{"id":6378,"date":"2018-02-10T20:20:57","date_gmt":"2018-02-10T17:20:57","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=6378"},"modified":"2019-01-10T20:39:00","modified_gmt":"2019-01-10T17:39:00","slug":"regizorul-mariano-pensotti-vorbeste-despre-teatru-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2018\/02\/10\/regizorul-mariano-pensotti-vorbeste-despre-teatru-politic\/","title":{"rendered":"Regizorul Mariano Pensotti vorbe\u0219te despre teatru politic"},"content":{"rendered":"

– La 100 de ani de la revolu\u021bia rus\u0103 –
\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0Interviu de Olga \u0218TEFAN<\/strong><\/p>\n

Practica interdisciplinar\u0103 a regizorului argentinian Mariano Pensotti este puternic influen\u021bat\u0103 de Teatrul Proletcultist din vremea revolu\u021biei ruse. Cel mai recent proiect al s\u0103u, Arde brillante en los bosques de la noche<\/strong>, a c\u0103rui premier\u0103 a avut loc \u00een 2017, relateaz\u0103 vie\u021bile a trei femei din America de Sud a vremurilor noastre, cu trimiteri subtile la revolu\u021bia din 1917, \u0219i ne pune \u00een situa\u021bia de a c\u00e2nt\u0103ri relevan\u021ba ideologiilor \u0219i principiilor sale pentru societatea contemporan\u0103, \u0219i \u00een mod special pentru cea argentinian\u0103.<\/p>\n

\"\"

Foto: Mariano Pensotti<\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

Olga \u0218tefan: Arde brillante en los bosques de la noche<\/strong>, cea mai recent\u0103 pies\u0103 a dumneavoastr\u0103, ne\u00a0 pune \u00een situa\u021bia de a c\u00e2nt\u0103ri, la 100 de ani de la revolu\u021bia rus\u0103, \u00een ce locuri anume ar fi \u00eenc\u0103 nevoie de principiile \u0219i de ideologiile sale. Pentru a face un prim pas \u00een aceast\u0103 direc\u021bie, construi\u021bi o fals\u0103 premis\u0103: povestea fiicei Alexandrei Kollontai, care fuge din Rusia stalinist\u0103 dup\u0103 moartea mamei sale \u0219i se refugiaz\u0103 \u00een Misiones, Argentina. Povestea aceasta devine firul care une\u0219te cele trei personaje din pies\u0103. De ce a\u021bi propus aceast\u0103 premis\u0103 \u0219i de ce avea\u021bi nevoie de ea?<\/p>\n

Mariano Pensotti:<\/strong> \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, mi-a fost clar faptul c\u0103 nu voiam s\u0103 lucrez cu revolu\u021bia rus\u0103 doar \u00een calitatea ei de eveniment istoric, ci mai degrab\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleg ce fel de relevan\u021b\u0103 au \u00een prezent\u00a0 ideile \u0219i principiile sale. \u00cen acela\u0219i timp, voiam s\u0103-i urm\u0103resc implica\u021biile \u00een contextul meu argentinian, s\u0103 o mut \u00een afara celui european. Revolu\u021bia rus\u0103 \u00een ansamblul ei este extrem de dificil de fic\u021bionalizat: acest lucru s-a f\u0103cut \u00eentr-adev\u0103r de at\u00e2tea ori p\u00e2n\u0103 acum, \u00eenc\u00e2t mi-am dorit s\u0103 merg \u00eentr-o direc\u021bie diferit\u0103. Atunci am \u00eenceput s\u0103 cercetez mai am\u0103nun\u021bit povestea Alexandrei Kollontai \u0219i scrierile \u0219i ac\u021biunile sale din timpul revolu\u021biei.<\/p>\n

\u0218i, la un moment dat, am \u00eenceput s\u0103 simt c\u0103 feminismul contemporan, \u00een special cel din America de Sud, e destul de apropiat de unele dintre ideile centrale ale revolu\u021biei ruse, chiar dac\u0103 nu se bazeaz\u0103 deloc pe marxismul clasic. Dar sigur c\u0103 eu sunt regizor de teatru, nu teoretician, \u0219i lucrez cu fic\u021biuni, cu un fel de \u201efic\u021biuni-amplificate\u201d dac\u0103 vre\u021bi. Nici teatru documentar nu fac. A\u0219a c\u0103 am \u00eenceput s\u0103 imaginez pove\u0219ti conexe acestor teme; \u0219i am descoperit c\u0103 exista o mic\u0103 comunitate de ru\u0219i care tr\u0103iau \u00een Misiones, \u00eentr-o perioad\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin contemporan\u0103 revolu\u021biei, \u0219i acela a fost momentul c\u00e2nd am imaginat o fiic\u0103 a lui Kollontai care ar fi mers s\u0103 locuiasc\u0103 acolo, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 creeze o comun\u0103 socialist\u0103 utopic\u0103 \u00een jungla nebun\u0103 argentinian\u0103 a primelor decenii ale secolului al XX-lea.<\/p>\n

