{"id":635,"date":"2013-05-29T22:05:52","date_gmt":"2013-05-29T22:05:52","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=635"},"modified":"2016-09-26T13:01:31","modified_gmt":"2016-09-26T13:01:31","slug":"povesti-din-filmul-celor-care-muncesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/05\/29\/povesti-din-filmul-celor-care-muncesc\/","title":{"rendered":"(Pove\u0219ti din) Filmul celor care muncesc"},"content":{"rendered":"

de Nicolae Mandea<\/i><\/strong><\/p>\n

Coinciden\u021ba face s\u0103 fi v\u0103zut recent trei filme care par a fi avut ambi\u021bia de a crea, fiecare \u00een felul s\u0103u \u0219i \u00een perioade diferite, reprezent\u0103ri ale socialului rom\u00e2nesc: R\u0103sun\u0103 valea<\/b> <\/i>(1950 \u2013 regia Paul C\u0103linescu), Puterea \u0219i adev\u0103rul<\/b> (1972 \u2013 regia Manole Marcus) \u0219i 8 Martie<\/b> <\/i>(2012 \u2013 regia Alexandru Belc). Cel din urm\u0103 este un documentar \u0219i a fost v\u0103zut \u0219i discutat la Dianei4, la una dintre proiec\u021biile organizate de Gazeta de Art\u0103 Politic\u0103<\/b>. Nu \u00eentotdeauna percepem falia dintre cinema \u0219i propagand\u0103 at\u00e2t de direct \u0219i spectaculos. Uneori reu\u0219im s\u0103 ne protej\u0103m, alteori manipularea este mai perfid\u0103. De data asta, ceea ce s\u0103rea \u00een ochi, provoc\u00e2nd o \u00eentrebare sfid\u0103toare, era superficialitatea reprezent\u0103rii muncii \u00eentr-un film dedicat \u0219antierului Bumbe\u0219ti-Livezeni \u0219i cvasi-absen\u021ba unor scene legate, \u00een vreun fel sau altul, de via\u021ba unui \u0219antier care, pentru a deveni metaforic, ar fi trebuit mai \u00eent\u00e2i s\u0103 existe<\/i>, \u00een Puterea \u0219i adev\u0103rul<\/b>.<\/p>\n

Munce\u0219te cineva \u00een filmul rom\u00e2nesc?<\/i><\/b><\/b><\/p>\n

Scenele de munc\u0103 nu au fost inventate de cinematograf. De altfel, adesea sunt ocolite, prin chiar natura subiectelor, mai ales \u00een genurile ce \u021bin de entertaiment<\/i>. Scenele de gen dedicate muncii \u0219i ac\u021biunilor productive sunt tradi\u021bionale \u00een artele vizuale. Reprezent\u0103rile picturale ale scenelor de munc\u0103 sunt, \u00een general, bogate \u00een informa\u021bii despre personaje, contextul spa\u021bial, lumea obiectelor, costuma\u021bia specific\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, activit\u0103\u021bile fizice marcheaz\u0103 ireversibil corpul uman, citim prin intermediul lor statutul existen\u021bial al fiec\u0103rui personaj, raporturile interumane \u0219i sociale care se stabilesc, tensionat \u0219i conflictual, sau ca rezultat al unei analize complexe. Exemplele cinematografice, de la Chaplin la \u0219coala documentarului englez sau la filmele fra\u021bilor Dardenne (alegerea este aleatorie) fac inutil\u0103 o demonstra\u021bie mai insistent\u0103. R\u0103m\u00eene totu\u0219i \u00eentrebarea: munce\u0219te cineva \u00een filmul rom\u00e2nesc?<\/i><\/p>\n

