![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/KollontaiAlexandra-721x1024.jpg\"){kind=spacer}
<\/p>\nde Elena I.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen peisajul politic local de influen\u021b\u0103 socialist\u0103\/marxist\u0103, predominant masculin, at\u00e2t prin procentul de voci b\u0103rb\u0103te\u0219ti c\u00e2t \u0219i prin subiectul \u0219i forma discursului, teme precum critica anti-capitalist\u0103 a iubirii romantice, alternative emancipate \u0219i etice la monogamie, configura\u021bia afectelor \u0219i a psihicului \u00een societatea capitalist\u0103 \u0219i patriarhal\u0103 etc. sunt ignorate, sau, \u00een cazul \u00een care sunt tangen\u021bial con\u0219tientizate, sunt relegate feminismului.<\/p>\n
Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m convingerea (vezi ultimul capitol din volumul Locuri Comune<\/strong>[1]<\/a> al lui Florin Poenaru) c\u0103 feminismul cu con\u0219tiin\u021b\u0103 de clas\u0103 este aproape absent pe meleagurile noastre, putem deduce, din lipsa preocup\u0103rii pentru asemenea teme pe platforme asumate de st\u00e2nga precum Critic Atac<\/strong>, Revista Vatra<\/strong>, Baricada<\/strong> etc., c\u0103 lipse\u0219te o con\u0219tiin\u021b\u0103 marxist\u0103 a urgen\u021bei lor. \u00cen paralel cu, dar \u0219i din cauza acestei deficien\u021be, alte spa\u021bii discursive se configureaz\u0103: persoane care recunosc modul \u00een care via\u021ba lor este determinat\u0103 de constr\u00e2ngerile \u0219i de propaganda heteronormativ\u0103, patriarhal\u0103 \u0219i capitalist\u0103 \u00een planurile interdependente ale vie\u021bii lor intime, profesionale \u0219i domestice, se adun\u0103, cerceteaz\u0103 \u0219i caut\u0103 \u00eempreun\u0103, \u00een colectiv, r\u0103spunsuri \u0219i solu\u021bii[2]<\/a>.<\/p>\n \u00ad\u00ad\u00ad\u00ad\u00adTotu\u0219i, volumul Sexul \u0219i Capitalul<\/strong>[3]<\/a>, publicat de Bogdan Popa \u00een 2017, care \u00ee\u0219i propune s\u0103 dezvolte \u201eo teorie marxist\u0103 care reg\u00e2nde\u0219te leg\u0103tura dintre munc\u0103, valoare \u0219i sex\u201d a trezit \u00een numero\u0219i tovar\u0103\u0219i marxi\u0219ti un val de revela\u021bii, entuziasm \u0219i uimire. Pe un fond care pare c\u0103 \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 mai favorabil \u0219i \u00een contextul anivers\u0103rii a 100 de ani de la Revolu\u021bia din Octombrie, \u00eencerc \u00een acest articol s\u0103 \u00eendrept aten\u021bia spre idei, preocup\u0103ri \u0219i teorii revolu\u021bionare comuniste ale raporturilor de gen \u0219i ale iubirii, cu rol deloc marginal \u00een efervescen\u021ba ideologic\u0103 a acelui moment.<\/p>\n La \u00eenceputul secolului trecut, Alexandra Kollontai, revolu\u021bionar\u0103 cu rol fundamental \u00een lupta de propagand\u0103, care s-a aflat dup\u0103 1917 \u00een prima linie a construc\u021biei socialiste a Uniunii Sovietice (ca \u0219ef\u0103, comisar al poporului, a Ministerului de Bun\u0103stare Social\u0103 \u00een Guvernul Sovietic, singura femeie din acest guvern \u0219i prima femeie din lume membr\u0103 a unui cabinet guvernamental) a dezvoltat o teorie comunist\u0103 a iubirii \u0219i sexualit\u0103\u021bii, ulterior ignorat\u0103 \u0219i ocultat\u0103 at\u00e2t \u00een URSS, odat\u0103 cu \u00eenceputul perioadei staliniste, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional, \u00een mediile feministe \u0219i socialiste deopotriv\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care s-a r\u0103sp\u00e2ndit, totu\u0219i, o imagine a Alexandrei Kollontai, \u00een Occident sau \u00een URSS, ea a fost asociat\u0103 eronat \u0219i reduc\u021bionist cu teoria \u201epaharului cu ap\u0103\u201d[4]<\/a> \u0219i cu \u201eextremismul\u201d sexual, ne\u00een\u021belegere ap\u0103rut\u0103 \u00een urma dezbaterilor din epoc\u0103 (la care au participat, \u00eentre al\u021bii, Lenin, Inessa Armand, Alexandra Kollontai, Clara Zetkin) asupra comportamentului sexual adecvat teoriei \u0219i practicii comuniste. \u00adDup\u0103 cum vom vedea mai departe, Kollontai vine de fapt cu o \u00een\u021belegere foarte nuan\u021bat\u0103 a ceea ce \u00eensemnau pentru ea rela\u021biile de gen \u0219i erotice \u00eentr-o lume \u00een proces de emancipare, care con\u021binea promisiunea dezvolt\u0103rii libere de constr\u00e2ngeri materiale a fiin\u021bei umane.