{"id":6257,"date":"2018-01-10T16:18:20","date_gmt":"2018-01-10T13:18:20","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=6257"},"modified":"2019-01-10T19:21:40","modified_gmt":"2019-01-10T16:21:40","slug":"proiecte-organizare-si-idei-feministe-revolutionare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2018\/01\/10\/proiecte-organizare-si-idei-feministe-revolutionare\/","title":{"rendered":"Proiecte, organizare \u0219i idei feministe revolu\u021bionare"},"content":{"rendered":"

– Departamentul pentru Munca \u00een R\u00e2ndurile Femeilor – <\/strong><\/p>\n

de Laura Sandu<\/p>\n

\"\"

\u00centrunire Jenotdel<\/p><\/div>\n

Uitarea, ocultarea inten\u021bionat\u0103 sau demonizarea complexei istorii a proiectelor \u0219i ac\u021biunilor revolu\u021bionare din Rusia primei treimi a secolului trecut nu este una accidental\u0103, ci se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sub presiunea discursului dominant global, care num\u0103r\u0103 printre obiectivele sale principale evitarea cre\u0103rii spa\u021biului \u0219i prilejului pentru o ruptur\u0103 ideologic\u0103, alimentat\u0103 istoric, cu neoliberalismul. Aceast\u0103 afirma\u021bie este consistent\u0103 cu una dintre ideile exprimate de teoreticiana indian\u0103 feminist\u0103 \u0219i marxist\u0103 Soma Marik, \u00een cartea sa Reinterrogating Classical Marxist Discourses of Revolutionary Democracy<\/strong>. Aici, Marik observ\u0103 revolu\u021bia bol\u0219evic\u0103 dintr-o pozi\u021bie con\u0219tient\u0103 \u0219i critic\u0103 de gen, subliniind c\u00e2teva aspecte esen\u021biale, precum caracterul genizat al \u201eclasei\u201d, a\u0219a cum o \u00een\u021belegeau bol\u0219evicii, sau consecin\u021bele profesionaliz\u0103rii revolu\u021biei \u00een contextul istoric \u0219i social al momentului, \u0219i identific\u00e2nd un discurs feminist bol\u0219evic, numit a\u0219a post-factum \u2013 din moment ce, din diverse motive obiective \u0219i circumstan\u021biale, revolu\u021bionarele nu voiau s\u0103-\u0219i asume acest apelativ[1]<\/a>.<\/p>\n

Asupra proiectului de creare a unei noi subiectivit\u0103\u021bi politice feminine identificabil \u00een discursul feminist bol\u0219evic \u0219i asupra modurilor de realizare a acestuia, vizibile \u00een special \u00een activitatea Departamentului pentru Munca \u00een R\u00e2ndurile Femeilor<\/strong> \u2013 Jenotdel<\/strong>, se va apleca \u0219i articolul de fa\u021b\u0103. Demersul, chiar dac\u0103 unul incipient \u0219i schematic, e necesar din cel pu\u021bin trei puncte de vedere.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, ca minim\u0103 contribu\u021bie la recuperarea critic\u0103 a unor istorii revolu\u021bionare feministe, din perspectiv\u0103 local\u0103. Ce putem g\u0103si folositor azi, concret, \u00een ideologia, modurile de organizare \u0219i practicile activistelor Rusiei revolu\u021bionare? Apoi, ce anume din ideile \u0219i practicile lor e criticabil din pozi\u021biile noastre contemporane, intersec\u021bionale, queer \u0219i decoloniale, informate deci de abunden\u021ba \u0219i diversitatea experien\u021belor, practicilor \u0219i ideilor feministe care au dat formele \u0219i consisten\u021ba mi\u0219c\u0103rilor \u00een ultima sut\u0103 de ani?<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, \u0219i la fel de important, acest demers dore\u0219te s\u0103 aduc\u0103 o minim\u0103 contribu\u021bie la produc\u021bia de narative locale despre uria\u0219ul aport al femeilor \u2013 muncitoare, teoreticiene, activiste de la baz\u0103 \u2013 la mi\u0219c\u0103rile ideologice, sociale, legislative ale primilor ani revolu\u021bionari. Discursul revolu\u021bionar bol\u0219evic era centrat \u00een jurul muncitorului ca subiect masculin \u0219i al unor tematici specifice, adecvate emancip\u0103rii acestuia, \u0219i nu recuno\u0219tea drept valide \u0219i legitime, spre exemplu, revendic\u0103rile privind \u00eencetarea agresiunilor sexuale la care erau supuse muncitoarele \u00een fabrici, la perchezi\u021bia corporal\u0103 de la \u00eencheierea programului. Marik arat\u0103 cum, \u00een 1912, \u00een cadrul unor greve la care participau multe muncitoare, s-au f\u0103cut astfel de revendic\u0103ri, care \u00eens\u0103, din cauza neconcordan\u021bei lor cu categoriile politice stabilite de revolu\u021bionari, nu au fost sus\u021binute de ace\u0219tia.<\/p>\n

\u0218i discursurile contemporane referitoare la revolu\u021bia rus\u0103 sunt marcate de aceea\u0219i centrare pe subiectul masculin al acesteia \u0219i de aceea\u0219i lips\u0103 de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i pozi\u021bionare feminist\u0103. C\u00e2nd este vorba despre rolul femeilor \u00een revolu\u021bia din februarie, remarca Choi Chaterjee \u00een cartea sa Celebrating Women: Gender, Festival Culture and Bolshevik Ideology<\/strong>, comentatorii, fie c\u0103 e vorba de spectatori, participan\u021bi, istorici marxi\u0219ti sau liberali, sunt cu to\u021bii de acord c\u0103 femeile au jucat un rol important \u00een evenimentele de atunci. Dar dup\u0103 ce fac aceast\u0103 afirma\u021bie, remarc\u0103 Chaterjee, istoricii trec la \u201elucrurile serioase\u201d, precum activit\u0103\u021bile Dumei, deciziile mini\u0219trilor, revoltele for\u021belor armate sau rolul jucat de diverse partide socialiste.<\/p>\n

