{"id":6321,"date":"2018-03-10T19:11:09","date_gmt":"2018-03-10T16:11:09","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=6321"},"modified":"2019-01-10T20:18:19","modified_gmt":"2019-01-10T17:18:19","slug":"bluze-albastre-cea-mai-raspandita-miscare-de-avangarda-din-lume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2018\/03\/10\/bluze-albastre-cea-mai-raspandita-miscare-de-avangarda-din-lume\/","title":{"rendered":"Bluze albastre – Cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 mi\u0219care de avangard\u0103 din lume"},"content":{"rendered":"

de David Schwartz<\/strong><\/p>\n

Bluze Albastre (Siniaia Bluza) este o mi\u0219care de amploare de trupe de teatru angajat politic, auto-organizate, care a ap\u0103rut \u0219i s-a dezvoltat \u00een Uniunea Sovietic\u0103 \u00een anii \u201920. Arti\u0219ti, scriitori, jurnali\u0219ti, teoreticieni, muncitori, studen\u021bi, \u0219omeri au organizat o re\u021bea, sprijinit\u0103 de o revist\u0103 de popularizare cu apari\u021bie bis\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, care a cuprins \u00een momentele sale de v\u00e2rf c\u00e2teva mii de colective de teatru politic \u0219i posibil peste o sut\u0103 de mii de membri. Scopul explicit al mi\u0219c\u0103rii a fost r\u0103sp\u00e2ndirea valorilor \u0219i mesajului revolu\u021biei sovietice pe toat\u0103 \u00eentinderea U.R.S.S. – din \u201eKamceatka p\u00e2n\u0103 \u00een Georgia\u201d, conform propriului manifest. Mijloacele estetice s-au aflat la grani\u021ba \u00eentre ziar-vivant \u0219i forma\u021bie de estrad\u0103, cu monoloage, c\u00e2ntece, dansuri, scheciuri comice \u0219i demonstra\u021bii sportive incluse \u00een cadrul spectacolelor.<\/em> <\/strong><\/p>\n

\"\"

Trup\u0103 Bluze Albastre \u00een revista Siniaia Bluza<\/p><\/div>\n

Context: explozia teatrului de amatori ca urmare a Revolu\u021biei din Octombrie<\/strong><\/p>\n

\u00cen contextul revolu\u021bionar de dup\u0103 octombrie 1917, mi\u0219carea de teatru de amatori a c\u0103p\u0103tat dimensiuni extraordinare \u00een noul spa\u021biu sovietic, fiind, a\u0219a cum au considerat istoricii sovietici, o dovad\u0103 \u00een plus a emancip\u0103rii sociale aduse de revolu\u021bie. Guvernul revolu\u021bionar a sprijinit efervescen\u021ba teatral\u0103 \u2013 \u201eTeatrul este procesul de auto-educare al poporului\u201d, proclama ministerul culturii. \u00cen acest context s-a dezvoltat o serie de mi\u0219c\u0103ri teatrale populare \u0219i experimentale, care au deschis drumul unui teatru cu mesaj radical politic \u0219i organizat pe modele democratice. Au fost anulate grani\u021bele dintre public \u0219i arti\u0219ti, muncitorii \u0219i muncitoarele au devenit creatori\/creatoare, exers\u00e2ndu-\u0219i talentele regizorale, actorice\u0219ti sau scenografice, stimul\u00e2nd participarea spectatorilor \u0219i arti\u0219tilor la experien\u021be colective.<\/p>\n

\u00cen 1921, odat\u0103 cu \u00eencheierea r\u0103zboiului civil, teatrul de amatori a devenit o preocupare important\u0103 at\u00e2t pentru teoreticienii de teatru, c\u00e2t \u0219i pentru partidul bol\u0219evic. Atunci a ap\u0103rut distinc\u021bia fundamental\u0103 \u00eentre dou\u0103 concepte de teatru neprofesionist: liubitelski teatr<\/em> \u0219i samodeiateln\u00eei teatr<\/em>. Primul termen, cel utilizat la \u00eenceputul revolu\u021biei, are o conota\u021bie mai degrab\u0103 peiorativ\u0103, de teatru diletant, f\u0103cut de \u201eiubitori de teatru\u201d. Cel de-al doilea, introdus de teoreticianul V. Tihonovici \u00een 1922, cu sensul de \u201eactivitate auto-organizat\u0103\u201d, se potrivea mult mai bine at\u00e2t scopurilor declarate ale revolu\u021biei, c\u00e2t \u0219i dimensiunii reale a noului teatru muncitoresc. Dilemele politicilor culturale post-revolu\u021bionare se vor concentra tocmai \u00een jurul gradului de libertate \u0219i direc\u021biilor acestui teatru auto-organizat: pe de-o parte, experimentul \u0219i descoperirea unor noi mijloace artistice, de expresie revolu\u021bionar\u0103-proletar\u0103, erau dorite \u0219i \u00eencurajate. Pe de alt\u0103 parte, limitele ideologice ale acestor experimente trebuiau trasate cu grij\u0103 pentru a nu se \u00eentoarce chiar \u00eempotriva revolu\u021biei.<\/p>\n

\u00cen absen\u021ba s\u0103lilor de spectacol, noile mi\u0219c\u0103ri de teatru s-au dezvoltat \u0219i hr\u0103nit \u00een spa\u021bii alternative, \u00een special \u00een timpul revolu\u021biei, c\u00e2nd cluburile muncitore\u0219ti au ap\u0103rut \u00een spa\u021biile cele mai diverse: baruri, restaurante, cofet\u0103rii, depozite, s\u0103li de bal sau de lectur\u0103 confiscate de la vechii reprezentan\u021bi ai claselor privilegiate. Astfel, arti\u0219tii amatori au fost nevoi\u021bi s\u0103 improvizeze \u2013 de la draperii transformate \u00een cortin\u0103, la recuzit\u0103 adunat\u0103 din casele muncitorilor \u2013 d\u00e2nd na\u0219tere unor forme teatrale noi, care vor influen\u021ba estetica trupelor de teatru de mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Un regizor veteran al cercurilor de teatru de amatori, Aleksandr Mghebrov recomanda: \u201eC\u0103uta\u021bi-v\u0103 propriile scene, prieteni, nu cutiile pr\u0103fuite, muceg\u0103ite \u0219i \u00eemb\u00e2csite. Scena voastr\u0103 este peste tot \u0219i oriunde v\u0103 afla\u021bi. Scena voastr\u0103 este \u00eentreaga lume\u201d (Mghebrov, citat \u00een Mally 2016). Pornind de la aceste experien\u021be, au ap\u0103rut primele dezbateri despre arhitectura viitoarelor cluburi muncitore\u0219ti \u0219i primele propuneri de spa\u021bii modulare \u0219i multi-func\u021bionale, f\u0103r\u0103 scen\u0103 italian\u0103, cu scaune mobile, asem\u0103n\u0103toare cu principiul \u201ecubului negru\u201d de ast\u0103zi.<\/p>\n

\u00cen primii ani post-revolu\u021bionari, cluburile muncitore\u0219ti s-au extins rapid (\u00een anul 1925 erau \u00eenregistrate deja 3417 astfel de cluburi \u00een Uniunea Sovietic\u0103, 450 doar \u00een regiunea Moscova), fiind sprijinite institu\u021bional de consiliile or\u0103\u0219ene\u0219ti ale sindicatelor. Astfel, a \u00eenceput s\u0103 devin\u0103 tot mai serioas\u0103 situa\u0163ia evenimentelor artistice, educa\u021bionale \u0219i recreative desf\u0103\u0219urate \u00een aceste spa\u021bii. Diversele forme de experimente teatral-politice, de la spectacole-proces la agit-prop \u0219i p\u00e2n\u0103 la ziarele vivante \u0219i estrada de tip Bluze Albastre<\/strong>, vor reprezenta tot at\u00e2tea variante de a \u00eembina educa\u021bia politic\u0103 cu experien\u021ba comunitar\u0103 \u0219i recreativ\u0103 \u00een cadrul cluburilor \u0219i adun\u0103rilor muncitore\u0219ti.<\/p>\n