<\/p>\n \u00cen primul r\u00e2nd, pentru Kollontai, \u201efamilia \u0219i c\u0103s\u0103toria sunt categorii istorice\u201d[5]<\/a> (vezi eseul Teze asupra moralit\u0103\u021bii comuniste \u00een sfera rela\u021biilor maritale<\/strong>[6]<\/a> din 1921), strict \u201edeterminate de sistemul economic dintr-o anumit\u0103 epoc\u0103\u201d, \u0219i, ca atare, variabile: o economie \u0219i o organizare social\u0103 comunist\u0103 se pot foarte u\u0219or dispensa de aceste categorii \u0219i pot suplini toate func\u021biile lor materiale, sociale \u0219i emo\u021bionale, eliber\u00e2nd rela\u021bia de iubire \u00eentre doi tovar\u0103\u0219i, parteneri egali la munca de construire a unei societ\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 oprimare. Kollontai analizeaz\u0103 materialist \u00een mai multe eseuri (Teze asupra moralit\u0103\u021bii comuniste \u00een sfera rela\u021biilor maritale<\/strong>, Rela<\/strong>\u021biile sexuale \u0219i lupta de clas\u0103<\/strong>[7]<\/a>) formele de iubire \u0219i sexualitate produse \u00een s\u00e2nul diferitelor clase sociale, pe m\u0103sur\u0103 ce omenirea trece prin succesive stadii economice, pentru a insista apoi pe faptul c\u0103 schimbarea economic\u0103 \u0219i ideologic\u0103, \u0219i redefinirea rela\u021biilor de gen au mers \u00eentotdeauna m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103. O am\u00e2nare a chestion\u0103rii vechilor norme sexuale \u0219i a dezvolt\u0103rii de noi norme nu este justificat\u0103, dimpotriv\u0103, ea trebuie s\u0103 constituie o preocupare prioritar\u0103 a ideologilor clasei muncitoare. Aceast\u0103 nou\u0103 moralitate trebuie s\u0103 reflecte interesele clasei muncitoare: proletariatul are deja de-a face cu o criz\u0103 sexual\u0103 care creeaz\u0103 situa\u021bii acute de conflict \u0219i suferin\u021b\u0103 psihologic\u0103 cu care p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment se confruntaser\u0103 doar cei din categoriile privilegiate (problemele acestea au fost o preocupare important\u0103 a societ\u0103\u021bii sovietice \u00een ansamblu, vezi de exemplu\u00a0 filmul lui Abram Room din 1927, Pat \u0219i Sofa<\/strong>).<\/p>\n Iubirea este recunoscut\u0103 de Kollontai drept o emo\u021bie profund social\u0103, al c\u0103rei poten\u021bial de uniune este foarte valoros pentru colectiv, \u0219i ca atare nu poate fi redus\u0103 la o preocupare strict personal\u0103 a celor implica\u021bi \u00een rela\u021bia de iubire. \u201ePersonalul este politic\u201d, o idee tradi\u021bional ata\u0219at\u0103 feminismului de val doi, este, iat\u0103, central\u0103 unei viziuni feministe comuniste, produse \u00eentr-o perioad\u0103 asociat\u0103 istoric cu feminismul primului val.<\/p>\n Ideea de iubire romantic\u0103 a\u0219a cum o cunoa\u0219tem (din p\u0103cate) prea bine \u0219i ast\u0103zi, acea iubire sexualizat\u0103 bazat\u0103 pe posesiunea absolut\u0103 a trupului \u0219i a sufletului partenerei\/partenerului, concretizat\u0103 prin c\u0103s\u0103torie \u0219i construirea unei familii mononucleare, \u00ee\u0219i are, subliniaz\u0103 Kollontai, originea \u00een procesul de constituire a burgheziei \u0219i capitalismului, c\u00e2nd a fost necesar\u0103 ca mecanism de asigurare a cooper\u0103rii maritale \u0219i a stabilit\u0103\u021bii \u00een procesul de acumulare \u0219i p\u0103strare a capitalului. Un astfel de ideal, care \u00eencorseta \u00een mod neimaginabil anterior spiritul femeii burgheze, nu a prins ini\u021bial \u00een straturile proletare, unde, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, femeia intra treptat pe pia\u021ba muncii salariate, \u0219i \u00eencepea, \u00een paralel, s\u0103 devin\u0103 con\u0219tient\u0103 at\u00e2t de mediul extra-domestic \u0219i de rolul ei ca subiect social, c\u00e2t \u0219i de \u201edubla povar\u0103\u201d pe care o purta prin norma dubl\u0103 de munc\u0103, salariat\u0103 \u0219i domestic\u0103. Dimpotriv\u0103, din cauza tensiunilor generate de capitalism, familia proletar\u0103 tinde s\u0103 se destrame: b\u0103rbatul pierde din rolul dominant pentru c\u0103 nu mai este unicul sus\u021bin\u0103tor economic al familiei, femeia c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een independen\u021b\u0103 datorit\u0103 posibilit\u0103\u021bii de a-\u0219i c\u00e2\u0219tiga existen\u021ba \u0219i de a-\u0219i \u00eentre\u021bine copiii (uneori, chiar \u0219i so\u021bul) prin munc\u0103 salariat\u0103, iar copiii cresc departe de supravegherea p\u0103rin\u021bilor, pe strad\u0103, cu o educa\u021bie precar\u0103 (vezi eseul Comunismul \u0219i familia<\/strong>[8]<\/a> din 1920).