\u201eFemeile rareori au l\u0103sat m\u0103rturii ale activit\u0103\u021bilor lor, iar pu\u021binul pe care l-au l\u0103sat se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 constea \u00een pove\u0219tile c\u00e2torva participante la revolu\u021bie c\u0103rora le venea greu s\u0103 pun\u0103 accentul pe activit\u0103\u021bile lor, sau chiar s\u0103 le acorde vreo semnifica\u021bie anume. Din p\u0103cate, t\u0103cerile femeilor au fost de prea multe ori interpretate de posteritate ca lips\u0103 de participare\u201d, spune Chaterjee.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00eentr-un mod foarte punctual, demersul de fa\u021b\u0103 se construie\u0219te \u00een contra discursului dominant neoliberal care recunoa\u0219te \u0219i ofer\u0103 spa\u021biu exclusiv tradi\u021biilor \u0219i istoriilor feministe de dreapta, repet\u00e2nd \u00een mod obositor c\u0103 \u00een istoriile socialiste ale regiunii pe care o locuim nu vom g\u0103si dec\u00e2t idei \u0219i practici care au dus la opresiune \u0219i violen\u021b\u0103 \u00eempotriva femeilor. C\u0103 statele socialiste au pus \u201eo dubl\u0103 povar\u0103\u201d pe umerii femeilor \u2013 cea a familiei \u0219i cea a muncii salariate \u2013 c\u00e2nd de fapt aceasta era una dintre criticile de baz\u0103 ale feministelor revolu\u021bionare la adresa capitalismului, care a \u00eempov\u0103rat prin dubla exploatare femeile muncitoare (\u0219i vom vedea solu\u021biile propuse de ele pentru combaterea ambelor tipuri de exploatare). C\u0103 ideologia socialist\u0103 a fost pudic\u0103 \u0219i patriarhal\u0103 \u2013 o \u0219tampil\u0103 pus\u0103 ap\u0103sat \u00eenaintea oric\u0103rei explor\u0103ri care s\u0103 analizeze, de exemplu, ideile Alexandrei Kollontai despre iubire, familie \u0219i sexualitate. C\u0103 nu a existat alt feminism \u201eadev\u0103rat\u201d dec\u00e2t cel de factur\u0103 caritabil\u0103 \u0219i burghez\u0103, c\u0103 istoriile \u0219i tradi\u021biile acestuia sunt singurele la care ne putem raporta ast\u0103zi ca teoreticiene \u0219i activiste feministe.<\/p>\n

\u00cen contextul \u00een care terenul ideologic local al ultimilor aproape 30 de ani s-a ar\u0103tat gata s\u0103 recunoasc\u0103, fie \u0219i \u00een modurile depreciative, cinice, minimizante \u00een care a f\u0103cut-o, numai astfel de tradi\u021bii \u0219i de istorii, e nevoie s\u0103 contribuim c\u00e2t mai activ la consolidarea \u0219i vizibilizarea eforturilor\u00a0 \u0219i tradi\u021biilor feministe de st\u00e2nga.<\/p>\n

Rezum\u00e2nd, acest articol traseaz\u0103 c\u00e2teva direc\u021bii pentru inventarierea proiectului de creare a unui nou subiect politic feminin, identificabil \u00een istoria, modul de organizare \u0219i direc\u021biile de ac\u021biune ale Departamentului pentru Munca \u00een R\u00e2ndurile Femeilor<\/strong>. Articolul este deci o tentativ\u0103 de recuperare critic\u0103 a unor moduri de g\u00e2ndire \u0219i organizare feministe revolu\u021bionare \u0219i invit\u0103 la continuare prin explor\u0103ri colective, grupuri de studiu sau interven\u021bii artistice.<\/p>\n

Ce a fost Jenotdel \u2013 povestea, pe scurt<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen 1917, \u00een Rusia, femeile reprezentau 40% din for\u021ba de munc\u0103 \u0219i erau \u00een special muncitoare necalificate, care \u00eendeplineau sarcinile cele mai nepl\u0103cute \u0219i mai prost pl\u0103tite. Muncitoarele participaser\u0103 la revolu\u021bia din 1905 \u0219i o declan\u0219aser\u0103 pe cea din februarie 1917. Choi Chaterjee afirm\u0103 c\u0103 celor dou\u0103 revolu\u021bii, celei din februarie \u0219i celei din octombrie, li s-au dat de multe ori \u00een narativele istorice sovietice interpret\u0103ri genizate \u2013 cea din februarie fiind interpretat\u0103 ca revolu\u021bie feminin\u0103, iar cea din octombrie, ca revolu\u021bie adev\u0103rat\u0103, masculin\u0103. Bol\u0219evicii au v\u0103zut revolu\u021bia din februarie ca pe o serie de rebeliuni spontane \u0219i necontrolate ale unor cohorte de muncitoare \u00eenapoiate \u0219i reac\u021bionare. Faptul c\u0103 muncitoarele din mediul urban r\u0103m\u0103seser\u0103 pasive p\u00e2n\u0103 atunci la propaganda bol\u0219evic\u0103 nu a fost pus de ace\u0219tia pe seama unei strategii politice gre\u0219ite din partea lor, ci a fost explicat prin lipsa de educa\u021bie politic\u0103 a femeilor.<\/p>\n

\"\"