Teatru politic radical \u2013 spectacole-proces, agit prop, ziare vivante<\/strong><\/p>\n

Diverse forme de teatru cu mesaj politic explicit s-au dezvoltat \u00eenc\u0103 din timpul r\u0103zboiului civil (1917-1921) \u0219i au continuat s\u0103 func\u021bioneze ca spectacole didactice \u0219i recreative. Spectacolele-proces reproduceau situa\u021bia \u0219i condi\u021biile unui tribunal \u00een care erau aduse \u00een fa\u021ba justi\u021biei (reprezentate de multe ori chiar de c\u0103tre public) diverse personalit\u0103\u021bi politice \u0219i istorice, dar \u0219i mi\u0219c\u0103ri, idei, concepte sau perioade. Personalit\u0103\u021bile istorice erau dintre cele mai variate, de la Rasputin p\u00e2n\u0103 la \u00eensu\u0219i Vladimir Lenin, ale c\u0103rui idei \u0219i ac\u021biuni au fost \u201ejudecate\u201d \u00een cadrul unui astfel de spectacol-proces.<\/p>\n

Acest tip de spectacol va deveni foarte r\u0103sp\u00e2ndit \u00een cluburile muncitore\u0219ti pe parcursul anilor \u201920, av\u00e2nd dou\u0103 direc\u021bii de scenariu. O prim\u0103 direc\u021bie, \u201erealist\u0103\u201d, \u00een care sunt introdu\u0219i un avocat al ap\u0103r\u0103rii \u0219i unul al acuz\u0103rii, \u00eencearc\u0103\u00a0 reproducerea c\u00e2t mai \u201eautentic\u0103\u201d a unui tribunal. \u00cen acest tip de spectacole sunt judecate de obicei persoane \u0219i mai pu\u021bin idei. Al doilea tip de proces-spectacol este mai degrab\u0103 unul cu rezultatul cunoscut dinainte, \u00een care scopul este \u00een principal didactic \u0219i de amuzament \u2013 \u00een astfel de spectacole pot fi aduse pe banca acuz\u0103rii de la concepte \u2013 \u201ec\u0103s\u0103toria burghez\u0103\u201d \u2013 p\u00e2n\u0103 la c\u0103r\u021bi: cazul Bibliei, desigur ap\u0103rat\u0103 foarte sumar, ridiculizat\u0103 \u0219i condamnat\u0103.<\/p>\n

Un caz foarte interesant este cel al spectacolului-proces al c\u0103r\u021bii controversate a lui Isaac Babel, Armata de Cavalerie<\/strong>. Pus \u00een scen\u0103 \u00eentr-un club muncitoresc din Moscova \u00een 1926, procesul a avut parte de un final nea\u0219teptat: cartea a fost ap\u0103rat\u0103 de \u00eensu\u0219i autorul ei, prezent la spectacol, cu rezultate remarcabile \u2013 nu doar c\u0103 a fost achitat\u0103, ci chiar a fost declarat\u0103 drept lucrare care serve\u0219te revolu\u021biei.<\/p>\n

Poate cea mai radical\u0103 estetic \u0219i discutabil\u0103 etic form\u0103 de teatru de propagand\u0103 au fost trupele de agit-prop dezvoltate dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului civil. Membrii acestor trupe au refuzat antrenamentul teatral \u0219i orice leg\u0103tur\u0103 cu genurile \u0219i tehnicile de teatru burghez, refuzau orice form\u0103 de ierarhie \u0219i orice expertiz\u0103. S-au proclamat mesageri direc\u021bi ai guvernului revolu\u021bionar, hot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 transforme directivele legislative din limbaj birocratic \u00een practic\u0103 revolu\u021bionar\u0103, dezvolt\u00e2nd un limbaj care s\u0103 fie inteligibil pentru oricine. Astfel, trupele de agit-prop recurgeau deseori la mecansime coercitive de ru\u0219inare \u0219i terorizare a spectatorilor. De cele mai multe ori, spectacolele de agit-prop aveau loc chiar \u00een fabrici \u0219i durau foarte pu\u021bin (durata unei pauze de mas\u0103).<\/p>\n

Brig\u0103zile de agit-prop nu folosesc machiaj, costume, recuzit\u0103 sau texte dramatice. Dispre\u021buiesc rolul de \u201etrezire a con\u0219tii\u021bei\u201d rezervat teatrului politic dominant \u0219i \u00ee\u0219i propun direct schimbarea modului de ac\u021biune<\/em> al diverselor persoane sau grupuri. Multe dintre spectacolele acestor brig\u0103zi sunt interven\u021bii artistice de tip happening<\/em> sau instala\u021bie avant-la-lettre<\/em> \u00een cadrul c\u0103rora are loc umilirea persoanelor care nu se conformeaz\u0103 direc\u021biilor \u0219i principiilor revolu\u021biei. Echipa de agit-prop face o cercetare minu\u021bioas\u0103 \u00eenainte, \u00een locul de desf\u0103\u0219urare a interven\u021biei, afl\u0103 detalii despre organizarea produc\u021biei, despre personal \u0219i conducere, despre posibilii \u201edu\u0219mani\u201d ai procesului revolu\u021bionar. Schi\u021bele de scenariu sunt concepute pe baza acestei document\u0103ri. Sunt strigate \u00een public numele muncitorilor lene\u0219i, sunt instalate \u00een fabric\u0103 panouri cu fotografiile lucr\u0103torilor care \u00eent\u00e2rzie la munc\u0103, sunt chiar trimise scrisori acas\u0103 so\u021biilor lucr\u0103torilor care \u201esaboteaz\u0103 procesul de produc\u021bie\u201d.<\/p>\n

Aceste mijloace de ac\u021biune direct\u0103, uneori foarte inventive, nasc o serie de \u00eentreb\u0103ri de ordin etic, legate de raporturile de putere dintre brig\u0103zile agit-prop informate superficial despre contextul \u0219i condi\u021biile de munc\u0103, dar sus\u021binute puternic de conducerea politic\u0103, respectiv muncitorii supu\u0219i procesului de educa\u021bie (\u0219i \u00eembl\u00e2nzire) politic\u0103.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, o alt\u0103 direc\u021bie cu impact major ap\u0103rut\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului civil \u0219i dezvoltat\u0103 pe parcurs este cea a ziarelor-vivante (Jivaia Gazeta<\/em>), care va sta inclusiv la originea colectivelor Bluzelor Albastre<\/strong>. Acest tip de teatru s-a n\u0103scut din dorin\u021ba de a prezenta \u0219tirile politice \u0219i economice, dintr-o perspectiv\u0103 revolu\u021bionar\u0103, persoanelor ne-alfabetizate sau care nu aveau acces la presa scris\u0103, \u00een contextul Rusiei revolu\u021bionare \u00een care num\u0103rul analfabe\u021bilor era deosebit de ridicat, iar ziarele aveau probleme majore de tiraj. Ele au \u00eenceput ca lecturi publice ale ziarelor, la care s-au ad\u0103ugat \u00eencet-\u00eencet elemente de poezie, muzic\u0103 sau scheciuri satirice. Ziarele vivante nu-\u0219i propuneau o redare \u201eobiectiv\u0103\u201d a \u0219tirilor ci o interpretare politic\u0103, din perspectiv\u0103 bol\u0219evic\u0103, a situa\u021biei politice \u0219i economice imediate, fiind punctul de plecare pentru chemarea la lupt\u0103 \u0219i \u00eenrolare de partea sovietelor.<\/p>\n

