul ra\u021bional al noii societ\u0103\u021bi \u00een care raporturile dintre muncitori contribuie la func\u021bionarea \u0219i puterea colectivului, adic\u0103 pentru seriozitate \u00een iubire, pentru reproducere, \u00eempotriva adulterului \u0219i a promiscuit\u0103\u021bii. Acesta \u0219i-a articulat fricile cu privire la \u201eiubirea liber\u0103\u201d, unde poate fi inclus\u0103 \u0219i homosexualitatea, pentru c\u0103 i-ar face pe membrii implica\u021bi s\u0103 resping\u0103 responsabilit\u0103\u021bile de p\u0103rin\u021bi \u0219i munca revolu\u021bionar\u0103. \u00cen alt schimb de scrisori din 1920 cu Clara Zetkin, care \u00eei povestea despre ini\u021biativa unei comuniste germane de a organiza lucr\u0103toarele sexuale din Hamburg \u0219i de a le atrage \u00een lupta revolu\u021bionar\u0103, Lenin s-a ar\u0103tat sceptic: a te ocupa cu asemenea proiecte \u00een situa\u021bia \u00een care proletariatul se lupt\u0103 cu burghezia pentru putere este o \u201eabatere \u0219i o distragere a aten\u021biei\u201d de la scopul revolu\u021bionar.<\/p>\n
\u00cen cartea Clarei Zetkin, Lenin \u0219i chestiunea femeilor<\/em><\/strong> apare p\u0103rerea lui Lenin cu privire la teoria genului:\u00a0 \u201eEu nu am \u00eencredere \u00een teoriile genului prezente \u00een articole, bro\u0219uri, rapoarte \u0219.a. \u2013 mai pe scurt, \u00een acea literatur\u0103 specific\u0103, care a \u00eenflorit masiv pe fundamentul putrezit al societ\u0103\u021bii burgheze. Eu nu am \u00eencredere \u00een cei care sunt \u00eencontinuu preocupa\u021bi de chestiunile genului.[…] Impresia mea este c\u0103 abunden\u021ba teoriilor genului, care \u00een mare parte sunt ipoteze, adesea arbitrare, vine din nevoi individualiste. Anume din pornirea de a-\u021bi justifica \u00een fa\u021ba moralit\u0103\u021bii burgheze propria via\u021b\u0103 sexual\u0103 anormal\u0103 \u0219i exagerat\u0103<\/em> \u0219i cererea accept\u0103rii acesteia. De acest respect mascat al moralit\u0103\u021bii burgheze mi-e la fel de sc\u00e2rb\u0103, ca de orice scufundare insistent\u0103 \u00een chestiunile genului. Oric\u00e2t de rebel\u0103 \u0219i revolu\u021bionar\u0103 ar vrea s\u0103 par\u0103 aceast\u0103 ocupa\u021bie, la urma urmelor r\u0103m\u00e2ne destul de burghez\u0103. Aceast\u0103 e o ocupa\u021bie preferat\u0103 a intelighen\u021biei \u0219i a cercurilor lor apropiate. \u00cen partid, printre membrii proletariatului, lupt\u0103tori cu con\u0219tiin\u021b\u0103 de clas\u0103, nu exist\u0103 loc pentru aceast\u0103 ocupa\u021bie.\u201d<\/p>\nKollontai, dimpotriv\u0103, vede discu\u021biile despre emanciparea sexual\u0103 centrale pentru lupta\u00a0 marxist\u0103. Kollontai scrie \u00een textul s\u0103u Rela\u021bii sexuale \u0219i lupt\u0103 de clas\u0103 <\/strong>(1919): \u201eOare de unde vine indiferen\u021ba noastr\u0103 de neiertat cu privire la una dintre problemele substan\u021biale ale clasei muncitoare? Cum se explic\u0103 aceast\u0103 expediere ipocrit\u0103 a <<problemei sexuale>> \u00een r\u00e2ndul <<chestiunilor familiale>>, pentru care nu e nevoie s\u0103 se iroseasc\u0103 puterile \u0219i aten\u021bia colectivului? De parc\u0103 rela\u021biile dintre genuri \u0219i construirea unui cod moral pentru aceste rela\u021bii nu ar fi fost de-a lungul \u00eentregii istorii a omenirii unul dintre momentele cruciale ale luptei sociale. [\u2026] Cu toate acestea, e destul s\u0103 deschizi discu\u021bia despre <<etica proletar\u0103>> sau <<morala sexual\u0103 proletar\u0103>>, ca s\u0103 te love\u0219ti de contraargumentul clasic: morala sexual\u0103 a proletariatului \u2013 nu e nimic altceva, dec\u00e2t o <<anex\u0103>>; \u00eenaintea schimb\u0103rii \u00eentregii baze economice \u2013 aceasta nu poate avea loc. [\u2026] Toat\u0103 experien\u021ba din istorie ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 producerea ideologiei unui grup social, respectiv, moralit\u0103\u021bii sexuale, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 chiar \u00een inima procesului luptei grele a acestui grup cu puterile sociale antagonice.