Februarie 1917<\/p><\/div>\n

A\u0219a c\u0103, \u00een februarie 1917, Verei Slutskaia (membr\u0103 a partidului, care participase \u0219i la revolu\u021bia din 1905), i se cere un plan pentru munca \u00een r\u00e2ndurile femeilor, iar aceasta vine cu ideea unei sec\u021bii de propagand\u0103 direc\u021bionat\u0103 \u0219i a relu\u0103rii publica\u021biei Rabotnitsa<\/strong> (Muncitoarea) care fusese suspendat\u0103 pe timpul r\u0103zboiului. Apoi, \u00een aprilie 1917, Alexandra Kollontai propune crearea unui departament special \u00een acest scop.<\/p>\n

\u00cen noiembrie 1918, are loc la Moscova Conferin\u021ba Muncitoarelor \u0219i \u021a\u0103r\u0103ncilor din Rusia<\/strong>. Se estimase c\u0103 nu vor participa mai mult de 300 de delegate, dar la sesiunea de deschidere, pe 16 noiembrie, au luat parte 1147 de femei. La aceast\u0103 conferin\u021b\u0103 a ap\u0103rut propunerea ca la fiecare organiza\u021bie de partid s\u0103 fie ata\u0219at\u0103 o comisie pentru propaganda \u00een r\u00e2ndurile femeilor.<\/p>\n

Iar \u00een septembrie 1919, este \u00eenfiin\u021bat Jenotdel<\/strong> – Departamentul Partidului Comunist pentru Munca \u00een R\u00e2ndul Femeilor Muncitoare \u0219i al \u0162\u0103r\u0103ncilor, condus ini\u021bial de Inessa Armand.<\/p>\n

Jenotdel trebuia s\u0103 devin\u0103 un mijloc eficient de recrutare a femeilor \u00een partid, dar direc\u021biile sale de ac\u021biune propriu-zis\u0103 au fost propaganda, educa\u021bia politic\u0103, instruirea \u00een vederea folosirii drepturilor de cur\u00e2nd ob\u021binute \u0219i auto-organizarea local\u0103.<\/p>\n

Departamentul a avut sediul central la Moscova \u0219i ac\u021biona la nivel local prin sedii speciale \u00een regiuni, jude\u021be \u0219i localit\u0103\u021bi. A avut de-a lungul existen\u021bei sale cinci pre\u0219edinte[2]<\/a> \u0219i \u0219i-a continuat activitatea p\u00e2n\u0103 \u00een 1930, c\u00e2nd a fost acuzat de devia\u021bionism feminist \u0219i desfiin\u021bat.<\/p>\n

\u00cen decursul celor 11 ani de func\u021bionare, Jenotdel a desf\u0103\u0219urat campanii de propagand\u0103 intensive, cu ajutorul publica\u021biilor sale. \u00cen 1921, avea deja c\u00e2te o pagin\u0103 special\u0103, dedicat\u0103 femeilor, \u00een 74 de ziare s\u0103pt\u0103m\u00e2nale. \u00cen afar\u0103 de acestea, Departamentul publica propriul buletin s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u0219i revista lunar\u0103 Kommunistka<\/strong>, cu tiraj de 30.000 de exemplare. Comisia editorial\u0103 supraveghea publicarea bro\u0219urilor \u0219i pamfletelor pentru propaganda de partid \u00een r\u00e2ndurile femeilor, cu un tiraj de peste 400.000 doar \u00een primele \u0219ase luni ale lui 1921.<\/p>\n

Pentru cre\u0219terea implic\u0103rii femeilor, care r\u0103spundea \u00eentr-un fel problemei \u201eapatiei politice\u201d a acestora, a\u0219a cum fusese formulat\u0103 \u00een discursul bol\u0219evic, dar care, chiar \u0219i a\u0219a, a fost eficient\u0103 \u00een antrenarea femeilor \u00een spa\u021biul public, Jenotdel a \u00eenfiin\u021bat sistemul delegatelor. Prin intermediul acestuia, femeile lucrau c\u00e2teva luni \u00een administra\u021bia public\u0103, \u00een\u021belegeau modurile de func\u021bionare a acesteia \u0219i se \u00eentorceau \u00een mediile proprii urm\u00e2nd s\u0103 le explice \u0219i altor femei ce \u00eenv\u0103\u021baser\u0103.<\/p>\n

\"\"

Delegata, G. Riajschi, 1927<\/p><\/div>\n

Dar dincolo de activit\u0103\u021bile eficiente de educa\u021bie politic\u0103 \u0219i propagand\u0103, care corespundeau perfect cerin\u021belor de partid privitoare la femei \u0219i formulate, cum am spus, dintr-o pozi\u021bie centrat\u0103 pe un subiect politic masculin, membrele Jenotdel au proiectat \u0219i au ac\u021bionat organizat de la baz\u0103, r\u0103spunz\u00e2nd unor nevoi foarte clare \u0219i specifice muncitoarelor din rural \u0219i urban. Pe scurt, pentru c\u0103 vom reveni mai jos asupra acestor aspecte, Jenotdel a \u00eencurajat organizarea cooperativelor pentru muncitoarele r\u0103mase f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 \u00een perioada NPE; a \u00eenfiin\u021bat spa\u021bii sigure, \u00een care acorda prim-ajutor, asisten\u021b\u0103 juridic\u0103, cursuri de toate felurile; iar delegatele Jenotdel au \u00eenfiin\u021bat peste 25.000 de \u0219coli de alfabetizare, campania cu cea mai mare rat\u0103 de succes dintre toate ac\u021biunile Departamentului. Aceste exemple punctuale sunt, probabil, cele asupra c\u0103rora e util s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u021bia \u0219i eforturile de cercetare \u0219i recuperare din perspectiv\u0103 feminist\u0103 contemporan\u0103.<\/p>\n