Bluze Albastre \u2013 \u00eent\u00e2lnirea \u00eentre avangard\u0103 \u0219i teatru muncitoresc<\/strong><\/p>\n

Mi\u0219carea Bluze Albastre<\/strong> a \u00eenceput \u00een anul 1923, ca un exerci\u021biu studen\u021besc, ini\u021biat de c\u00e2\u021biva studen\u021bi la jurnalism \u2013 Boris Iujanin, Victor Mrozovski, A. Liahove\u021b \u0219i V. Voskresenski, inspirat de ziarele vivante care circulau deja \u00eenc\u0103 din perioada r\u0103zboiului civil. De altfel, Iujanin fusese membru \u00eentr-un astfel de ziar vivant, Smehopur<\/strong> (Frontul Vesel<\/strong>) \u00een timp ce a luptat ca soldat pe frontul de est.<\/p>\n

\u00cen doar un an, trupa se dezvolt\u0103, prime\u0219te sus\u021binere din partea statului \u0219i organiza\u021biilor sindicale, \u00ee\u0219i lanseaz\u0103 propria revist\u0103, distribuit\u0103 prin re\u021belele sindicale, iar modelul \u0219i principiile sale sunt reproduse de tot mai multe grup\u0103ri de amatori de pe \u00eentreg cuprinsul Uniunii Sovietice. \u00cen 1928, erau deja 551 de colective Bluze Albastre<\/strong> \u00eenregistrare oficial, dar ini\u021biatorii estimau num\u0103rul real la aproximativ 7000. Mi\u0219carea s-a \u00eentins aproape pe \u00eentreg cuprinsul \u021b\u0103rii de la Arhanghelsk la Du\u0219anbe \u0219i din Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Autonom\u0103 Moldoveneasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Autonom\u0103 Buriat-Mongol\u0103.<\/p>\n

Proliferarea extraordinar\u0103 a mi\u0219c\u0103rii \u00een r\u00e2ndul muncitorilor \u00eel va face pe criticul de teatru Deak s\u0103 afirme c\u0103 a fost \u201ecea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 mi\u0219care de avangard\u0103 din lume\u201d (Deak, 1973). Felul \u00een care \u0219i-au ales numele este semnificativ pentru inten\u021biile de angajament politic \u0219i pentru raporturile estetic-politice ale mi\u0219c\u0103rii: dup\u0103 cum afirm\u0103 Mrozovski, s-au numit Bluze Albastre nu pentru c\u0103 asta ar fi uniforma tradi\u021bional\u0103 a muncitorilor, ci pentru c\u0103 aceasta era uniforma \u00een care muncitorii erau reprezenta\u021bi<\/em> \u00een materialele de propagand\u0103. Astfel, mi\u0219carea \u0219i-a propus de la \u00eenceput s\u0103 se ralieze la \u0219i s\u0103 fie recunoscut\u0103 ca parte din aparatul de educa\u021bie revolu\u021bionar\u0103.<\/p>\n

Pornit\u0103 exclusiv de ne-profesioni\u0219ti (studen\u021bi la jurnalism), mi\u0219carea a cooptat cur\u00e2nd nume sonore de arti\u0219ti profesioni\u0219ti \u2013 de la dramaturgii Victor Ardov \u0219i Vladimir Mass, la Vladimir Maiakovski, cel mai important poet al momentului. Printre femeile care au intrat \u00een trup\u0103 au fost Liudmila Bercovici, L. Domoga\u021bkaia \u0219i V. Rebone, precum \u0219i viitoarea scenograf\u0103 oficial\u0103 a grup\u0103rii \u2013 artista avangardist\u0103 Nina Aizenberg, cea care va desena nu doar schi\u021be de costum \u0219i recuzit\u0103, ci inclusiv indica\u021bii de manual cu mecanisme \u0219i tehnici de adaptare, transformare \u0219i simplificare a costumelor \u0219i decorului, pentru uzul tuturor trupelor Bluze Albastre<\/strong>.<\/p>\n

At\u00e2t coregrafii experimentali\u0219ti Nicolai Foregger \u0219i Tamara Tomiss, c\u00e2t \u0219i regizorul de teatru \u0219i film Serghei Iutkevici vor regiza spectacole Bluze Albastre<\/strong>. \u00cen schimb, Victor Mrozovski se va profesionaliza ajung\u00e2nd s\u0103 lucreze \u00een laboratorul experimental al lui Vsevolod Meyerhold. Toat\u0103 aceast\u0103 efervescen\u021b\u0103 este caracteristic\u0103 unei \u00eent\u00e2lniri \u00eentr-adev\u0103r unice \u00eentre arta de avangard\u0103, preocupat\u0103 de mijloace de expresie noi, care s\u0103 serveasc\u0103 procesului revolu\u021bionar, \u0219i teatrul de amatori, auto-organizat, muncitoresc. \u00cen perioada 1923-1928 aceste dou\u0103 direc\u021bii s-au influen\u021bat \u0219i poten\u021bat reciproc.<\/p>\n

Cristalizarea esteticii Bluze Albastre, de la ziar vivant la estrad\u0103<\/strong><\/p>\n

Primele spectacole Bluze Albastre<\/strong> au avut loc \u00een ber\u0103rii \u0219i restaurante. Dup\u0103 cum \u00ee\u0219i aminte\u0219te criticul literar Osip Brik (citat \u00een Crane 2013), au creat de la \u00eenceput confuzie \u0219i interes. \u00cen timpul meselor, ap\u0103rea o echip\u0103 de arti\u0219ti \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een albastru care executau diverse numere comice \u0219i scheciuri. La prima vedere frivole, acestea c\u0103p\u0103tau dublu \u00een\u021beles \u0219i erau alternate cu momente explicite de educa\u021bie politic\u0103. Necesitatea de a atrage \u0219i men\u021bine aten\u021bia unui public de c\u00e2rcium\u0103 a dus la \u00eencorporarea \u00een estetica mi\u0219c\u0103rii a diverselor elemente de estrad\u0103 \u0219i variet\u00e9 \u2013 c\u00e2ntece, momente de dans \u0219i acroba\u021bie, costume colorate.<\/p>\n

Treptat, aceste momente de estrad\u0103 au c\u0103p\u0103tat a\u0219a un succes \u00eenc\u00e2t oamenii au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 cu familia la ber\u0103rie special pentru spectacol \u0219i barmanii au ajuns s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 c\u0103 lumea consum\u0103 prea pu\u021bin\u0103 b\u0103utur\u0103 din cauza spectacolelor. Estetica Bluzelor Albastre<\/strong> s-a constituit ca o combina\u021bie \u00eentre avangardism, educa\u021bie politic\u0103 comunist\u0103, elemente de cabaret \u0219i teatru popular tradi\u021bional. C\u00e2ntece sovietice (fiecare spectacol \u00eencepea \u0219i se \u00eencheia cu un mar\u0219 al Bluzelor Albastre<\/strong>) erau alternate cu numere de variet\u00e9; elemente de biomecanic\u0103 \u0219i \u201edansul ma\u0219inilor\u201d se combinau cu personaje din teatrul popular precum Ded Rae\u0219nik, \u021b\u0103ranul b\u0103rbos, critic la adresa boierilor, dar dep\u0103\u0219it de cuceririle revolu\u021biei.<\/p>\n