\"8-martie-551113l\"<\/a><\/p>\n

\u00cen filmul lui Alexandru Belc, 8 Martie<\/b>, <\/i>exist\u0103 un r\u0103spuns vizual \u2013 muncesc femeile \u2013 \u00a0\u0219i un r\u0103spuns implicit \u2013 muncesc to\u021bi cei care trebuie s\u0103-\u0219i c\u00ee\u0219tige existen\u021ba. La min\u0103, la atelierul de croitorie, la fabrica de lapte, \u00een rolul conduc\u0103torului tramvaiului, lucreaz\u0103 femei pentru care s\u0103rb\u0103toarea vine rar, din ce \u00een ce mai rar, \u0219i nu este echilibrat\u0103 dec\u00e2t de un sentiment pozitiv care, atunci c\u00eend realit\u0103\u021bile sunt prea aspre, este dublat de o doz\u0103 de umor. Perspectiva este echilibrat\u0103 \u00eentre observa\u021bionalismul empatic \u0219i subiectivitate, regizorul-operator capteaz\u0103 imagini-m\u0103rturii care au marca autenticit\u0103\u021bii. Personajele au identitate<\/i> iconic\u0103<\/i> \u0219i prin limbaj<\/i>. Tot ce povestesc\u00a0 este verosimil. Poate nu riguros exact, dar \u00een singurul caz \u00een care am fi putut ghici o form\u0103 de bovarism \u2013 povestea vatmani\u021bei care, \u00eenainte de a se m\u0103rita, a fost c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 de muzic\u0103 popular\u0103 \u2013, avem \u0219i \u201dproba verit\u0103\u021bii\u201d. Spa\u021biile \u00een care femeile muncesc au expresii diferite, de la degradarea apocaliptic\u0103 a anexelor miniere, la asepticul liniei de ambalaj al lactatelor sau utilizarea extensiv\u0103 a atelierului de croitorie. Toate accesoriile sunt banale \u0219i uimitoare \u00een acela\u0219i timp, mereu descoperi, cu pregnan\u021ba insolitului, cum se\u00a0 poate cerne praful de c\u0103rbune, cum se coase un guler, cum \u00ee\u0219i preg\u0103te\u0219te masa o muncitoare singuratic\u0103. Ac\u021biunile le apar\u021bin<\/i> \u00eentr-un mod unic, nimic nu este schematizat, ci bazat pe spirit de observa\u021bie \u0219i onestitate a selec\u021biei \u0219i montajului. Totu\u0219i, ac\u021biunile nu sunt folosite dec\u00e2t rar pentru analiza psihologic\u0103, cu excep\u021bia unei secven\u021be extraordinare, \u00een care o femeie se lupt\u0103 s\u0103 selecteze c\u0103rbunele de steril, lucr\u00e2nd la o band\u0103 care \u00eei dep\u0103\u0219e\u0219te capacitatea de a face fa\u021b\u0103 sarcinii, resim\u021bind absurdul inuman al situa\u021biei ce \u00eei dep\u0103\u0219e\u0219te \u0219i capacitatea de \u00een\u021belegere. Ceva pare s\u0103 lipseasc\u0103, fiind suplinit, totu\u0219i, de viziunea asupra unei lumi a c\u0103rei reprezentare este construit\u0103 artistic \u00een absen\u021ba analizei mai aprofundate a rela\u021biilor sociale.<\/p>\n