Proiectul de producere a unei noi subiectivit\u0103\u021bi politice feminine<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 revolu\u021bia din octombrie, bol\u0219evicii au asigurat din punct de vedere juridic completa egalitate \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei. Dar pentru feministele bol\u0219evice, egalitatea formal\u0103, legal\u0103, nu era dec\u00e2t \u00eenceputul, baza pentru producerea unei noi subiectivit\u0103\u021bi feminine, potrivite cu vremurile \u0219i societatea pe care le proiectau. Chatterjee \u0219i Evans identific\u0103 \u0219i analizeaz\u0103 acest proiect, concretizat \u00een special \u00een activit\u0103\u021bile \u0219i ideile propagate de Departamentul pentru Munca \u00een R\u00e2ndurile Femeilor.<\/p>\n

Narativele bol\u0219evice considerau c\u0103 femeile sunt retrograde, apolitice \u0219i pasive, dar, remarc\u0103 Chatterjee, n-au folosit niciodat\u0103 argumente \u201edin natur\u0103\u201d pentru a ar\u0103ta incapacitatea biologic\u0103 a femeilor de a activa ca cet\u0103\u021bene depline \u00een spa\u021biul public. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 aceste tr\u0103s\u0103turi ca \u201e\u00eenn\u0103scute\u201d, \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een vreun fel \u00een biologie sau apar\u021bin\u00e2nd unei naturi feminine fixe, le vedeau ca pe rezultatul unei istorii tragice. Discursurile revolu\u021bionare sus\u021bineau c\u0103 reinventarea femeilor este posibil\u0103 dac\u0103 ele aleg s\u0103 internalizeze morala \u0219i valorile propagandei bol\u0219evice. Iar subiectivitatea politic\u0103 feminin\u0103 proiectat\u0103 de bol\u0219evici era o combina\u021bie de feminitate rus\u0103, dedicare revolu\u021bionar\u0103 \u0219i o mare capacitate de sacrificiu. F\u0103r\u0103 prea multe puncte comune cu sinele autonom proiectat de feminismul liberal, aceast\u0103 subiectivitate presupunea un tip de situare angajat\u0103 la intersec\u021bia dintre datoria fa\u021b\u0103 de binele public \u0219i partid, spune Chaterjee.<\/p>\n

Evans analizeaz\u0103 proiectul de producere a subiectivit\u0103\u021bii revolu\u021bionare, \u00eentr-un articol \u00een care \u00eel nume\u0219te \u201eutopia\u201d Jenotdelului. Mai exact, spune Evans, feministele bol\u0219evice urm\u0103reau \u201ecrearea unei femei noi, ale c\u0103rei caracteristici principale s\u0103 fie independen\u021ba fa\u021b\u0103 de \u00eendatoririle \u0219i aspira\u021biile tradi\u021bionale, \u0219i activismul. O lupt\u0103toare revolu\u021bionar\u0103, o cet\u0103\u021bean\u0103 puternic\u0103 \u0219i liber\u0103, cu nimic inferioar\u0103 b\u0103rbatului, care \u00ee\u0219i extrage energia emo\u021bional\u0103 din munca ei, din tov\u0103r\u0103\u0219ia celor cu care tr\u0103ie\u0219te \u0219i din iubirea celor pe care \u00eei poate alege \u0219i respinge liber.\u201d<\/p>\n

Pentru crearea acestei noi subiectivit\u0103\u021bi, feministele au ac\u021bionat pe mai multe planuri: cel al cre\u0103rii cadrului legislativ, cel al cre\u0103rii institu\u021biilor publice adecvate deconstruirii vechilor mecanisme sociale \u0219i construc\u021biei unora revolu\u021bionare, cel al producerii de discurs public eliberator \u0219i critic, \u0219i cel al auto-organiz\u0103rii \u0219i emancip\u0103rii prin for\u021be proprii.<\/p>\n

Modalit\u0103\u021bi de producere social\u0103 a noii subiectivit\u0103\u021bi<\/em><\/strong><\/p>\n

Crearea cadrului legislativ<\/em><\/p>\n

Chiar dac\u0103 nu reprezentau nici pe departe condi\u021bia suficient\u0103 pentru emanciparea femeilor, drepturile c\u00e2\u0219tigate \u00een octombrie 1917 au fost un pas serios \u00een aceast\u0103 direc\u021bie: femeile aveau de acum program de lucru reglementat, de opt ore, dreptul de a-\u015fi p\u0103stra locul de munc\u0103 pe timpul sarcinii \u015fi al \u00eengrijirii copilului mic, \u0219i li se recuno\u0219tea statutul de mam\u0103 singur\u0103. Unica form\u0103 de c\u0103s\u0103torie recunoscut\u0103 era cea laic\u0103, iar divor\u021bul se putea cere de oricare dintre so\u021bi. Aceste m\u0103suri au fost prev\u0103zute \u00een Codul familiei sovietice, la a c\u0103rui redactare a contribuit Alexandra Kollontai, autoarea celor mai consistente discursuri ale vremii despre reg\u00e2ndirea familiei, iubirii \u0219i sexualit\u0103\u021bii[3]<\/a>. \u00cen 1926, \u00een noul Cod al familiei se prevedea recunoa\u0219terea uniunilor consensuale cu acelea\u015fi drepturi \u015fi \u00eendatoriri ca cele \u00eenregistrate la starea civil\u0103, copiii naturali primeau acelea\u015fi drepturi ca \u015fi copiii legitimi, iar procedura de divor\u021b se simplifica, acesta put\u00e2nd fi ob\u021binut de acum printr-o cerere simpl\u0103.<\/p>\n