Combina\u021bia \u00eentre tradi\u021bie \u0219i avangard\u0103 este vizibil\u0103 \u0219i la nivelul costumelor. Nina Aizenberg deseneaz\u0103 costume populare ruse\u0219ti geometrizate \u00een stil cubist-constructivist. Acest eclectism specific spectacolelor de estrad\u0103 va ajuta at\u00e2t la atragerea publicului prin apelarea la genuri tradi\u021bionale, u\u0219or identificabile, c\u00e2t \u0219i la dinamizarea spectacolelor.<\/p>\n

Mi\u0219carea practic\u0103 un anti-estetism declarat \u2013 \u201eBluze Albastre<\/strong> respinge orice decoruri frumoase, realiste. Nu ve\u021bi vedea absolut niciun p\u00e2r\u00e2u \u0219i niciun mesteac\u0103n!\u201d (manifest din revista Siniaia Bluza<\/strong>, nr. 18\/1925, citat \u00een Mally 2016). Nina Aizenberg concepe un model de \u201eaplice\u201d care se monteaz\u0103 pe costumele albastre muncitore\u0219ti pentru a sugera clasa social\u0103 sau apartenen\u021ba unui personaj. Se pune foarte mult accentul pe elemente de recuzit\u0103 inter\u0219anjabile, care se transform\u0103 pe \u00eentreg parcursul spectacolului; pe elemente de costum hiper-sugestive (\u00eentr-un spectacol despre electrificare, un \u201ebec\u201d va fi jucat de un actor cu un bec de carton pe cap); pe pancarte \u0219i afi\u0219e cu texte scrise, at\u00e2t texte care \u00eenlesnesc identificarea personajelor \u0219i situa\u021biilor, c\u00e2t \u0219i slogane mobilizatoare.<\/p>\n

Aceast\u0103 estetic\u0103 a economiei de mijloace este pe de-o parte produsul constr\u00e2ngerilor materiale concrete (lipsuri la nivel de infrastructur\u0103 \u0219i resurse b\u0103ne\u0219ti), iar pe de alt\u0103 parte rezultatul unei viziuni politice coerente, anti-opulen\u021b\u0103, anti-estetizare, anti-teatru clasic-burghez, \u00een favoarea unor mesaje clare \u0219i impactante. De-asemenea, acest tip de estetic\u0103 are \u0219i o alt\u0103 valoare practic\u0103 \u2013 este relativ u\u0219or de reprodus de c\u0103tre orice grupare neprofesionist\u0103 cu resurse limitate, lucru fundamental pentru o mi\u0219care teatral\u0103 de colective auto-organizate la scar\u0103 na\u021bional\u0103.<\/p>\n

Revista Siniaia Bluza \u0219i subiectele spectacolelor<\/strong><\/p>\n

\"\"

Copert\u0103 Siniaia Bluza, 1926<\/p><\/div>\n

Primele numere ale revistei Siniaia Bluza<\/strong> au avut \u00een bun\u0103 parte rol de manual de utilizare a metodei. Dincolo de manifestul teoretic despre ziarul vivant, aceste numere includ sfaturi concrete pentru punere \u00een scen\u0103, diverse scenarii-model, schi\u021be de decor \u0219i costum, manuale de manufacturare a scenografiei. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, revista \u00eenlesnea coresponden\u021ba cu diversele colective din toat\u0103 \u021bara, \u00eencuraja un grad de autonomie a colectivelor respective at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te alegerile estetice (multe trupe din bazinul minier Donbass au ales chiar s\u0103 se numeasc\u0103 Bluzele Negre<\/strong>), c\u00e2t mai ales alegerea subiectelor \u0219i situa\u021biilor prezentate \u00een scenarii. Scenariile locale, trimise de diverse trupe din \u021bar\u0103, considerate reu\u0219ite, erau publicate \u00een revist\u0103.<\/p>\n

\u00cen primii ani, revista va fi alc\u0103tuit\u0103 \u00een principal din diverse elemente de scenariu \u2013 schi\u021be, monoloage, versuri, inclusiv partituri de c\u00e2ntece. Acestea erau prezentate independent \u0219i puteau fi reasamblate de colectivele interesate sau serveau doar ca model sau inspira\u021bie pentru propriile scenarii despre realitatea local\u0103. Fiecare num\u0103r includea \u00een jur de 10-12 texte care puteau fi introduse \u00een spectacole.<\/p>\n

\"\"

Copert\u0103 Siniaia Bluza 1926<\/p><\/div>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1926, toate articolele au fost nesemnate. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd ap\u0103reau numere tematice \u2013 num\u0103rul 26 a fost dedicat Zilei Interna\u021bionale a Femeilor, numerele 62-63 anivers\u0103rii Marii Revolu\u021bii din Octombrie. \u00cen ultimii ani de existen\u021b\u0103 (1927-1928), revista a c\u0103p\u0103tat un rol din ce \u00een ce mai pronun\u021bat de promovare \u0219i ap\u0103rare a mi\u0219c\u0103rii. \u00cen 1927 a fost publicat un album care con\u021binea fotografii cu trupe Bluze Albastre<\/strong> de pe \u00eentreg teritoriul Uniunii Sovietice.<\/p>\n

Subiectele abordate \u00een scenariile de spectacol variau foarte mult \u2013 de la biografia lui Vladimir Lenin, p\u00e2n\u0103 la descrierea procesului de alfabetizare; de la criticarea muncitorilor be\u021bivi sau individuali\u0219ti, la reforma monetar\u0103; de la sabotarea economic\u0103 a U.R.S.S.-ului de c\u0103tre statele occidentale, p\u00e2n\u0103 la colonizare \u0219i necesitatea revolu\u021biei proletare \u00een \u201elumea a treia\u201d. Vladimir Maiakovski a scris versurile unui scheci despre apari\u021bia metroului, care l\u0103uda avansul tehnologic \u0219i avantajele practice ale noului mijloc de transport. Un alt scheci se intitula \u201eJos cu kerosenul \u0219i lum\u00e2n\u0103rile, e timpul pentru becurile lui Lenin!\u201d \u2013 parabol\u0103 a procesului de modernizare, ilustrare teatral\u0103 a celebrei idei a lui Lenin: \u201eComunism = puterea sovietelor + electrificare\u201d. Solu\u021biile teatrale simple \u0219i puternice sunt vizibile \u0219i aici: scheciul \u00eencepe cu personajul-bec care c\u00e2nt\u0103 despre virtu\u021bile electrific\u0103rii pe muzica revolu\u021bionar\u0103 a Marseiezei<\/strong>.<\/p>\n

Echipa central\u0103 a Bluzelor Albastre<\/strong> nu este tocmai un model de egalitate de gen \u2013 rolurile de conducere sunt aproape \u00een \u00eentregime ale b\u0103rba\u021bilor \u0219i dup\u0103 cum observ\u0103 Crane (2013), inclusiv num\u0103rul dedicat Zilei Mondiale a Femeilor este semnat exclusiv de autori b\u0103rba\u021bi. Cu toate acestea, lucrurile stau ceva mai bine la nivelul mi\u0219c\u0103rii de amatori: sunt documentate chiar mai multe grupuri alc\u0103tuite exclusiv din femei; iar la nivelul subiectelor, rolul central al dinamicilor de gen \u00een preocup\u0103rile politicilor sovietice se reflect\u0103 \u00eentr-o aten\u021bie deosebit\u0103 pentru lupta pentru drepturile femeilor. De exemplu, unul dintre scenarii are \u00een centru un Ded Rae\u0219nik \u2013 \u00eentruchipare a prejudec\u0103\u021bilor \u0219i comportamentelor patriarhale, care nu contribuie la munca domestic\u0103 \u0219i bea toat\u0103 ziua. (Anti)eroul se confrunt\u0103 nu doar cu divor\u021bul ini\u021biat de so\u021bie (regimul sovietic tocmai simplificase considerabil procedura de divor\u021b), ci \u015fi cu faptul c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eempart\u0103 fix \u00een jum\u0103tate toate bunurile. Astfel, ajunge s\u0103 doarm\u0103 pe jum\u0103tate de pat \u0219i s\u0103 se \u00eembrace cu jum\u0103tate de pereche de pantaloni, pentru c\u0103, desigur, nu \u0219tie s\u0103-\u0219i confec\u021bioneze o pereche nou\u0103.<\/p>\n