\"afis-rasuna-valea\"<\/a><\/p>\n

Cui apar\u021bine perspectiva?<\/i><\/b><\/p>\n

R\u0103sun\u0103 valea<\/b> <\/i>este imaginea unui compromis prost mascat \u00eentre arti\u0219ti disponibili angaj\u0103rii<\/i> \u00een slujba noului regim \u0219i o sec\u021bie de propagand\u0103, care prelua direct stilistica perioadei antonesciene. V\u0103zut azi, filmul este o jalnic\u0103 \u0219i ridicol\u0103 operet\u0103, pe alocuri cu mijloacele teatrului de revist\u0103. Actori de faim\u0103 (Radu Beligan, Eugenia Popovici, Geo Barton, Marcel Anghelescu) se \u00eentrec \u00een a da \u201dvia\u021b\u0103\u201d unor personaje pe care nu le poate salva nici m\u0103car ridicolul enorm. Se caut\u0103 \u201dtipologiile\u201d, se \u00eencearc\u0103 ilustrarea \u201dluptei de clas\u0103\u201d, se rostesc replici ce par extrase din ziarul partidului, iar rezultatul nu are nici m\u0103car credibilitatea unei comedii bulevardiere din perioada interbelic\u0103. Iar cel mai izbitor lucru este modul \u00een care este prezentat\u0103 munca \u00eentr-un film ce ar presupune o viziune eroizant\u0103 asupra \u0219antierului tineretului voluntar. Pare c\u0103 singurele activit\u0103\u021bi sunt legate de rostogolirea la vale a bolovanilor rezulta\u021bi din explozii (e drept c\u0103 uneori sunt \u00eenc\u0103rca\u021bi pe platforme primitive). Vedem de c\u00e2teva ori lucr\u00e2ndu-se la str\u0103pungerea unui tunel (se folosesc dou\u0103 ciocane pneumatice); la sf\u00e2r\u0219itul opera\u021biei, finalizate de m\u00e2nuitorul picamerului, de partea cealalt\u0103 se afl\u0103, bine-\u00een\u021beles, o muncitoare. \u00cen final avem ocazia de a ne delecta cu un spectacol de brigad\u0103 ce rezum\u0103 rapid toate cli\u0219eele filmului. Dac\u0103 ar fi avut inten\u021bia unei autoparodieri, Mircea \u0218tef\u0103nescu, autorul scenariului, nu ar fi reu\u0219it mai bine.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, se impune o \u00eentrebare: cui apar\u021bine perspectiva<\/i> din care aceast\u0103 reprezentare a socialului este construit\u0103? Lumii burgheze care \u00ee\u0219i impune stilistica? Lumii politice care \u00ee\u0219i vede reprezentate audiovizual rudimentele propagandistice? Este destul de probabil ca cinea\u0219tii rom\u00e2ni s\u0103 fi fost mai familiariza\u021bi cu propaganda cinematografic\u0103 german\u0103 sau central-european\u0103 dec\u00e2t cu filmele lui Eisenstein sau Dziga Vertov. Ideea reprezent\u0103rii artistice profunde a muncii \u0219i a rela\u021biilor complexe dintre oameni, mijlocite de procesul produc\u021biei de bunuri, le este str\u0103in\u0103. Temele avangardei (ma\u0219inismul, energia proteic\u0103) sunt la fel de inaccesibile. Evenimentul cotidian, observa\u021bia faptului divers, drama social\u0103 nu au nicio \u0219ans\u0103 \u00een fa\u021ba jurnalismului propagandistic, a pitorescului conven\u021bional \u0219i a anecdoticului ilustrativ.<\/p>\n

\"puterea-si-adevarul-168050l\"<\/a><\/p>\n

Este uimitor c\u00e2t de \u00eenrudite sunt cele dou\u0103 filme, R\u0103sun\u0103 valea<\/b> \u0219i Puterea \u0219i adev\u0103rul<\/b>, \u00een ciuda clarific\u0103rii evidente a perspectivei ideologice. \u00cen intervalul de dou\u0103 decenii, puterea \u0219i-a construit o politic\u0103 a reprezent\u0103rii bazat\u0103 pe o perspectiv\u0103 ideologic\u0103 supraindividual\u0103, coagulat\u0103 de conceptul de putere. \u00cen Puterea \u0219i adev\u0103rul<\/b>, reprezentarea muncii este marginalizat\u0103 de ast\u0103 dat\u0103 ideologic. Au reprezentare fic\u021bional\u0103 activi\u0219tii de partid (munca lor este de natur\u0103 ideologic\u0103), ceilal\u021bi vectori ai puterii, \u00eenso\u021bitorii lor (rude, tovar\u0103\u0219i mai vechi sau mai noi) \u0219i personajul complex al intelectualului, romantic sf\u00e2\u0219iat \u00eentre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i devotamentul ideologic (desigur, problema se rezolv\u0103 printr-un compromis mai degrab\u0103 dramaturgic). \u0218antierul este toposul recurent, al\u0103turi de rezisten\u021ba criminal\u0103 a du\u0219manilor regimului. Puterea \u0219i adev\u0103rul<\/b> tematizeaz\u0103 activistul de partid \u0219i procesul s\u0103u de clarificare politic-ideologic\u0103, iar cheia \u00een\u021belegerii perspectivei<\/i> filmului este dat\u0103 tot de descifrarea rela\u021biilor sociale. Munce\u0219te cineva \u00een lumea acestui prim-secretar regional singuratic \u0219i autocrat? Inginerul Petrescu pare s\u0103 \u00eencerce: \u00eel vedem la o plan\u0219et\u0103, a produs cel pu\u021bin un raport fundamentat, pe care nimeni nu pare dispus a-l citi sau \u00een\u021belege. Ajunge \u00eentr-un lag\u0103r de munc\u0103 unde, bine-\u00een\u021beles, car\u0103 pietri\u0219 cu targa. Este recuperat, adus la proiectare, pentru a fi apoi, dinnou, suspectat de sabotaj. Pe toat\u0103 durata filmului, vedem c\u00e2teva vizite la pas pe \u0219antier \u0219i dou\u0103 \u0219edin\u021be cu c\u00e2teva sute de muncitori, c\u00e2nd pentru deschiderea, c\u00e2nd pentru \u00eenchiderea \u0219antierului, mult mai pu\u021bin importante dec\u00e2t scenele de pescuit sau dec\u00e2t atentatul unor partizani la via\u021ba primului-secretar. Dramaturgia scenariului este mult mai bine articulat\u0103, dar, din nou, avem o adaptare a unor principii ale \u201dpiesei\/nuvelei bine scrise\u201d la un con\u021binut ideologic lipsit de m\u0103rcile autenticit\u0103\u021bii<\/i>, fiind preocupat, mai degrab\u0103, de construc\u021bia unei credibilit\u0103\u021bi a discursului ideologic<\/i>, credibilitate cucerit\u0103 prin rostirea unor secrete, de altfel binecunoscute, despre jocurile de putere. Calitatea observa\u021biei este precar\u0103, indiferent dac\u0103 se refer\u0103 la \u201dvocea\u201d personajului, la lumea sa obiectual\u0103, la tipologiile umane sau \u2013 piedic\u0103 suprem\u0103! \u2013 la ac\u021biuni \u0219i motiva\u021biile lor. De fapt, \u00eentr-un discurs de tip ideologic-propagandistic, nimic nu ar fi mai subversiv dec\u00e2t invazia autenticului. Instinctiv sau programatic, strategia de reprezentare ocole\u0219te cu grij\u0103 proba realit\u0103\u021bii. Calitatea de document a observa\u021biei cinematografice con\u021bine un ferment al fic\u021bionaliz\u0103rii verosimile ce scap\u0103 controlului ideologic. Lec\u021bia filmelor lui Milos Forman (s\u0103 mai amintim Balul pompierilor<\/b>?) nu putea da dec\u00e2t frisoane \u00een epoc\u0103.<\/p>\n