Poate cel mai important, Rusia a devenit la \u00eenceputul anilor \u201920 prima \u021bar\u0103 din lume care a legalizat avortul la cerere: avortul a fost decriminalizat \u00een 1918 \u0219i legalizat \u00een 1920. Chiar dac\u0103 a fost o m\u0103sur\u0103 luat\u0103 nu at\u00e2t dintr-o pozi\u021bie asumat feminist\u0103, care s\u0103 recunoasc\u0103 dreptul femeilor la auto-determinare corporal\u0103, ci dintr-una a con\u0219tiin\u021bei socio-economice[4]<\/a>, \u0219i chiar dac\u0103 dup\u0103 20 de ani avortul a fost din nou interzis, acest fapt trebuie recunoscut ca unul dintre cele mai progresiste rezultate ale revolu\u021biei ruse.<\/p>\n

Propagand\u0103 \u0219i discurs public emancipator \u0219i critic<\/em><\/p>\n

\u00cen 1920, Jenotdel a lansat propria publica\u021bie, Kommunistka <\/strong>(Comunista), g\u00e2ndit\u0103 pentru activiste \u0219i delegate \u0219i care con\u021binea \u00een special articole de opinie \u0219i dezbateri pe teme politice, spre deosebire de Rabotnitsa<\/strong> \u0219i Krestianka<\/strong>, reviste adresate muncitoarelor \u0219i respectiv \u021b\u0103rancelor, care, pe l\u00e2ng\u0103 reprezent\u0103ri ale femeilor \u00een noile condi\u021bii de via\u021b\u0103 \u0219i de munc\u0103 (\u00een fabrici, \u00een \u0219colile de alfabetizare, duc\u00e2ndu-\u0219i copiii la cre\u0219e etc.), prezentau viziuni politice mai unitare. \u00cen perioada stalinist\u0103, revistele transmiteau voalat mesajul c\u0103 oric\u00e2t de multe ar fi f\u0103cut femeile \u00een noua societate, tot nu erau considerate la fel de importante ca b\u0103rba\u021bii. Zinaida Chalaia, autoare de materiale publicate \u00een anii \u201920 \u00een Kommunistka,<\/strong> \u00een care saluta apari\u021bia noii femei, curajoas\u0103 \u0219i de neoprit, scrie, \u00een perioada stalinist\u0103, \u00een Rabotnitsa<\/strong>, pe un cu totul alt ton, despre un veteran de r\u0103zboi care \u00eei promite so\u021biei \u00eens\u0103rcinate o ma\u0219in\u0103, dac\u0103 va na\u0219te un b\u0103iat, \u0219i o biciclet\u0103 dac\u0103 va na\u0219te o fat\u0103.<\/p>\n

Publica\u021biile feministe ale vremii au func\u021bionat deci ca modalitate de creare a con\u0219tiin\u021bei politice a femeilor, de reprezentare a proiec\u021biilor despre noua via\u021b\u0103 \u0219i de critic\u0103 a autorit\u0103\u021bii. Dar noua subiectivitate politic\u0103 revolu\u021bionar\u0103 nu avea s\u0103 apar\u0103 doar din schimbul de idei, propagand\u0103 \u0219i din stabilirea cadrului legal. Pentru concretizarea proiectului, era nevoie de noi institu\u021bii \u0219i de un amplu efort de auto-organizare.<\/p>\n

Crearea de institu\u021bii publice<\/em><\/p>\n

Jenotdel a insistat pe tot parcursul activit\u0103\u021bii sale asupra importan\u021bei cre\u0103rii unor func\u021biuni publice care s\u0103 desprind\u0103 munca domestic\u0103 de spa\u021biul domestic. \u201eAt\u00e2ta vreme c\u00e2t vechile forme de familie, via\u021b\u0103 domestic\u0103 \u0219i cre\u0219tere a copiilor nu sunt abolite, va fi imposibil s\u0103 distrugem exploatarea \u0219i sclavia, \u0219i s\u0103 construim socialismul\u201d, spunea Inessa Armand.<\/p>\n

De departe rolul cel mai important \u00een crearea noii subiectivit\u0103\u021bi aveau s\u0103-l ocupe, \u00een viziunea feministelor bol\u0219evice, institu\u021biile create pentru deconstruirea sclaviei domestice: cantinele publice, sp\u0103l\u0103toriile, cre\u0219ele, serviciile de cur\u0103\u021benie la domiciliu. Desprinz\u00e2nd munca domestic\u0103 de spa\u021biul privat, aceste institu\u021bii ar fi ajutat nu doar la emanciparea femeilor, ci \u0219i la schimbarea atitudinii b\u0103rba\u021bilor, la care, \u00een mod pragmatic, nu se a\u0219teptau s\u0103 se auto-educe \u0219i pe care nu-\u0219i propuneau s\u0103-i re-educe. Func\u021biunile publice pe care le-au proiectat aveau s\u0103 aduc\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 eliberarea femeilor de povara \u0219i datoria muncii domestice, o schimbare \u0219i \u00een atitudinea b\u0103rba\u021bilor fa\u021b\u0103 de femei, deci aveau s\u0103 produc\u0103 o schimbare social\u0103 profund\u0103.<\/p>\n

Acesta a fost unul dintre cele mai importante proiecte ale Jenotdel, pe care membrele acestuia au mizat \u0219i au insistat p\u00e2n\u0103 spre finalul perioadei de existen\u021b\u0103 a Departamentului, c\u00e2nd Alexandra Artiuhina, fost\u0103 muncitoare, pre\u0219edinta de la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201920, sus\u021binea c\u0103 energiile de produc\u021bie nu ar trebui s\u0103 se concentreze pe crearea unor aparate \u0219i tehnologii inovatoare care s\u0103 u\u0219ureze munca domestic\u0103, ci pe crearea unor institu\u021bii care s\u0103 transforme aceast\u0103 munc\u0103 \u00eentr-una public\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/em><\/p>\n