<\/p>\n Practica iubirii romantice a fost \u00eens\u0103, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de standarde duble (reguli diferite pentru femei \u0219i b\u0103rba\u021bi) \u0219i de ipocrizie, iar \u00eempreun\u0103 cu ideea toxic\u0103 a inegalit\u0103\u021bii \u00eentre sexe la nivel de abilit\u0103\u021bi, valoare \u0219i experien\u021b\u0103 a n\u0103scut un model de interac\u021bionare de gen plin de contradic\u021bii \u0219i incapabil de a oferi \u00eemplinire emo\u021bional\u0103 femeilor. Kollontai cunoa\u0219te foarte bine acest (ineluctabil \u0219i azi) ideal al iubirii romantice: \u201ep\u00e2n\u0103 acum (1917-18, \u00een zorii construc\u021biei statului comunist sovietic, n.m. E.I.), fondul principal al vie\u021bii unei femei era direc\u021bionat c\u0103tre experien\u021ba iubirii. Iubirea, chiar \u0219i pentru o via\u021b\u0103 supra\u00eenc\u0103rcat\u0103 de avu\u021bie material\u0103 superflu\u0103, era totu\u0219i cel mai de pre\u021b ornament. \u00cen schimb, absen\u021ba iubirii (romantice, n.m. E.I.) transforma via\u021ba femeii l\u0103s\u00e2nd-o goal\u0103, s\u0103rac\u0103, f\u0103r\u0103 culoare. Nicio binecuv\u00e2ntare extern\u0103 iubirii, nicio distinc\u021bie onorific\u0103 nu putea \u00eenlocui pentru o femeie pierderea fericirii \u00een dragoste, nici m\u0103car bucuria maternit\u0103\u021bii!\u201d (vezi Femeia nou\u0103<\/strong>[9]<\/a>).<\/p>\n Dac\u0103 mult\u0103 vreme aceast\u0103 preocupare pentru \u00eemplinire prin iubire nu privea, dup\u0103 cum am v\u0103zut, clasa muncitoare, propaganda (occidental\u0103) a \u00eente\u021bit, dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, bombardamentul de \u00eendoctrinare romantic\u0103 prin mijloace media (cinematograf, radio, pres\u0103, tv etc.) contamin\u00e2nd \u00een final toate straturile sociale. Dar pentru Kollontai, \u00een primii ani ai Revolu\u021biei Ruse, o alt\u0103 evolu\u021bie istoric\u0103 era posibil\u0103 \u0219i o \u201efemeie nou\u0103\u201d \u00eencepea s\u0103 se \u00eentrez\u0103reasc\u0103: un psihic feminin cu noi nevoi \u0219i cu un nou temperament, o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 valoroas\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u0219i, cu personalitate.<\/p>\n Varvara Stepanova \u015fi Alexander Rodchenko, 1924, \u201eC\u0103r\u0163i!\u201d<\/p><\/div>\n Femeia nou\u0103<\/strong>, eseu din 1917 care analizeaz\u0103 reprezentarea literar\u0103 a femeii \u00een peste treizeci de scrieri contemporane din literatura universal\u0103 \u0219i din cea rus\u0103, este un tur de for\u021b\u0103 care demonstreaz\u0103 na\u0219terea unei noi con\u0219tiin\u021be feminine, \u00een c\u0103utarea independen\u021bei, a \u00eemplinirii creative, a recunoa\u0219terii \u0219i auto-recunoa\u0219terii propriei valori, care afirm\u0103 o voin\u021b\u0103 \u0219i aspira\u021bii individuale; dar aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 recent\u0103 lupt\u0103 continuu cu prescrip\u021bia \u201einternalizat\u0103 \u00een decurs de secole, de milenii, (…) de a se asimila b\u0103rbatului pe care soarta l-a indicat s\u0103-i fie st\u0103p\u00e2n\u201d. Toate personajele feminine evocate sunt \u00eenc\u0103 \u00een procesul de a \u00eenv\u0103\u021ba c\u0103 auto-renun\u021barea, chiar sau mai ales de dragul persoanei iubite, este \u201eun p\u0103cat\u201d, adev\u0103ratul p\u0103cat al femeii fa\u021b\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i fa\u021b\u0103 de interesul colectiv. C\u0103ci femeia proletar\u0103 \u00een special nu \u00ee\u0219i permite luxul de a crede \u00een for\u021ba personalit\u0103\u021bii sale individuale: \u201eMa\u0219ina blindat\u0103 a capitalului o va zdrobi, calm\u0103 \u0219i nep\u0103s\u0103toare.\u201d<\/p>\n Kollontai nu judec\u0103, ci este empatic\u0103 \u0219i se identific\u0103[10]<\/a> cu aceast\u0103 femeie aflat\u0103 sub presiunea a dou\u0103 seturi opuse de virtu\u021bi pe care trebuie s\u0103 le demonstreze: pe de o parte pasivitate, devotament, delicate\u021be \u0219i supunere, atribute tradi\u021bionale ale feminit\u0103\u021bii, care-i promit o \u0219ans\u0103 la \u00eemplinirea prin iubire, pe de alt\u0103 parte activitate, rezisten\u021b\u0103, duritate, hot\u0103r\u00e2re, la care realitatea nemiloas\u0103 a societ\u0103\u021bii capitaliste o oblig\u0103.