\u201d<\/p>\nGrupuri milit<\/strong>ante pentru emanciparea sexual\u0103 <\/strong><\/p>\nSpre finalul anului 1924, un fenomen care luase amploare erau mar\u0219urile nude organizate de gruparea La naiba cu ru\u0219inea!<\/strong> (Doloi Stid!). \u00cen toate ora\u0219ele mari existau aceste proteste \u00eempotriva ru\u0219inii, \u00een care oameni goi se plimbau pe str\u0103zi \u0219i transmiteau lumii c\u0103 ru\u0219inea face partea din moralitatea burghez\u0103 apus\u0103. Cele mai ample mar\u0219uri nude au avut p\u00e2n\u0103 la zece mii de participan\u021bi care militau pentru eliberarea proletarilor de prejudec\u0103\u021bile burgheze cu privire la corp \u0219i la sexualitate.<\/p>\nNu au existat \u00eens\u0103, \u00een cadrul partidului sau \u00een afara acestuia, grupuri organizate militante explicit pentru emanciparea persoanelor LGTBQ.<\/p>\n
Un fel de concluzie<\/strong><\/p>\nDe\u0219i Rusia anilor 1920 era singura \u021bar\u0103 din spa\u021biul european cu cele mai pu\u021bine disciplin\u0103ri statale \u0219i poli\u021biene\u0219ti ale sexualit\u0103\u021bii, istoriile marginale ale persoanelor LGBTQ+ ne spun c\u0103 revolu\u021bia bol\u0219evic\u0103 nu a fost \u0219i revolu\u021bia lor.<\/p>\n
A existat \u00eens\u0103 un climat social revolu\u021bionar cu multe posibilit\u0103\u021bi de emancipare feministe \u0219i queer, au existat o pluritate de viziuni medicale \u0219i psihiatrice asupra homosexualit\u0103\u021bii \u0219i a transcenderii genului, unele pe alocuri progresiste, au existat feministe vizionare care au construit un imaginar al eliber\u0103rii sexuale, al renun\u021b\u0103rii la idealul familiei \u0219i al descentraliz\u0103rii monogamiei din rela\u021bionarea romantic\u0103.<\/p>\n
Ca lupt\u0103toare feministe queer anticapitaliste, recuper\u0103m entuziasmul revolu\u021bionar, tov\u0103r\u0103\u0219ia, revolta de clas\u0103, solidaritatea \u0219i organizarea feminist\u0103 de la baz\u0103.<\/p>\n
La fel cum Alexandra Kollontai critic\u0103 plasarea \u201eproblemei sexuale\u201d de c\u0103tre tovar\u0103\u0219ii ei comuni\u0219ti printre \u201eanexele\u201d revolu\u021biei,\u00a0 critic\u0103m invizibilizarea opresiunii persoanelor LGBTQ+ \u00een demersurile revolu\u021bionare st\u00e2ngiste, ierarhizarea diverselor lupte \u0219i am\u00e2narea celor considerate de rangul doi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va fi c\u00e2\u0219tigat\u0103 lupta de clas\u0103.<\/p>\n
Revolu\u021bia noastr\u0103 va fi queer feminist\u0103 sau nu va fi deloc!<\/p>\n
<\/p>\n
Surse bibliografice:<\/strong><\/p>\nCarleton, Gregory, Sexual Revolution in Bolshevik Russia, University of Pittsburgh Press, 2004.<\/p>\n
Healey, Dan, Homosexual Desire in Revolutionary Russia: The Regulation of Sexual and Gender Dissent, University of Chicago Press, 2001.<\/p>\n
Kollontai, Alexandra, Sexual Relations and the Class Struggle, 1921, www.marxists.org\/archive\/kollonta\/1921\/sex-class-struggle.htm<\/p>\n
Zetkin, Clara, Lenin on the Woman\u2019s Question, www.marxists.org\/archive\/zetkin\/1920\/lenin\/zetkin1.htm<\/p>\n
<\/p>\n
[1]<\/a> Poet\u0103, jurnalist\u0103 \u0219i traduc\u0103toare rus\u0103, care a tr\u0103it \u00eentre 1885 \u0219i 1933, \u0219i care, pentru c\u0103 a scris deschis despre rela\u021biile sale cu femei, a fost numit\u0103 \u201eSappho a Rusiei\u201d.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Ca lupt\u0103toare feministe queer anticapitaliste, recuper\u0103m entuziasmul revolu\u021bionar, tov\u0103r\u0103\u0219ia, revolta de clas\u0103, solidaritatea \u0219i organizarea feminist\u0103 de la baz\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6397,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92,161],"tags":[440,442,307],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6395"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6395"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6395\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6506,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6395\/revisions\/6506"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6397"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/no-to-fa-1-661x1024.jpg\"){kind=spacer}
<\/p>\n