Auto-organizare \u0219i emancipare prin for\u021be proprii<\/em><\/p>\n

\u00cen fine, probabil c\u0103 aspectul esen\u021bial legat de felul \u00een care avea s\u0103 apar\u0103 noul subiect politic feminin este cel al emancip\u0103rii prin for\u021be proprii. Feministele bol\u0219evice par s\u0103 fi \u00een\u021beles foarte bine c\u0103 problemele femeilor nu puteau fi identificate \u0219i rezolvate dec\u00e2t prin implicare \u0219i prin eforturi colective \u0219i organizate ale femeilor.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103, \u00een timp ce insistau pe valoarea politic\u0103 a cre\u0103rii unor institu\u021bii care s\u0103 desprind\u0103 munca domestic\u0103 de spa\u021biul domestic, feministele bol\u0219evice \u00ee\u0219i propuneau s\u0103 cear\u0103 \u0219i s\u0103 str\u00e2ng\u0103 fonduri \u0219i s\u0103 construiasc\u0103 singure aceste institu\u021bii.<\/p>\n

Un alt exemplu important: cel al supravegherii condi\u021biilor de munc\u0103 ale femeilor \u00een fabrici. Printre primele lucruri pe care le-a f\u0103cut Jenotdel la sf\u00e2r\u0219itul celui de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea, a fost s\u0103 cear\u0103 ca fiecare \u00eentreprindere s\u0103 primeasc\u0103 cel pu\u021bin o delegat\u0103 instruit\u0103 \u00een inspec\u021bia muncii, care s\u0103 observe condi\u021biile \u00een care lucrau femeile, respectarea legii \u00een privin\u021ba num\u0103rului de ore de munc\u0103, asigurarea drepturilor mamelor \u0219i ale femeilor \u00eens\u0103rcinate, respectarea condi\u021biilor de igien\u0103 \u0219i de siguran\u021b\u0103 \u00een fabrici, precum \u0219i organizarea de \u00eentruniri \u0219i prelegeri privitoare la condi\u021biile de lucru din fabrici.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1921, concedierile la scar\u0103 larg\u0103 care aveau loc afectau \u00een special femeile, muncitoarele necalificate. A\u0219a c\u0103 membrele Jenotdel convoac\u0103 \u00eent\u00e2lniri cu muncitoarele, la care se caut\u0103 solu\u021bii pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea abilit\u0103\u021bilor acestora; \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, organizeaz\u0103 cursuri de calificare \u0219i se implic\u0103 \u00een crearea de cooperative, \u00een care femeile confec\u021bionau haine pe care apoi le vindeau pentru a supravie\u021bui.<\/p>\n

Sistemul delegatelor, organizarea pentru supravegherea respect\u0103rii drepturilor femeilor \u0219i crearea de cooperative au alc\u0103tuit \u00eempreun\u0103 un cadru pentru apartenen\u021b\u0103, esen\u021bial emancip\u0103rii.<\/p>\n

Campania \u00eempotriva muncii sexuale<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen Rusia \u021barist\u0103, munca sexual\u0103 fusese legal\u0103, dar protejat\u0103 nu fusese de fapt dec\u00e2t cea destinat\u0103 nobilimii \u0219i armatei, \u00een vreme ce lucr\u0103toarele sexuale care proveneau din medii precare erau h\u0103r\u021buite \u0219i prigonite. Femeile s\u0103race nu aveau \u0219anse de reorientare profesional\u0103, iar patru cincimi dintre lucr\u0103toarele sexuale proveneau din s\u0103r\u0103cie extrem\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 revolu\u021bie, p\u00e2n\u0103 \u00een 1921, multe dintre muncitoarele care au fost concediate au devenit lucr\u0103toare sexuale, din lips\u0103 de alternativ\u0103. Conform unui studiu al vremii, 84% dintre intervievate aleseser\u0103 aceast\u0103 munc\u0103 pentru c\u0103 nu putuser\u0103 g\u0103si altceva.<\/p>\n

Alexandra Kollontai sus\u021binea c\u0103 sub nicio form\u0103 r\u0103zboiul \u00eempotriva muncii sexuale nu trebuie s\u0103 se transforme \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva muncitoarelor sexuale. De altfel, atitudinea sa fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 chestiune este vizibil\u0103 \u0219i \u00eentr-una dintre prozele scurte pe care le-a publicat \u00een acea perioad\u0103 \u2013 Surori<\/strong> \u2013 \u00een care protagonista se \u00eemprietene\u0219te cu lucr\u0103toarea sexual\u0103 pe care b\u0103rbatul s\u0103u o aduce \u00eentr-o sear\u0103 acas\u0103, \u0219i care \u00eei poveste\u0219te acesteia c\u0103 este singura cale de supravie\u021buire pe care a g\u0103sit-o.<\/p>\n

Este desigur o parte a activit\u0103\u021bii feministelor bol\u0219evice, care \u00een prezent nu poate fi analizat\u0103 critic dec\u00e2t \u00een mod situat \u0219i angajat: feminismele contemporane centrate pe drepturile lucr\u0103toarelor sexuale au subliniat c\u0103 munca sexual\u0103 este asemenea oric\u0103rei munci remunerate \u0219i c\u0103 viziunea asupra sa ar trebui eliberat\u0103 de perspectivele burgheze \u0219i cispatriarhale asupra sexualit\u0103\u021bii. \u00cen plus, \u0219i poate cel mai important, \u00eencadrarea conceptual\u0103 \u0219i politic\u0103 a muncii sexuale nu poate fi f\u0103cut\u0103 dec\u00e2t de persoanele direct implicate, cele pe care mecanismele societ\u0103\u021bii cispatriarhale \u0219i capitalist\/neoliberale \u00eencearc\u0103 \u00een continuare s\u0103 le reduc\u0103 la t\u0103cere[5]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen epoc\u0103, feministele bol\u0219evice, cu toate c\u0103 proiectau o via\u021b\u0103 mai liber\u0103 pentru femei din punct de vedere al uniunilor, al rela\u021biilor intime \u0219i al sexualit\u0103\u021bii, aveau \u00een vedere abolirea muncii sexuale pe care nu o \u00een\u021belegeau sub nicio form\u0103 ca munc\u0103. Fenomenul era pentru ele o consecin\u021b\u0103 nefericit\u0103 \u0219i special\u0103 a s\u0103r\u0103ciei, degradant\u0103 \u0219i de nedorit pentru femei.<\/p>\n