Spectacolele au, astfel, func\u021bie politic\u0103 multipl\u0103 \u2013 documenteaz\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 transform\u0103rile sociale \u0219i tehnologice ale regimului revolu\u021bionar; educ\u0103 publicul \u00een probleme de economie sau politic\u0103 interna\u021bional\u0103; critic\u0103 comportamente devenite indezirabile \u00een noua societate socialist\u0103. Toate acestea apel\u00e2nd permanent la mijloace de divertisment \u2013 c\u00e2ntece, dans \u0219i acroba\u021bii, scheciuri comice \u0219i personaje bufe asem\u0103n\u0103toare m\u0103\u0219tilor populare. Acest amestec bine dozat de educa\u021bie politic\u0103, inova\u021bie teatral\u0103 \u0219i divertisment a atras publicul de la \u00eenceput \u0219i a condus la r\u0103sp\u00e2ndirea \u0219i impactul na\u021bional \u0219i interna\u021bional al mi\u0219c\u0103rii. Astfel, s-a realizat de fapt un dublu proces de auto-educare: pe de-o parte, muncitorii \u015fi muncitoarele implica\u021bi\/te \u00een colectiv trec printr-un proces durabil \u0219i intens de (auto)educa\u021bie politic\u0103 \u0219i artistic\u0103, inclusiv antrenament vocal \u0219i corporal pentru actori; pe de alt\u0103 parte, publicul la r\u00e2ndul s\u0103u este informat \u0219i educat de c\u0103tre propriii colegi muncitori.<\/p>\n

Teatrul auto-organizat ca agent modernizator \u2013 dimensiunea \u0219i mizele r\u0103sp\u00e2ndirii geografice<\/strong><\/p>\n

Cu toate c\u0103 cele mai multe colective Bluze Albastre<\/strong> \u0219i-au desf\u0103\u0219urat activitatea \u00een ora\u0219ul \u0219i regiunea Moscova, dimensiunea na\u021bional\u0103 a mi\u0219c\u0103rii a fost una important\u0103. O multitudine de trupe au fost \u00eenregistrate \u00een regiunea minier\u0103 Donbass \u0219i \u00een Caucazul de Nord, o alt\u0103 parte important\u0103 \u00een Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Ucrainian\u0103, c\u00e2teva \u00een republicile din Asia Central\u0103 \u0219i Caucaz. Aproape toate Republicile Autonome de pe teritoriul Rusiei aveau m\u0103car o trup\u0103 de Bluze Albastre, de la Abhazia la Ba\u0219chiria, de la Republica Autonom\u0103 T\u0103tar\u0103 la Republica Autonom\u0103 a Germanilor de pe Volga. Au existat trupe inclusiv \u00een Regiunile Autonome ale diverselor minorit\u0103\u021bi, din Cecenia \u0219i Osetia de Nord \u00een Cerchezia sau Hakasia; lucrarea lui Robert F. Crane (2013) con\u021bine o list\u0103 complet\u0103 a colectivelor \u00eenregistrate oficial, \u00een Anexa A, pag. 233. \u00cenfiin\u021barea acestor trupe a fost \u00eencurajat\u0103 at\u00e2t de distribu\u021bia pe scar\u0103 larg\u0103 a revistei, prin sindicate, c\u00e2t \u0219i de faptul c\u0103 trupele din Moscova organizau turnee \u00een diversele regiuni ale \u021b\u0103rii. Deseori, reprezenta\u021biile din turnee \u00eei inspirau pe muncitorii locali s\u0103 organizeze la r\u00e2ndul lor, pe cont propriu, o trup\u0103 de teatru pe model Bluze Albastre<\/strong>.<\/p>\n

Turneele \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea mi\u0219c\u0103rii trebuie analizate \u00een contextul istoric \u0219i politic al primilor ani de dup\u0103 Revolu\u021bie. Uniunea Sovietic\u0103 a mo\u0219tenit de la Imperiul \u021aarist o serie de regiuni cu popula\u021bie minoritar\u0103 (pe teritoriul U.R.S.S. se vorbeau \u00een jur de 200 de limbi diferite), care fuseser\u0103 supuse ocupa\u021biei militare \u0219i oprim\u0103rii imperialiste a regimului precedent. Una dintre principalele promisiuni ale Revolu\u021biei Bol\u0219evice a fost dreptul la auto-determinarea popoarelor. \u00cen acest context, conducerea sovietic\u0103 a trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 contradic\u021biei dintre autonomia na\u021bional\u0103 promis\u0103 \u0219i necesitatea de a p\u0103stra teritoriile respective \u00een cadrul Uniunii, pentru a dezvolta caracterul socialist al organiz\u0103rii politice \u0219i economice locale. Astfel, regimul s-a angajat \u00eentr-un proces simultan de decolonizare \u0219i construc\u021bie a identit\u0103\u021bii na\u021bionale locale, pe de-o parte, respectiv de construc\u021bie a statului na\u021bional modern socialist, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n

Acest proces contradictoriu a avut consecin\u021be complexe. Pe de-o parte, lupta \u00eempotriva organiz\u0103rii patriarhale \u0219i premoderne \u2013 atacarea religiei \u0219i autorit\u0103\u021bilor religioase, desfiin\u021barea diverselor privilegii feudale sau semi-feudale, campanii pentru emanciparea femeilor, reprimarea mi\u0219c\u0103rilor anticomuniste. Pe de alt\u0103 parte, o serie de ac\u021biuni afirmative: promovarea unor persoane din etniile respective \u00een roluri de conducere \u00een organiza\u021biile de partid \u0219i \u00een pozi\u021bii de decizie economico-politic\u0103 la nivel local; declararea limbii locale limb\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i administrativ\u0103 \u00een fiecare republic\u0103 \u0219i republic\u0103 autonom\u0103, care a avut drept consecin\u021b\u0103, \u00een multe cazuri, crearea limbii scrise, inexistente p\u00e2n\u0103 atunci; produc\u021bia de ziare, reviste, c\u0103r\u021bi, filme, opere literare, teatrale, muzicale \u00een limbile minoritare respective; promovarea folclorului \u0219i tradi\u021biilor locale. Aceast\u0103 uria\u0219\u0103 produc\u021bie cultural\u0103 specific local\u0103 trebuia \u00eens\u0103 s\u0103 se \u00eencadreze \u00een principiile politice bol\u0219evice. Iar tocmai aici devine foarte important rolul Bluzelor Albastre<\/strong>.<\/p>\n