<\/p>\n Ast\u0103zi mai mult ca oric\u00e2nd, o afirma\u021bie precum cea care urmeaz\u0103 este foarte actual\u0103: \u201elumea capitalist\u0103 le accept\u0103 doar pe acele femei care reu\u0219esc s\u0103 \u00ee\u0219i elimine virtu\u021bile feminine \u0219i s\u0103 se adapteze la o filozofie care \u00een trecut apar\u021binea lupt\u0103torului pentru existen\u021b\u0103, b\u0103rbatul.\u201d (Vezi Femeia nou<\/strong>\u0103<\/strong>). Dar societatea comunist\u0103 venea \u00een 1917 cu noi promisiuni: cea a unei eliber\u0103ri de constr\u00e2ngeri economice \u0219i cea a unei existen\u021be solidare \u0219i colective, care avea s\u0103 ridice de pe umerii cuplului \u0219i ai iubirii romantice responsabilitatea de a \u00eendeplini toate nevoile materiale \u0219i emo\u021bionale ale membrilor acestei societ\u0103\u021bi.<\/p>\n Un decret din 17 decembrie 1917 u\u0219ura din punct de vedere birocratic \u0219i economic divor\u021bul, f\u0103c\u00e2ndu-l accesibil oric\u0103rei femei. Statul muncitoresc \u00ee\u0219i asuma ca obiectiv important s\u0103 sus\u021bin\u0103 orice mam\u0103, c\u0103s\u0103torit\u0103 sau nu, \u00een cre\u0219terea copilului, prin \u00eenfiin\u021barea de case pentru sprijinul mamei si copilului, cre\u0219e \u0219i alte facilit\u0103\u021bi \u00een fiecare sat \u0219i ora\u0219. Se discuta despre cum atribu\u021biile domestice care p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment st\u0103teau pe umerii femeilor ar trebui s\u0103 devin\u0103 responsabilitatea colectivului, prin \u00eenfiin\u021barea de cantine comunitare \u0219i restaurante publice, sp\u0103l\u0103torii \u0219i centre de reparat haine, ba chiar \u0219i locuri de munc\u0103 pentru b\u0103rba\u021bi \u0219i femei care s\u0103 mearg\u0103 din cas\u0103 \u00een cas\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 cur\u0103\u021benie. \u00cen felul acesta, femeile erau libere s\u0103 participe, dup\u0103 programul de munc\u0103, al\u0103turi de tovar\u0103\u0219ii b\u0103rba\u021bi la via\u021ba politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a colectivului.<\/p>\n \u00cen plus, statul comunist urma s\u0103 ia asupra sa toat\u0103 responsabilitatea educ\u0103rii copiilor, l\u0103s\u00e2nd bucuria rolului de p\u0103rinte celor care \u201esunt capabili s\u0103 o aprecieze\u201d (Comunismul <\/strong>\u0219i familia<\/strong>). \u00centr-adev\u0103r, pentru a combate discursurile alarmiste \u0219i pe cele reac\u021bionare, Kollontai sublinia c\u0103 societatea pe care bol\u0219evicii o propuneau nu inten\u021biona s\u0103 distrug\u0103 \u00een mod violent familia, \u201esmulg\u00e2nd bebelu\u0219ul de la s\u00e2nul mamei\u201d, ci s\u0103 ofere tuturor membrilor s\u0103i \u0219anse egale la emancipare politic\u0103, sexual\u0103 \u0219i cultural\u0103, transform\u00e2nd rela\u021bia romantic\u0103 \u00eentr-o uniune liber\u0103 \u00eentre doi tovar\u0103\u0219i, uni\u021bi prin iubire \u0219i respect, dar \u0219i \u00eentr-o component\u0103 a familiei universale a muncitorilor.<\/p>\n O societate at\u00e2t de ambi\u021bioas\u0103 politic are nevoie de o nou\u0103 moral\u0103, iar \u00een ce prive\u0219te normele rela\u021bionale \u0219i de gen, principiile fundamentale erau pentru Kollontai egalitatea, recunoa\u0219terea reciproc\u0103 a drepturilor, tov\u0103r\u0103\u0219ia \u0219i aten\u021bia la nevoile celuilalt. \u00cen plus, ea sus\u021binea c\u0103 rela\u021biile nu mai trebuie s\u0103 fac\u0103 obiectul legii, care trebuie s\u0103 se concentreze pe asigurarea nevoilor membrilor societ\u0103\u021bii \u0219i nu pe reglementarea raporturilor dintre ei. \u00cen schimb, colectivul trebuie s\u0103 apeleze la metode educa\u021bionale \u0219i m\u0103suri sociale care s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 aceste rela\u021bii \u0219i s\u0103 protejeze s\u0103n\u0103tatea adul\u021bilor implica\u021bi \u0219i a copiilor care rezult\u0103 din ele (de exemplu, prin campanii de prevenire a bolilor infec\u021bioase \u0219i cu transmitere sexual\u0103). Moralitatea comunist\u0103 trebuie s\u0103 lase deoparte orice ipocrizie burghez\u0103, recunosc\u00e2nd actul sexual ca pe ceva natural, \u0219i nu ca pe ceva \u201eru\u0219inos sau p\u0103c\u0103tos\u201d.