OS:<\/strong> Piesa prezint\u0103 povestea a trei femei independente care, chiar \u0219i a\u0219a, sufer\u0103 din pricina violen\u021bei acestei societ\u0103\u021bi dominate de b\u0103rba\u021bi, dar \u00een moduri diferite. Spune\u021bi-ne despre rela\u021bia dintre fiecare personaj \u0219i tipul de violen\u021b\u0103 pe care i l-a\u021bi alocat.<\/p>\n

MP:<\/strong> Cred c\u0103 ceea ce experimenteaz\u0103 personajele principale pe parcursul pove\u0219tilor este o combina\u021bie de violen\u021b\u0103 \u0219i de frustrare. Prima, Estela, este o profesoar\u0103 universitar\u0103 care pred\u0103 istoria revolu\u021biei ruse, \u00een Buenos Airesul vremurilor noastre, \u0219i care se afl\u0103 \u00een conflict cu ea \u00eens\u0103\u0219i pentru c\u0103 simte c\u0103 via\u021ba ei e mult mai conven\u021bional\u0103 \u0219i mai burghez\u0103 dec\u00e2t ideile pe care le pred\u0103. Se afl\u0103 \u00eentr-un moment dificil \u00een rela\u021bia cu fata ei adolescent\u0103, care nu are nicio problem\u0103 \u00een a-\u0219i ocupa locul \u00een aceast\u0103 societate dominat\u0103 de b\u0103rba\u021bi \u0219i care nu vede nicio contradic\u021bie \u00een a deveni un fel de p\u0103pu\u0219\u0103-obiect sexual. \u0218i, \u00een acela\u0219i timp, so\u021bul o p\u0103r\u0103se\u0219te pentru o femeie mai t\u00e2n\u0103r\u0103, fapt care \u00een cele din urm\u0103 o \u00eennebune\u0219te pe Estela \u0219i o determin\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 violen\u021ba \u00eempotriva ei \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n

Al doilea personaj, Sonja, este o t\u00e2n\u0103r\u0103 femeie european\u0103 din clasa de mijloc care, dup\u0103 ce asist\u0103 la un act de violen\u021b\u0103 \u00eempotriva unei femei, hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 se al\u0103ture mi\u0219c\u0103rii revolu\u021bionare de gheril\u0103 din Columbia. Apoi, dup\u0103 ce simte violen\u021ba pe propria piele \u00een timpul luptei, se \u00eentoarce \u00een Europa unde \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u00e2t de mult s-a schimbat familia ei c\u00e2t timp a lipsit. Protagonista descoper\u0103 c\u0103 sub aparenta toleran\u021b\u0103 \u0219i sus\u021binere se ascunde faptul c\u0103 rudele sale au \u201ev\u00e2ndut-o\u201d. Familia \u00eencearc\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tige bani din v\u00e2nzarea pove\u0219tii ei \u0219i oblig\u00e2nd-o s\u0103 lucreze, s\u0103 \u021bin\u0103 ateliere pentru directori de la Apple, care descoperiser\u0103 c\u0103 studiul tehnicilor revolu\u021bionare \u00eei ajut\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 v\u00e2nz\u0103rile.<\/p>\n

Iar al treilea personaj este o jurnalist\u0103 care lucreaz\u0103 la o emisiune TV politic\u0103 \u015fi care, pentru a s\u0103rb\u0103tori o promovare, decide s\u0103 fac\u0103 turism sexual \u00een Misiones \u00eempreun\u0103 cu ni\u0219te prietene. Aici, descenden\u021bi tineri \u0219i precari ai ru\u0219ilor \u00ee\u0219i ofer\u0103 serviciile sexuale femeilor din clasa de mijloc din Buenos Aires. La \u00eenceput, pare o form\u0103 de violen\u021b\u0103 \u00eempotriva corpurilor lucr\u0103torilor sexuali, dar c\u00e2nd protagonista \u00eencepe s\u0103 cunoasc\u0103 \u00een profunzime lumea aceea, ea se arat\u0103 a fi ceva diferit \u0219i mult mai violent.<\/p>\n