De\u0219i revista mi\u0219c\u0103rii era publicat\u0103 \u00een rus\u0103, textele erau traduse de colectivele locale \u00een diversele limbi na\u021bionale, sau chiar \u00een alte limbi minoritare. \u00cen Leningrad func\u021biona o trup\u0103 care juca \u00een leton\u0103, iar \u00een Kazan un colectiv care performa \u00een idi\u0219. Mai departe, trupele locale aveau posibilitatea s\u0103 adapteze metodologia mi\u0219c\u0103rii pentru a promova cultura local\u0103; de exemplu, o trup\u0103 din Ta\u0219kent a schimbat costumele albastre muncitore\u0219ti cu costume tradi\u021bionale uzbece. \u00cen practic\u0103, dup\u0103 cum observ\u0103 Crane (2013), s-a realizat o sintez\u0103 \u00eentre cultura sovietic\u0103 \u0219i cultura local\u0103, din care a rezultat un proces amplu de democratizare a culturii. Produc\u0103tori de cultur\u0103 devin nu doar clasele sociale tradi\u021bional oprimate (muncitori \u0219i chiar \u0219omeri, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de exemplu \u00een cadrul trupei Bluze Albastre<\/strong> din Baku), ci inclusiv popula\u021bii minoritare care \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 propriile trupe de teatru \u00een acest spirit sincretic. \u00cen multe dintre aceste spa\u021bii, colectivele Bluze Albastre<\/strong> s-au format \u00eenaintea teatrelor de stat: Teatrul din Mahacikala, Daghestan, de exemplu, a fost \u00eenfiin\u021bat \u00een 1933, \u00een timp ce trupa muncitoreasc\u0103 era deja foarte activ\u0103 \u00eenc\u0103 din 1928, construind pentru public un cu totul alt tip de a\u0219teptare \u0219i raportare la experien\u021ba spectacolului de teatru.<\/p>\n

\"\"

Spectacol \u00een Parcul Culturii, Moscova, 1929<\/p><\/div>\n

R\u0103sp\u00e2ndirea mi\u0219c\u0103rii a rezultat \u00een produc\u021bia unei mari cantit\u0103\u021bi de spa\u021biu nou pentru spectacol, pun\u00e2nd bazele unor trupe \u00een locuri \u00een care nu exista \u00eenc\u0103 teatru \u0219i \u00eemputernicind grupuri marginalizate istoric \u2013 muncitori, femei, minorit\u0103\u021bi etnice. Prin toate acestea, Bluzele Albastre<\/strong> au ac\u021bionat pentru producerea spa\u021biului \u201eorizontal\u201d ce caracterizeaz\u0103 \u00eenceputurile Uniunii Sovietice, destabiliz\u00e2nd rela\u021bia ierarhic\u0103 dintre centru \u0219i periferie (Crane, 2013, p.77)<\/p>\n

Una dintre mizele declarate ale politicii sovietice a fost aceea de a reduce discrepan\u021bele dintre na\u021biunile \u201e\u00eenapoiate\u201d \u0219i cele mai \u201eevoluate\u201d din punct de vedere al proceselor de produc\u021bie. Acest raport ierarhic era \u00een\u021beles \u00een cadrul strict al materialismului istoric, care ierarhizeaz\u0103 modurile de produc\u021bie. \u00cen acest cadru, politica sovietic\u0103 a fost una de reducere a decalajelor istorice printr-un proces asumat de modernizare economic\u0103, social\u0103 \u0219i tehnologic\u0103, pornind de la ideea c\u0103 singurul fel \u00een care se pot schimba raporturile de oprimare \u00eentre o na\u021biune \u0219i alta este ca toate na\u021biunile s\u0103 fie \u00een aceea\u0219i etap\u0103 de dezvoltare. Desigur, dac\u0103 schimb\u0103m cadrul teoretic \u0219i analiz\u0103m lucrurile \u00een paradigma decolonial\u0103 (cum a \u00eencercat de exemplu Madina Tlostanova, 2010), lucrurile stau cu totul diferit: mi\u0219carea Bluze Albastre<\/strong> devine parte dintr-un proces de colonizare cultural\u0103, prin care ideologia dominant\u0103 a centrului este exportat\u0103 \u0219i reprodus\u0103 \u00een periferie \u0219i sus\u021bine men\u021binerea suprema\u021biei economice \u0219i politice a Rusiei Europene fa\u021b\u0103 de zonele periferice ale U.R.S.S.<\/p>\n

Etosul modernizator este indubitabil \u0219i asumat explicit, at\u00e2t \u00een discurs c\u00e2t \u0219i \u00een rezultatele concrete: un exemplu elocvent, oferit de Crane, este cel al reprezent\u0103rii femeilor din colectivul Bluze Gri<\/strong> din Ufa (Ba\u0219chiria, Asia Central\u0103) \u00een spectacolul muzical Koroleva Erred<\/strong> \u2013 \u00een echipamente sportive, execut\u00e2nd dansuri mecanice ce reproduc configura\u021bia \u0219i traseul unui avion, \u00eentr-o ilustrare clasic\u0103 a reprezent\u0103rii femeii moderne, emancipate de tradi\u021bie, care \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 cuceririle tehnologice. Un alt exemplu poate fi g\u0103sit \u00een publica\u021bia mi\u0219c\u0103rii, Siniaia Bluza<\/strong>: \u00een num\u0103rul 26, cel dedicat Zilei Interna\u021bionale a Femeilor, apar o serie de articole despre emanciparea de gen, printre care unele despre inegalitatea de gen din religia \u0219i cultura islamic\u0103 (citat \u00een Crane 2013, p.145).<\/p>\n

Dezbaterea despre rolul modernizator cu valen\u021be duble \u0219i contradictorii, emancipatoare \u0219i colonizatoare totodat\u0103, al teatrului proletar sovietic este complicat\u0103 \u0219i se \u00eenscrie \u00een controversa mult mai ampl\u0103 despre rolul Uniunii Sovietice la scar\u0103 global\u0103 \u0219i \u00een dinamica centru-periferie. Pe de-o parte, sigur c\u0103 este important s\u0103 d\u0103m credit unor voci locale precum Tlostanova \u00een criticile pe care le formuleaz\u0103 la experien\u021ba sovietic\u0103. Pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 circumscriem raporturile de for\u021be din interiorul Uniunii Sovietice contextului mai larg, al rela\u021biilor imperiale tradi\u021bionale \u0219i interna\u021bionale. Dup\u0103 cum insist\u0103 teoreticieni \u0219i activi\u0219ti africani sau latino-americani, echivalarea procesului de sovietizare cu colonizarea este foarte problematic\u0103, dac\u0103 se \u021bine cont de realiz\u0103rile economice, sociale \u0219i culturale \u00eenregistrate \u00een perioada sovietic\u0103, prin compara\u021bie cu exploatarea brutal\u0103 \u0219i jefuirea practicate \u00een procesul de colonizare occidental\u0103.<\/p>\n

Este \u00eens\u0103 cert c\u0103 mi\u0219carea Bluze Albastre<\/strong> a f\u0103cut parte dintr-un program de modernizare accelerat\u0103 \u0219i transformare socialist\u0103, care, \u00een anumite limite, a permis locuitorilor diverselor zone periferice din spa\u021biul sovietic s\u0103 devin\u0103 participan\u021bi \u0219i s\u0103 se implice direct \u00een schimb\u0103rile sistemice ce aveau loc, \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i aduc\u0103 propria contribu\u021bie la punerea \u00een practic\u0103 a principiilor socialiste \u00een teritoriul din care f\u0103ceau parte. Dup\u0103 cum atest\u0103 arhiva revistei, dezbaterile despre subiectele, tematicile \u0219i perspectivele abordate \u00een cadrul mi\u0219c\u0103rii Bluze Albastre<\/strong> au \u00eencurajat permanent dialogul cu periferiile \u0219i integrarea contribu\u021biilor \u0219i ideilor din zonele geografice cele mai diverse. \u00cens\u0103 controlul con\u021binutului \u0219i formei, precum \u0219i direc\u021bia politico-estetic\u0103 au venit \u00eentotdeauna de la Moscova.<\/p>\n