<\/p>\n \u00cen Teze asupra moralit\u0103\u021bii comuniste …<\/strong>, Kollontai afirm\u0103 ceea ce poate a f\u0103cut loc interpret\u0103rilor tenden\u021bioase ale teoriei \u201epaharului cu ap\u0103\u201d: actul sexual \u201eeste natural ca orice alt\u0103 nevoie a unui organism s\u0103n\u0103tos, precum foamea sau setea. Astfel de fenomene nu pot fi judecate drept morale sau imorale\u201d. Dar atitudinea comunist\u0103 adecvat\u0103 este asocierea acestui act cu o experien\u021b\u0103 complex\u0103 de iubire, pentru c\u0103 societatea le dore\u0219te muncitorilor o via\u021b\u0103 mai bogat\u0103 \u0219i mai fericit\u0103.<\/p>\n Acesta este un articol cu interven\u021bii care pot scandaliza pe bun\u0103 dreptate o g\u00e2nditoare progresist\u0103 de azi, ca de exemplu condamnarea simultan\u0103 a exceselor, dar \u0219i a abstinen\u021bei sexuale pentru c\u0103 ar avea presupuse efecte nocive asupra organismului. \u00cen aceea\u0219i not\u0103, de\u0219i morala comunist\u0103 nu stabile\u0219te monogamia sau poligamia ca forme obligatorii de rela\u021bii \u00eentre sexe, autoarea justific\u0103 prin presupuse \u201edescoperiri \u0219tiin\u021bifice\u201d (pe care nu le citeaz\u0103 punctual) prejudecata cum c\u0103 rela\u021biile poligame ar afecta abilitatea de a avea copii la femei sau s\u0103n\u0103tatea progeniturilor la b\u0103rba\u021bi. De asemenea, ideea c\u0103 starea psihologic\u0103 a p\u0103rin\u021bilor \u00een timpul concep\u021biei influen\u021beaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea copilului conduce la restric\u021bii morale aberante precum aceea c\u0103, \u00een interesul colectivului, rela\u021biile sexuale trebuie s\u0103 nu se bazeze doar pe atrac\u021bie fizic\u0103 sau atrac\u021bie intelectual\u0103, sau chiar obi\u0219nuin\u021b\u0103, ci trebuie s\u0103 fie sus\u021binute de iubire sau m\u0103car de o pasiune trec\u0103toare. Mai departe, toate rela\u021biile bazate pe considera\u021bii economice \u0219i financiare sunt cenzurate de morala comunist\u0103, de la munca sexual\u0103 la mariaje de convenien\u021b\u0103, chiar \u0219i cele recunoscute de lege.<\/p>\n Textul acesta are numeroase pasaje problematice \u0219i un ton mai dogmatic dec\u00e2t alte scrieri ale autoarei, fiind foarte probabil supus diverselor interven\u021bii exterioare din partea cenzurii. Cu toate acestea, se pot recupera \u0219i de aici valori \u0219i principii utile unei practici revolu\u021bionare de azi: dislocarea iubirii romantice din rolul ei central (mai ales pentru femei), deconstruirea \u0219i revalorizarea ei ca un alt aspect important al vie\u021bii printre altele, \u00eencurajarea solidarit\u0103\u021bii, tov\u0103r\u0103\u0219iei \u0219i a \u201efuziunii inimilor \u0219i min\u021bilor \u00eentre diferi\u021bi membri ai colectivului\u201d, descurajarea izol\u0103rii cuplului romantic, educa\u021bia pentru dezvoltarea deplin\u0103, intelectual\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103, a personalit\u0103\u021bii, condamnarea posesivit\u0103\u021bii. \u201e\u00cen colectiv, noi forme de rela\u021bionare sunt elaborate, iar conceptul de iubire este extins.\u201d<\/p>\n \u00centr-un eseu din 1999, Theresa Ebert[11]<\/a> recuno\u0219tea limitele textelor lui Kollontai, care nu includ explicit nicio referire la alte tipuri de rela\u021bii dec\u00e2t cele heterosexuale, dar vedea \u00een teoria acesteia despre rela\u021bii ne-exclusive \u0219i post-patriarhale posibilitatea unei viziuni post-hetero. \u00centr-adev\u0103r, Kollontai sus\u021bine c\u0103 \u201emoralitatea comunist\u0103 \u00eencurajeaz\u0103 dezvoltarea de multiple \u0219i diverse leg\u0103turi de iubire \u0219i prietenie \u00eentre oameni\u201d.