Totu\u0219i, de ce aceast\u0103 cenzur\u0103 obstinat\u0103 \u00een re-construc\u021bia cinematografic\u0103 a structurii sociale, a activit\u0103\u021bilor specific umane, de ce aceast\u0103 alungare a valorii muncii? Atunci c\u00eend inginerul Hauser roste\u0219te cuv\u00e2ntul \u201drentabilitate\u201d, efectul este uimitor, o lume \u00eentreag\u0103 pare a se trezi la un nou \u00een\u021beles, proasp\u0103t \u0219i periculos. Ce ar fi urmat? Poate o discu\u021bie despre reparti\u021bia social\u0103 a consumului? Cinematograful rom\u00e2nesc actual a dep\u0103\u0219it spectaculos schemele realismului socialist \u0219i teama de a observa realitatea. Filmul lui Alexandru Belc, 8 Martie<\/b>, <\/i>este cuceritor prin onestitatea \u0219i franche\u021bea sa. Discu\u021bia despre dificultatea de a realiza reprezent\u0103ri fic\u021bionale ale socialului \u00een care for\u021ba viziunii artistice personale s\u0103 fie dublat\u0103 de o echivalent\u0103 capacitate de analiz\u0103 a situ\u0103rii omului \u00een raport cu semenii s\u0103i r\u0103m\u00e2<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Nicolae Mandea Coinciden\u021ba face s\u0103 fi v\u0103zut recent trei filme care par a fi avut ambi\u021bia de a crea, fiecare \u00een felul s\u0103u \u0219i \u00een perioade diferite, reprezent\u0103ri ale socialului rom\u00e2nesc: R\u0103sun\u0103 valea (1950 \u2013 regia Paul C\u0103linescu), Puterea \u0219i adev\u0103rul (1972 \u2013 regia Manole Marcus) \u0219i 8 Martie (2012 \u2013 regia Alexandru Belc). Cel din urm\u0103 este un documentar \u0219i a fost v\u0103zut \u0219i discutat la Dianei4, la una dintre proiec\u021biile organizate de Gazeta de Art\u0103 Politic\u0103. Nu \u00eentotdeauna percepem falia dintre cinema \u0219i propagand\u0103 at\u00e2t de direct \u0219i spectaculos. Uneori reu\u0219im s\u0103 ne protej\u0103m, alteori manipularea este…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/635"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=635"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/635\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3460,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/635\/revisions\/3460"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=635"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=635"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=635"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}