Critici la adresa Bluzelor Albastre<\/strong><\/p>\n

Dincolo de o posibil\u0103 critic\u0103 decolonial\u0103, aplicat\u0103 tardiv \u0219i din exterior, au existat \u00een perioada sovietic\u0103 o serie de voci critice la adresa mi\u0219c\u0103rii. Unul dintre punctele principale de atac a fost statutul incert al organiza\u021biei, care func\u021biona at\u00e2t \u00een regim profesionist, c\u00e2t \u0219i \u00een regim de teatru de amatori. Trupa ini\u021bial\u0103, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Iujanin \u015fi ceilal\u0163i studen\u0163i, a devenit o trup\u0103 profesionist\u0103, a cooptat numero\u0219i arti\u0219ti cunoscu\u021bi \u0219i a fost finan\u021bat\u0103 direct, ca \u0219i revista, de MGSPS (Consiliul Regional al Sindicatelor din Moscova). Destul de repede, arti\u0219tii implica\u021bi au \u00eenceput s\u0103 fie \u0219i pl\u0103ti\u021bi pentru munca lor.<\/p>\n

\u00cen acest timp, trupele de Bluze Albastre<\/strong> care au \u00eenflorit rapid la scar\u0103 na\u021bional\u0103 au fost \u00een mare parte trupe auto-organizate de muncitori amatori, care f\u0103ceau spectacole \u00een scop propagandistic \u0219i de divertisment, f\u0103r\u0103 a fi \u00eens\u0103 remunera\u021bi pentru ele. Acest statut complicat al mi\u0219c\u0103rii a atras o serie de critici, \u00een special la adresa \u201eprofesioni\u0219tilor\u201d despre care s-a sus\u021binut c\u0103 au tr\u0103dat mizele ini\u021biale ale teatrului auto-organizat. \u00cen aceea\u0219i direc\u021bie, criticii au acuzat forma\u021biile \u201eprofesioniste\u201d c\u0103 influen\u021beaz\u0103 \u0219i dicteaz\u0103 estetica \u0219i tematica \u201ede sus \u00een jos\u201d, tr\u0103d\u00e2nd astfel tocmai principiul auto-organiz\u0103rii, fundamental demersului ini\u021bial.<\/p>\n

Rela\u021bia dintre statutul de amator \u0219i cel profesionist era \u00eens\u0103 mai fluid\u0103 dec\u00e2t pare. Pe de-o parte, mul\u0163i dintre ini\u021biatorii mi\u0219c\u0103rii erau studen\u021bi la jurnalism, deci ei \u00een\u0219i\u0219i amatori, pe de alt\u0103 parte, mul\u021bi amatori care au ini\u021biat trupe \u00een ora\u0219e unde nu existau teatre au sf\u00e2r\u0219it angaja\u021bi \u00een teatrele de stat ca arti\u0219ti profesioni\u0219ti, odat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea acestora. Ca \u0219i \u00een cazul criticii decoloniale, \u0219i la critica raportului ierarhic dintre trupa originar\u0103 \u0219i celelalte se poate r\u0103spunde subliniind autonomia estetic\u0103 \u0219i tematic\u0103 de care se bucurau toate colectivele Bluze Albastre<\/strong>. Nu exist\u0103\u00a0 nicio dovad\u0103 a vreunei verific\u0103ri de conformitate sau condi\u021bion\u0103ri c\u0103tre celelalte trupe din partea ini\u021biatorilor.<\/p>\n

O critic\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103 \u201edin interior\u201d, a venit din partea unui grup constituit \u00een jurul ziarului vivant din Perm, care acuza Bluzele Albastre<\/strong> c\u0103 nu \u0219i-au definit exact stilul \u0219i abordarea, prezent\u00e2ndu-se drept teatru \u00een Moscova \u0219i drept ziar vivant \u00een provincie, c\u00e2nd de fapt este mai degrab\u0103 spectacol de estrad\u0103. Liderii mi\u0219c\u0103rii au ar\u0103tat c\u0103 \u00ee\u0219i asum\u0103 critica \u0219i au publicat \u00eentr-un num\u0103r al revistei Bluze Albastre<\/strong> manifestul integral al grupului din Perm.<\/p>\n

O alt\u0103 critic\u0103 important\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o dezbatere mai larg\u0103 din filmul \u0219i teatrul sovietic al anilor 1920 \u0219i se refer\u0103 la rolul \u0219i dimensiunea politic\u0103 a umorului \u0219i divertismentului. \u00cen filmul sovietic al perioadei existau discu\u021bii aprinse despre gradul \u00een care tr\u0103s\u0103turile filmului burghez occidental precum pove\u0219tile individuale, suspansul sau umorul facil de tip gag sunt mijloace legitime pentru un film cu mize revolu\u021bionare, poten\u021b\u00e2nd impactul asupra publicului, sau, din contr\u0103, sunt, ca forme de expresie, explicit anti-socialiste \u0219i d\u0103uneaz\u0103 educa\u021biei revolu\u021bionare. \u00cen mod similar, diverse voci critice s-au \u00eentrebat dac\u0103 accentul exagerat pe umor, gaguri \u0219i divertisment u\u0219or nu diminueaz\u0103 tocmai dimensiunea educa\u021bional-politic\u0103 a spectacolelor de tip ziar vivant.<\/p>\n

Amestecul de propagand\u0103 \u0219i distrac\u021bie a fost taxat ca fiind prea asem\u0103n\u0103tor cu spectacolele de cabaret pre-revolu\u021bionare \u0219i insuficient de puternic \u0219i impactant pentru a produce schimb\u0103ri majore \u00een spectatori. Acestor critici li s-a ad\u0103ugat \u0219i criticarea dimensiunilor prea mici ale spa\u021biilor de joc, care nu permit desf\u0103\u0219ur\u0103ri de for\u021be ample. Ca r\u0103spunsuri la acest tip de critici \u0219i la disensiunile din interiorul aripii experimentale a artei post-revolu\u021bionare, se vor na\u0219te \u00een anii urm\u0103tori at\u00e2t doctrina realismului socialist, c\u00e2t \u0219i arhitectura noilor spa\u021bii de cluburi muncitore\u0219ti, care revin la dimensiunile \u0219i a\u0219ezarea spa\u021bial\u0103 a clasicei cutii italiene.<\/p>\n

\u00cens\u0103 criticile cele mai importante vin de fapt din partea revistei concurente, Klubnaia S\u021bena<\/strong> (Scena de club<\/strong>) care abordeaz\u0103 o direc\u021bie fundamental diferit\u0103, aceea a spectacolelor clasice cu intrig\u0103 \u0219i desf\u0103\u0219urare realist\u0103, complet opus\u0103 colajului de tip variet\u00e9 al Bluzelor Albastre<\/strong>.<\/p>\n

\u00cenchiderea revistei \u0219i dispari\u021bia mi\u0219c\u0103rii Bluze Albastre<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1928, revista Bluze Albastre<\/strong> a fost trecut\u0103 din subordinea organiza\u021biei sindicale din Moscova \u00een administra\u021bia Comitetului Central al Sindicatelor (VTsSPS), organ care a decis suprimarea revistei, promi\u021b\u00e2ndu-le \u00een schimb o rubric\u0103 \u00een cadrul propriei reviste, rivale, Klubnaia S\u021bena<\/strong>, rubric\u0103 ce nu se va materializa niciodat\u0103. \u00cen paralel cu desfiin\u021barea revistei, toate trupele din Moscova au fost trecute de la administra\u021bia teatrelor la administra\u021bia muzicii, circului \u0219i estradei, ceea ce a \u00eensemnat o degradare simbolic\u0103 a statutului lor. Lipsit\u0103 de revist\u0103, principalul mijloc de r\u0103sp\u00e2ndire, reflec\u021bie \u0219i dezbatere, mi\u0219carea s-a stins treptat, odat\u0103 cu transform\u0103rile la nivel estetic promovate de aparatul de stat.<\/p>\n