<\/p>\n Dac\u0103 \u00een textele teoretice ale autoarei se pot identifica doar spa\u021bii pentru \u0219i poten\u021bialit\u0103\u021bi de critic\u0103 a heteronormativit\u0103\u021bii \u0219i monogamiei, textele narative sunt mult mai generoase din acest punct de vedere. Povestirea Iubirile a trei genera\u021bii<\/strong>[12]<\/a> este cea mai curajoas\u0103: o foarte respectat\u0103 membr\u0103 a partidului comunist, intelectual\u0103 cu func\u021bie de conducere de v\u00e2rst\u0103 medie, \u00ee\u0219i relateaz\u0103 \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre autoare experien\u021ba amoroas\u0103, complet\u00e2nd-o \u0219i compar\u00e2nd-o cu detalii din via\u021ba mamei \u0219i a fiicei sale. Olga Sergheievna Vasilevscaia vorbe\u0219te deschis despre o perioad\u0103 intens\u0103 din via\u021ba ei \u00een care a iubit \u00een paralel \u0219i diferit doi b\u0103rba\u021bi, men\u021bin\u00e2nd cu ei rela\u021bii ne-secrete de lung\u0103 durat\u0103: una era bazat\u0103 pe credin\u021ba \u00een \u0219i munca comun\u0103 pentru Revolu\u021bia Socialist\u0103, cealalt\u0103 pe o atrac\u021bie puternic\u0103, o pasiune nest\u0103vilit\u0103 de interesele \u0219i opiniile divergente, din care a rezultat \u0219i o feti\u021b\u0103. \u00cen perioada de mari schimb\u0103ri sociale \u0219i de mentalitate de dup\u0103 revolu\u021bie, cei doi b\u0103rba\u021bi sufer\u0103 transform\u0103ri radicale, unul profund decep\u021bionat de idealurile socialiste din cauza conflictelor de lucru, cel\u0103lalt devenind tot mai corupt moral de politicile NPE[13]<\/a> ale vremii. Olga Sergheievna se distan\u021beaz\u0103 de am\u00e2ndoi natural, f\u0103r\u0103 regrete. \u00cen prezent, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un b\u0103rbat mai t\u00e2n\u0103r care o iube\u0219te, o respect\u0103 \u0219i o idolatrizeaz\u0103 pentru munca ei, descoper\u0103 \u0219ocat\u0103 c\u0103 so\u021bul \u0219i fiica sa Jenia (acum adult\u0103 \u0219i devotat\u0103 comunismului) \u00eentre\u021bin o rela\u021bie sexual\u0103, facilitat\u0103 de locuirea \u00eempreun\u0103 \u00een deplin\u0103 armonie \u00eentr-un apartament cu o singur\u0103 camer\u0103 (condi\u021biile de locuire din Moscova \u00een acea perioad\u0103 fiind foarte precare). Ce o contrariaz\u0103 pe Olga este m\u0103rturisirea celor doi c\u0103 nu au niciun fel de sentimente de iubire unul pentru cel\u0103lalt, c\u0103 nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 companie, c\u0103 a fost un gest prietenesc. E sf\u00e2\u0219iat\u0103 \u00eentre convingerea c\u0103 o astfel de rela\u021bie este cinic\u0103 (nu exist\u0103 justificare pentru a face o a treia persoan\u0103 s\u0103 sufere dac\u0103 nu e\u0219ti motivat\u0103 de iubire) \u0219i teama c\u0103 fiica \u0219i so\u021bul ei, membri ai unei genera\u021bii emancipate, o consider\u0103 reac\u021bionar\u0103. De parc\u0103 lucrurile nu erau destul de complicate, Jenia este \u00eens\u0103rcinat\u0103, nu \u0219tie cine este tat\u0103l copilului pentru c\u0103 se afl\u0103 la r\u00e2ndul ei \u00eentr-o rela\u021bie polisexual\u0103 (dar f\u0103r\u0103 iubire) cu so\u021bul mamei sale \u0219i cu un alt b\u0103rbat, \u0219i vrea s\u0103 avorteze, pentru c\u0103 munca bol\u0219evic\u0103 nu \u00eei las\u0103 timp pentru un copil \u00een acel moment.<\/p>\n Din nou, Kollontai nu judec\u0103 \u0219i prezint\u0103 cu mult\u0103 considera\u021bie pozi\u021bia fiec\u0103reia dintre femei, iar \u00een final \u00een\u021belegem c\u0103 condi\u021biile obiective (dedicare fa\u021b\u0103 de munc\u0103, nomadism \u00een scopuri activiste etc.) nu le permit tinerelor revolu\u021bionare s\u0103 dezvolte rela\u021bii romantice profunde, c\u0103 cea mai important\u0103 iubire din via\u021ba Jeniei este cea pentru mama sa, al\u0103turi de iubirea pentru revolu\u021bie, iar drama nu a fost posibil\u0103 dec\u00e2t pe fondul unor diferen\u021be genera\u021bionale de experien\u021b\u0103 \u0219i viziune: \u201edac\u0103 a\u0219 fi \u0219tiut c\u0103 mama o va lua a\u0219a, c\u0103 o s\u0103 o doar\u0103 at\u00e2t, sunt sigur\u0103 c\u0103 nu a\u0219 fi f\u0103cut asta. Dar \u00eentotdeauna am crezut c\u0103 pentru mama aceste lucruri nu conteaz\u0103. Acum \u00eemi dau seama c\u0103 am gre\u0219it \u0219i \u00eemi pare mai r\u0103u dec\u00e2t \u00ee\u021bi po\u021bi imagina dumneata, sunt mai nefericit\u0103 dec\u00e2t ar putea b\u0103nui vreodat\u0103 mama.\u201d, \u00eei m\u0103rturise\u0219te Jenia autoarei. De\u0219i d\u0103 voce celor dou\u0103 viziuni, precum \u0219i celei a mamei Olg\u0103i (care nu crede \u00een posibilitatea iubirii pentru dou\u0103 persoane \u00een acela\u0219i timp), Kollontai pare s\u0103 se identifice cu convingerea c\u0103 iubirea \u0219i sexul trebuie s\u0103 fie \u00eempletite (formulat\u0103 explicit \u00een eseuri) \u0219i c\u0103 doar astfel rela\u021biile ne-monogame pot fi etice.