\u00cen timpul r\u0103zboiului civil, discursul bol\u0219evic echivalase munca sexual\u0103 cu refuzul muncii \u201eadev\u0103rate\u201d, cu fuga de munc\u0103 \u0219i, pe baza acestei viziuni, au \u0219i scos-o din legalitate. Dar feministele bol\u0219evice au \u00een\u021beles c\u0103 este absurd ca legea s\u0103 pedepseasc\u0103 lucr\u0103toarele sexuale \u0219i au sus\u021binut un plan care viza \u201eprevenirea\u201d \u0219i \u201ereabilitarea\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103suri precum protejarea femeilor \u00een fa\u021ba concedierilor \u0219i criminalizarea sever\u0103 a proxenetismului, bol\u0219evicele au \u00eenfiin\u021bat c\u0103minele pentru fete \u0219i femei neangajate. Femeile erau convinse s\u0103 intre \u00een aceste institu\u021bii, unde puteau petrece p\u00e2n\u0103 la un an, unde primeau tratamente medicale gratuite pentru bolile venerice \u0219i unde lucrau pe principiul cooperativei, confec\u021bion\u00e2nd haine \u0219i alte obiecte \u0219i primind un salariu fix. Rezidentele \u00ee\u0219i pl\u0103teau din salariu perioada de \u0219edere, mesele \u0219i costurile de \u00eentre\u021binere, iar institu\u021bia nu avea un regim foarte strict \u2013 de exemplu, nu urm\u0103rea rela\u021biile intime ale femeilor. Dup\u0103 un an, rezidentele erau repartizate la munc\u0103 \u00een fabrici, unde nu se cuno\u0219tea trecutul lor, iar \u00eentr-o prim\u0103 perioad\u0103 de acomodare cu noul loc de munc\u0103 \u0219i noua locuin\u021b\u0103 erau \u00eenso\u021bite de \u201esurori\u201d care le ajutau s\u0103 se pun\u0103 pe picioare.<\/p>\n

Activitatea Jenotdel \u00een Est<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 \u0219i mai controversat\u0103 \u00eens\u0103 este activitatea Jenotdel \u00een Asia Central\u0103, \u00een timpul campaniei de\u00a0 \u201escoatere a v\u0103lului\u201d pentru emanciparea femeilor musulmane (hujum<\/em>), \u00eenceput\u0103 \u00een 1927. Analiza acestei activit\u0103\u021bi se contureaz\u0103 din cel pu\u021bin dou\u0103 perspective: cea a criticii contemporane a feminismelor albe, occidentale, care doresc impunerea \u00een mod ierarhic \u0219i colonial a propriilor valori asupra unor femei din grupuri din care nu fac parte; \u0219i cea a denun\u021b\u0103rii publice a atacului de factur\u0103 islamofob\u0103 a statelor Occidentale asupra femeilor musulmane migrante (vezi, de exemplu, \u00een Austria, recenta interzicere a acoperirii fe\u021bei). Experien\u021ba feminismelor din ultimul secol a ar\u0103tat c\u0103 viziunea despre eliberarea noastr\u0103 trebuie construit\u0103 \u00eentotdeauna \u00een comun, din interiorul grupului direct interesat, \u0219i nu din afara lui.<\/p>\n

Informa\u021biile \u0219i relat\u0103rile despre activitatea Departamentului \u00een \u021b\u0103rile foste colonii ale imperiului \u021barist sunt marcate de cele mai profunde contradic\u021bii, iar asta arat\u0103, printre altele, intensitatea la care se disputa corpul femeilor musulmane \u0219i atunci, ca \u0219i acum, \u0219i semnificarea lor ca extraordinar \u0219i esen\u021bial c\u00e2mp de lupt\u0103 pentru for\u021bele politice de toate felurile.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 scoaterea \u00een afara legii a c\u0103s\u0103toriilor cu copii, a poligamiei \u0219i a cump\u0103r\u0103rii miresei, feministele bol\u0219evice au ini\u021biat \u00een 1927 o campanie de \u201escoatere a v\u0103lului\u201d. Unele surse men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 aproximativ 100.000 de femei \u0219i-au scos \u0219i \u0219i-au ars v\u0103lurile \u00een public, ca urmare a campaniei numite hujum<\/em>. Cum se raportau femeile din diverse regiuni la aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103? Pentru c\u00e2te dintre ele a reprezentat cu adev\u0103rat aceast\u0103 campanie cadrul pentru emancipare politic\u0103 \u0219i social\u0103? Cum le-a afectat vie\u021bile \u00een cele mai fizice \u0219i emo\u021bionale, \u0219i deci politice feluri?<\/p>\n