OS:<\/strong> Munca dumneavoastr\u0103, care cuprinde teatru, cinema, art\u0103 performativ\u0103 \u0219i instala\u021bii, e influen\u021bat\u0103 de Teatrul Proletcultist \u0219i de teoriile lui Sergei Eisenstein. \u00cen Arde brillante en los bosques de la noche<\/strong>, filmul este o lucrare autonom\u0103 de art\u0103, dar \u0219i o parte inerent\u0103 a piesei. \u00cen acela\u0219i mod, \u00een 1923, c\u00e2nd Eisenstein a pus \u00een scen\u0103 Orice na\u0219 \u00ee\u0219i are na\u0219ul<\/strong>, piesa lui Alexandr Ostrovski, din 1896, nu doar c\u0103 a adaptat personajele pentru ca acestea s\u0103 reflecte realit\u0103\u021bile sociale ale zilei, dar a \u0219i f\u0103cut primul s\u0103u film, Jurnalul lui Glumov<\/strong>, care func\u021biona \u0219i ca parte inerent\u0103 a spectacolului, dar \u0219i ca lucrare de sine st\u0103t\u0103toare.<\/p>\n

MP:<\/strong> Spectacolul lui Eisenstein dup\u0103 textul lui Ostrovski, pe care trebuie s\u0103 admit c\u0103 nu-l cuno\u0219team \u00eenainte s\u0103 \u00eencep cercetarea pentru Arde brillante\u2026<\/strong> a fost chiar punctul de pornire \u0219i declan\u0219atorul ideii de a folosi un film pentru a treia parte. Am \u00eenceput s\u0103 citesc o carte despre experien\u021ba respectiv\u0103 \u0219i \u00een noaptea aceea am avut un vis ciudat \u00een care un grup de marionete se ducea s\u0103 vad\u0103 o pies\u0103 de teatru\u2026 Am fost interesat dintotdeauna de ideile lui Eisenstein despre montaj \u0219i no\u021biunea sa fundamental\u0103 c\u0103 dou\u0103 imagini formeaz\u0103 o a treia \u00een mintea celor din public.<\/p>\n

OS:<\/strong> A\u021bi creat Grupo Marea, un colectiv \u00eempreun\u0103 cu care lucra\u021bi la producerea spectacolelor dumneavoastr\u0103. C\u00e2nd am discutat despre teatru politic \u0219i despre cum procesul de produc\u021bie a unei piese este la fel de important precum con\u021binutul \u0219i forma acesteia, a\u021bi men\u021bionat faptul c\u0103 a\u021bi \u00eencercat s\u0103 reflecta\u021bi ideile dumneavoastr\u0103 politice \u00een felul \u00een care v\u0103 raporta\u021bi la colegi \u0219i colaboratori. V\u0103 rog s\u0103 ne spune\u021bi mai multe despre acest subiect \u0219i despre cum func\u021bioneaz\u0103 Grupo Marea. Cum aborda\u021bi ideea de autor, ierarhia \u0219i colaborarea \u00een interiorul grupului?<\/p>\n

MP:<\/strong> Am dorit s\u0103 form\u0103m un colectiv de arti\u0219ti care provin din medii \u0219i discipline diferite, care s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 \u00een domeniul teatrului, pentru a explora limitele fic\u021biunii. Discut\u0103m \u00eempreun\u0103 ideile, la \u00eenceputul fiec\u0103rui proiect, nu definim formatul pe care \u00eel vom folosi \u0219i r\u0103m\u00e2nem deschi\u0219i pe c\u00e2t posibil \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 \u2013 produsul poate apoi deveni o pies\u0103 de teatru, o instala\u021bie, un proiect de colaborare cu al\u021bi arti\u0219ti etc.<\/p>\n

Dup\u0103 o perioad\u0103 de discu\u021bii, eu scriu pove\u0219tile \u0219i textul, dar continui s\u0103 vorbesc cu ceilal\u021bi membri ai grupului despre concept, indiferent de rolul lor \u00een lucrarea final\u0103. Chiar dac\u0103 nu e chiar exemplul clasic de \u201ecrea\u021bie colectiv\u0103\u201d, implic\u0103 \u00een mod cert o mare cantitate de idei care provin de la noi to\u021bi. \u00cencerc\u0103m s\u0103 colabor\u0103m c\u00e2t de mult posibil \u00een produc\u021bia general\u0103 a \u00eentregului \u0219i form\u0103m o cooperativ\u0103 \u00een care to\u021bi c\u00e2\u0219tig\u0103m aproape aceea\u0219i sum\u0103 de bani \u00een momentele \u00een care e vorba s\u0103 primim ceva bani, ceea ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fiecare dat\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Publicat ini\u021bial pe artslant.com<\/strong>. <\/em><\/p>\n

Traducerea materialului integral \u00een curs de realizare.
\n<\/em><\/p>\n

Traducere de L.S<\/em>.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Practica interdisciplinar\u0103 a regizorului argentinian Mariano Pensotti este puternic influen\u021bat\u0103 de Teatrul Proletcultist din vremea revolu\u021biei ruse.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6383,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[95],"tags":[307,349,186],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6378"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6378"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6378\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6387,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6378\/revisions\/6387"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6383"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6378"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6378"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6378"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}