<\/p>\n Ceea ce r\u0103zbate puternic \u00een povestirile \u0219i romanele lui Kollontai este o solidaritate, o prietenie, o afec\u021biune superioar\u0103 care se construie\u0219te \u00eentre femei. Am v\u0103zut \u00een Iubirile a trei genera\u021bii<\/strong> c\u0103 nicio rela\u021bie nu este mai important\u0103 pentru Jenia dec\u00e2t aceea cu mama sa. Romanul Iubire ro\u0219ie<\/strong>[14]<\/a> o poart\u0103 pe Vasilisa, o t\u00e2n\u0103r\u0103 activist\u0103 comunist\u0103, prin lungi suferin\u021be \u0219i fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri emo\u021bionale \u0219i de con\u0219tiin\u021b\u0103, \u00een timp ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 s\u0103 func\u021bioneze c\u0103s\u0103toria cu Vladimir, un fost anarhist convertit la bol\u0219evism \u0219i corupt lent, dar sigur, de obiceiuri burgheze de tot felul, de la cel de a-\u0219i \u00een\u0219ela partenera \u00een repetate r\u00e2nduri, la r\u0103sf\u0103\u021buri culinare sau obiecte de decor \u0219i vestimenta\u021bie de lux. La finalul procesului s\u0103u de eliberare din fantasma romantic\u0103, Vasilisa \u00eei scrie unei fostei rivale o scrisoare afectuoas\u0103 \u00een care \u00ee\u0219i d\u0103 binecuv\u00e2ntarea pentru noul cuplu, \u00een\u021beleg\u00e2nd pozi\u021bia \u0219i suferin\u021ba celeilalte femei. \u00cens\u0103rcinat\u0103 cu copilul lui Vladimir, Vasilisa \u00ee\u0219i continu\u0103 drumul revolu\u021bionar al\u0103turi de cea mai bun\u0103 prieten\u0103, Gru\u0219a, plec\u00e2nd s\u0103 organizeze o \u021bes\u0103torie \u00eentr-o localitate de provincie: \u201eOrganiza\u021bia o s\u0103 m\u0103 sprijine \u00een cre\u0219terea copilului. O s\u0103 aranj\u0103m o cre\u0219\u0103. \u0218i o s\u0103 te aduc \u0219i pe tine s\u0103 lucrezi acolo. \u0218i \u021bie \u00ee\u021bi plac copiii. \u0218i atunci o s\u0103 fie copilul nostru, o s\u0103-l cre\u0219tem \u00eempreun\u0103.\u201d<\/p>\n \u00cen povestirea Surori<\/strong>[15]<\/a>, protagonista asist\u0103 \u00eengrozit\u0103 la \u00eenstr\u0103inarea progresiv\u0103 a so\u021bului, care merge p\u00e2n\u0103 la a aduce acas\u0103 mai \u00eent\u00e2i o amant\u0103 \u0219i apoi o lucr\u0103toare sexual\u0103. Ascult\u00e2nd povestea lucr\u0103toarei sexuale, una dintre multele victime ale crizei economice din timpul \u0219i din perioada ce a urmat r\u0103zboiului civil, femeia empatizeaz\u0103 cu ea, decide s\u0103-\u0219i abandoneze so\u021bul, se mut\u0103 la o prieten\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i caut\u0103 de lucru. Dar condi\u021biile economice ale epocii o aduc \u00een situa\u021bia disperat\u0103 de a locui pe str\u0103zi, la un pas de a deveni \u0219i ea lucr\u0103toare sexual\u0103: \u201e<<Soarta ei va fi \u0219i soarta mea?>> (\u2026) Era \u00een privirea ei \u2013 durerea, groaza, nenorocirea acestei lupte \u00eempotriva implacabilului du\u0219man al muncitorului \u2013 \u0219omajul. Privirea unei femei f\u0103r\u0103 ap\u0103rare care, singur\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 nici un sprijin, lupt\u0103 cu vechea, dep\u0103\u0219ita ordine. A plecat, dar privirea ei m\u0103 v\u00e2neaz\u0103. Cere un r\u0103spuns. Ac\u021biune, ac\u021biune constructiv\u0103. Lupt\u0103.\u201d<\/p>\n Vedem solidaritate \u0219i preocupare pentru via\u021ba \u0219i binele femeilor \u00een toate textele Alexandrei Kollontai, pentru c\u0103 aceast\u0103 revolu\u021bionar\u0103 bol\u0219evic\u0103 a f\u0103cut din eliberarea femeilor un scop central al luptei sale, a\u0219a cum subliniaz\u0103 \u00een Autobiografia unei comuniste emancipate sexual<\/strong>[16]<\/a>: \u201em-am str\u0103duit din toate puterile s\u0103 conving mi\u0219carea muncitoreasc\u0103 s\u0103 includ\u0103 problemele femeilor \u00een programul s\u0103u, ca unul dintre scopurile luptei sale\u201d; \u201e \u00een special \u00een aceast\u0103 lupt\u0103 m-am aflat cu toat\u0103 fiin\u021ba mea, adic\u0103 acolo unde scopul era abolirea sclaviei femeii muncitoare. Mai presus de toate mi-am propus s\u0103 conving femeile muncitoare din Rusia s\u0103 se \u00eendrepte spre socialism \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 lucrez pentru eliberarea femeii, pentru egalitatea ei \u00een drepturi.\u201d O astfel de abordare este un bun exemplu de urmat \u0219i ast\u0103zi, pentru o \u00eent\u00e2lnire necesar\u0103 \u0219i urgent\u0103 \u00eentre ideologii \u0219i practici feministe \u0219i socialiste.