Lovitura final\u0103 a fost dat\u0103 probabil de arestarea lui Boris Iujanin \u00een 1931, sub acuza\u021bia de spionaj. Iujanin a fost trimis \u00een lag\u0103rul de reeducare de la Kol\u00eema unde, conform unei relat\u0103ri a scriitorului Varlam \u0218alamov (citat \u00een Crane 2013), s-a declarat de meserie siniaia bluznik<\/em> \u0219i a organizat un ziar vivant al de\u021binu\u021bilor. Se pare, tot din relatarea lui \u0218alamov, c\u0103 motivul arest\u0103rii lui Iujanin a fost \u00eencercarea acestuia de a fugi din U.R.S.S. \u00cen aceea\u0219i perioada, V. Mrozovski, co-ini\u021biatorul mi\u0219c\u0103rii, s-a retras din Bluzele Albastre<\/strong>, care au disp\u0103rut la \u00eenceputul anilor \u201830 de pe scena teatrului sovietic.<\/p>\n

R\u0103sp\u00e2ndirea interna\u021bional\u0103 \u0219i mo\u0219tenirea Bluzelor Albastre \u0219i a teatrului auto-organizat sovietic<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1927, echipa central\u0103 a Bluzelor Albastre<\/strong> a \u00eentreprins un turneu \u00een Germania. Sprijinit \u0219i promovat prin Comintern, turneul a avut un succes enorm \u0219i a exercitat o influen\u021b\u0103 profund\u0103 asupra teatrului politic occidental.<\/p>\n

La nivel imediat, concret, s-au \u00eenfiin\u021bat trupe muncitore\u0219ti auto-organizate care lucrau pe metodele Bluzelor Albastre<\/strong> \u00een mai multe ora\u0219e din lume: Racheta Ro\u0219ie<\/strong> \u0219i Portavocea Ro\u0219ie<\/strong> \u00een Germania; Bluze Albastre<\/strong> din Bobigny, Fran\u021ba; Portavocea Ro\u0219ie<\/strong> \u00een Japonia; Bluze Albastre<\/strong> \u00een Chicago; Racheta Ro\u0219ie<\/strong> \u00een Los Angeles. Mai departe, spectacolele din Moscova i-au impresionat \u0219i inspirat pe principalii arti\u0219ti \u0219i teoreticieni occidentali de teatru politic ai momentului, Erwin Piscator \u0219i Bertolt Brecht. \u00cen textele lor teoretice, ambii vorbesc despre influen\u021ba teatrului proletar sovietic, influen\u021b\u0103 care, cel pu\u021bin \u00een cazul lui Brecht, este vizibil\u0103 \u00een op\u021biunile sale estetice \u2013 preferin\u021ba pentru cabaret, momente de umor \u0219i intermezzo<\/em>-uri muzicale, teoretizarea efectului distan\u021b\u0103rii \u0219i a unui teatru al proceselor istorice, anti-individualist, realist \u00een con\u021binut \u0219i anti-realist \u00een form\u0103.<\/p>\n

Pe termen lung, ziarul vivant a fost replicat \u00een teatrul muncitoresc nord-american din perioada New Deal<\/em>-ului, Federal Theatre Project<\/strong>, de\u0219i \u00eentr-o manier\u0103 diferit\u0103: mi\u0219carea respectiv\u0103 a fost menit\u0103 mai degrab\u0103 s\u0103 ofere slujbe actorilor r\u0103ma\u0219i f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 dec\u00e2t s\u0103 dezvolte teatrul muncitoresc neprofesionist. Principiile ziarului vivant au fost reciclate \u015fi de Augusto Boal \u00een ceea ce va numi Teatru-\u0218tiri<\/em>, metod\u0103 folosit\u0103 \u0219i teoretizat\u0103 \u00een cadrul campaniilor de alfabetizare din Peru, cu scopuri didactice \u0219i politice similare cu ale Bluzelor Albastre<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een ciuda dispari\u021biei sale timpurii \u0219i a domina\u021biei temporare a realismului socialist, mi\u0219carea de teatru auto-organizat de amatori a devenit una din m\u0103rcile regimurilor socialiste din \u00eentreaga lume, istoria diverselor ei componente, precum brig\u0103zile artistice de agita\u021bie \u0219i forma\u021biile de estrad\u0103, fiind str\u00e2ns legat\u0103 de \u00eenceputurile sale sovietice.<\/p>\n

\u00cen context sovietic, efervescen\u021ba \u0219i autonomia mi\u0219c\u0103rii de teatru auto-organizat, de amatori, s-a stins spre sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201920 dup\u0103 ce a hr\u0103nit \u00eentreaga mi\u0219care artistic\u0103 de avangard\u0103. Scenariile provocatoare, cu puternic\u0103 dimensiune participativ\u0103, care au animat trupele de agit-prop \u0219i spectacolele de estrad\u0103, au devenit prea riscante pentru regimul sovietic, care le-a \u00eenlocuit treptat cu estetica ceva mai previzibil\u0103 a realismului socialist. \u00cen context local, rom\u00e2nesc, teatrul de amatori din perioada socialist\u0103 \u2013 brig\u0103zile artistice de agita\u021bie \u0219i forma\u021biile de estrad\u0103 \u2013 care au folosit cel pu\u021bin unele dintre tehnicile de colaj experimentate de Bluzele Albastre<\/strong>, reprezint\u0103 un capitol extraordinar de bogat, cu poten\u021biale provoc\u0103ri artistice \u0219i politice, dar r\u0103mas deocamdat\u0103 obscur \u0219i complet nestudiat.<\/p>\n

Articolul se bazeaz\u0103 \u00een principal pe lucr\u0103rile despre teatrul auto-organizat sovietic, respectiv despre mi\u0219carea Bluze Albastre<\/strong>, scrise de Lynn Mally (Revolutionary Acts: Amateur Theater and the Soviet State, 1917-1938<\/strong>, Ithaca: Cornell University Press, 2016), respectiv de Robert F. Crane (From Kamtcheatka to Georgia: The Blue Blouse Movement and Early Soviet Spatial Practice<\/strong>, tez\u0103 de doctorat, Univeristy of Pittsburgh, 2013) \u0219i Frantisek Deak (\u201eBlue Blouse\u201d. <\/strong>The Drama Review nr. 17, March 1973, pg. 35-46). <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/p>\n

Bishop, Claire. Artificial Hells: Participatory Art and the Politics of Spectatorship<\/strong>. Verso Books, 2012.<\/p>\n

Brecht, Bertolt, John Willet (ed). Brecht on Theatre \u2013 A Development of an Aesthetic, edited and translated by John Willet<\/strong>. Methuen, 1988.<\/p>\n

Dune, Eduard M. Notes of a Red Guard<\/strong>. Trad. \u0219i ed. Diane Koenker \u0219i Steven Smith. Urbana: Illinois University Press, 1993.<\/p>\n

Piscator, Erwin. Teatrul Politic<\/strong>. Editura Politic\u0103, 1966.<\/p>\n

Tlostanova, Madina. Gender Epistemologies and Eurasian Borderlands<\/strong>. Palgrave Macmillan US, 2010.<\/p>\n

Youngblood, Denise J. Soviet Cinema in the Silent Era, 1918\u20131935<\/strong>. University of Texas Press, 1991.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bluze Albastre (Siniaia Bluza) este o mi\u0219care de amploare de trupe de teatru angajat politic, auto-organizate, care a ap\u0103rut \u0219i s-a dezvoltat \u00een Uniunea Sovietic\u0103 \u00een anii \u201920.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6370,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[160,80],"tags":[440,307,183,186],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6321"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6321"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6321\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6377,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6321\/revisions\/6377"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6370"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6321"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6321"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6321"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}