<\/p>\n \u00a0<\/em><\/p>\n [1]<\/a> Florin Poenaru, <\/em>Locuri comune. Clas\u0103, anticomunism, st\u00e2nga<\/strong>, <\/em>Editura Tact, 2017.<\/p>\n [2]<\/a> C\u00e2teva exemple: colectivul format \u00een jurul Cercului de Lecturi Feministe Dysnomia<\/strong> \u0219i publica\u021bia independent\u0103 feminist\u0103 \/ queer \/intersec\u021bional\u0103 a acestui colectiv: https:\/\/www.facebook.com\/dysnomia.fanfem\/<\/a>; num\u0103rul 6\/2014 al Gazetei de Art\u0103 Politic\u0103<\/strong>, Art\u0103, gen \u0219i sexualitate<\/em>; performance-urile Vedei Popovici, precum Instrumentar Revolu\u021bionar<\/strong> (2016); activitatea grupului de artiste vizuale h.arta<\/strong> din Timi\u0219oara.<\/p>\n [3]<\/a> Bogdan Popa, Sexul <\/strong>\u0219i capitalul<\/strong>, Editura Tracus Arte, 2017.<\/p>\n [4]<\/a> https:\/\/www.marxists.org\/archive\/zetkin\/1920\/lenin\/zetkin1.htm<\/a>, Clara Zetkin, Lenin on the Women\u2019s Question<\/strong>, vede\u021bi sec\u021biunea Sexual Morality.<\/strong><\/p>\n [5]<\/a> Toate citatele din acest articol sunt traduse de mine dup\u0103 textele \u00een varianta \u00een limba englez\u0103.<\/p>\n [6]<\/a> Alexandra Kollontai, Theses on Communist Morality in the Sphere of Marital Relations<\/strong>, Sursa: Alexandra Kollontai, Selected Writings<\/strong>, Allison & Busby, 1977; Tradus de Alix Holt, 1972; Publicat ini\u021bial: Kommunistka<\/strong>, No.s 12-12, 1921; versiune online: marxist.org<\/em>.<\/p>\n [7]<\/a> Alexandra Kollontai, 1921, Sexual Relations and the Class Struggle<\/strong>. Sursa: Alexandra Kollontai, Selected Writings<\/strong>, 1977.<\/p>\n [8]<\/a> Alexandra Kollontai, Communism and the Family<\/strong>, Publicat ini\u021bial \u00een Komunistka<\/strong>, Nr. 2, 1920, \u0219i \u00een englez\u0103 \u00een The Worker<\/strong>, 1920; sursa: Selected Writings of Alexandra Kollontai<\/strong>, 1977.<\/p>\n [9]<\/a> Alexandra Kollontai, 1971, New Woman<\/strong>, from The New Morality and the Working Class<\/strong>, publicat ini\u021bial ca Novaya moral’ i rabochii klass<\/strong>, Moscow 1918<\/em>; Sursa: The Autobiography of a Sexually Emancipated Communist Woman<\/strong>, Herder and Herder, 1971; Tradus de Salvator Attansio; versiune online: marxist.org<\/em>.<\/p>\n [10]<\/a> \u201eIubirea cu numeroasele ei dezam\u0103giri, cu tragediile \u0219i eternele presiuni pentru o fericire perfect\u0103 a jucat totu\u0219i un rol foarte mare \u00een via\u021ba mea. Un rol mult prea mare! A fost o cheltuial\u0103 de timp \u0219i energie, zadarnic\u0103, \u0219i, \u00een final, complet inutil\u0103. Noi, femeile genera\u021biei trecute, \u00eenc\u0103 nu \u0219tiam s\u0103 fim libere. Toat\u0103 chestia asta era o risipire incredibil\u0103 de energie mental\u0103, o diminuare a puterii de munc\u0103, ce se disipa \u00een experien\u021be emo\u021bionale sterile.\u201d (Autobiografia unei comuniste emancipate sexual<\/strong>, 1971).<\/p>\n [11]<\/a> Theresa L. Ebert, Alexandra Kollontai and Red Love<\/strong>, https:\/\/www.solidarity-us.org\/site\/node\/1724<\/a>, 1999.<\/p>\n [12]<\/a> Alexandra Kollontai, <\/em>1929b, Loves of three generations<\/strong>, Sursa: A Great Love<\/em><\/strong>,<\/em> The Vanguard Press, New York, 1929; Traducerea din original: Lily Lore; Publicat ini\u021bial: 1923; versiune online: marxists.org<\/em> 2001; Transcriere: Sally Ryan.<\/p>\n [13]<\/a> NPE, Noua Politic<\/em>\u0103 Economic\u0103<\/em>, introdus\u0103 de Lenin \u00een 1921 \u0219i abolit\u0103 de Stalin \u00een 1928, a reprezentat un set de m\u0103suri orientate spre pia\u021b\u0103 \u0219i concesii f\u0103cute capitali\u0219tilor str\u0103ini care au acceptat colaborarea cu URSS, pentru a \u00eent\u0103ri economia care era \u00een criz\u0103 puternic\u0103; vezi V. I. Lenin, The New Economic Policy And The Tasks Of The Political Education Departments<\/strong>; https:\/\/www.marxists.org\/archive\/lenin\/works\/1921\/oct\/17.htm<\/a><\/p>\n [14]<\/a> Alexandra Kollontai, Red Love<\/em><\/strong>, Seven Arts Publishing Co., New York, 1927. Publicat ini\u021bial: 1923; versiune online: marxists.org<\/em> 1998; Transcriere: Sally Ryan for marxists.org<\/em>.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/1924_Alexander-Rodchenko_Varvara-Stepanova_BOOKS.jpg\")