La jum\u0103tatea anilor \u201920, \u00een regiunile izolate din Asia Central\u0103, membrele Jenotdel se acopereau ele \u00eensele cu v\u0103l, pentru a putea intra \u00een casele oamenilor \u0219i pentru a sta de vorb\u0103 cu femeile, f\u0103r\u0103 ca b\u0103rba\u021bii din familiile acestora s\u0103 le alunge. Multe dintre membrele Departamentului care mergeau \u00een astfel de misiuni au fost ucise, astfel \u00eenc\u00e2t s-a stabilit prin lege pedeapsa cu moartea pentru crimele anti-feministe (cu toate c\u0103, spun sursele, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, b\u0103rba\u021bii care \u00ee\u0219i ucideau nevestele nu primeau dec\u00e2t de la cinci la zece ani de \u00eenchisoare). Structurile sociale existente erau deci refractare la manifest\u0103rile care se doreau progresiste; pe de alt\u0103 parte, \u00een narativele anticomuniste, apar pove\u0219ti despre b\u0103rba\u021bi care le scoteau demonstrativ v\u0103lurile femeilor din familiile lor, \u00eentr-un fel de performance<\/em> al ader\u0103rii la partid. A\u0219a se arat\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 preocuparea narativelor istorice pe subiectul masculin \u00een primul r\u00e2nd \u0219i se reafirm\u0103 urgen\u021ba recentr\u0103rii.<\/p>\n

Aten\u021bia noastr\u0103 ar trebui s\u0103 se \u00eendrepte mai mult c\u0103tre declara\u021bii precum cea f\u0103cut\u0103 de o activist\u0103 comunist\u0103 turc\u0103 la Conferin\u021ba Tuturor Popoarelor din Est[6]<\/a>, care a avut loc la Baku, \u00een 1920. Aceasta subliniaz\u0103 exagerarea importan\u021bei v\u0103lului \u00een luptele feministe ale regiunii \u0219i accentueaz\u0103 c\u00e2teva cerin\u021be de baz\u0103 pentru emanciparea femeilor:<\/p>\n

\u201eFemeile din Est nu se lupt\u0103 doar pentru dreptul de a merge pe strad\u0103 f\u0103r\u0103 chadra<\/em>, a\u0219a cum cred mul\u021bi. Pentru femeile din Est, cu \u00eenaltele lor idealuri morale, chestiunea chadrei<\/em>, se poate spune, e prea pu\u021bin important\u0103.(…)<\/p>\n

Dac\u0103 vre\u021bi s\u0103 face\u021bi posibil\u0103 emanciparea voastr\u0103, asculta\u021bi-ne cerin\u021bele \u0219i oferi\u021bi-ne cu adev\u0103rat ajutorul \u0219i cooperarea voastr\u0103.\u201d<\/p>\n

\"\"

Conferin\u021ba femeilor comuniste la Congresul popoarelor din Est, Baku, 1920<\/p><\/div>\n

Hujum<\/em> a fost o interven\u021bie politic\u0103 ierarhic\u0103, pe care, ca feministe contemporane, nu o putem privi dec\u00e2t critic. Ac\u021biunile Jenotdel \u00een Asia Central\u0103 \u00een care putem g\u0103si ast\u0103zi inspira\u021bie feminist\u0103 sunt \u00eens\u0103 \u00een mod sigur cele care s-au bazat pe auto-organizare \u0219i pe munca de la baz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu femeile din regiunile unde lucrau. Spre exemplu, femeile organizau \u0219coli de alfabetizare \u00een care primele \u00eenscrise erau ele \u00eensele. Activistele Jenotdel au \u00eenfiin\u021bat Iurte ro\u0219ii, B\u0103rci ro\u0219ii sau Col\u021buri ro\u0219ii, \u00een func\u021bie de zon\u0103. De\u0219i aceste \u201ecluburi\u201d erau de multe ori preocupate, la \u00eenceput, cu popularizarea \u0219i explicarea noilor legi, cu timpul ele s-au transformat \u00een centre culturale \u0219i educa\u021bionale, spa\u021bii de interac\u021biune \u0219i cooperare feministe, spa\u021bii de socializare \u0219i redistribuire a alimentelor \u0219i a altor bunuri de larg consum, spa\u021bii pentru discu\u021bii politice, citit de ziare, cursuri de recalificare profesional\u0103, oferirea primului ajutor sau a consilierii juridice.<\/p>\n

\"\"

Iurta Ro\u0219ie, 1928<\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

\u00cen loc de concluzie<\/em><\/strong><\/p>\n

Una dintre cele mai vechi lupte feministe este cea pentru ocuparea spa\u021biului public. Strategiile sunt diverse, de la crearea locurilor sigure, speciale, primitoare \u0219i propice interac\u021biunilor \u0219i cooper\u0103rii, la interven\u021bia \u00een cele masculine, greu accesibile, ale structurilor administrative, juridice, guvernamentale. Activistele Jenotdel au combinat strategiile \u0219i s-au luptat cu tenacitate pentru ocuparea \u0219i crearea de spa\u021bii emancipatoare. \u00cen istoria Departamentului, dar \u0219i \u00een finalul s\u0103u (Jenotdel a fost desfiin\u021bat \u00een 1930, \u00een momentul \u00een care s-a stabilit c\u0103 emanciparea femeilor este un fapt \u0219i c\u0103 nu mai e nevoie de eforturi speciale \u00een acest sens) se cite\u0219te clar vulnerabilitatea pozi\u021biilor lor, \u00een interiorul unei mi\u0219c\u0103ri centrate pe subiectul politic masculin \u0219i prea pu\u021bin dispuse s\u0103 schimbe asta. E probabil important ca \u00een momentul \u00een care \u00eencepem s\u0103 descoperim felurile \u00een care au luptat, s\u0103 ne folosim intui\u021bia \u0219i afectele, \u0219i s\u0103 fim atente la tensiunea dintre aceast\u0103 vulnerabilitate \u0219i tenacitatea cu care activistele feministe bol\u0219evice au \u00eencercat, cu succes pentru o vreme, \u201es\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 loc\u201d \u00een Revolu\u021bie.<\/p>\n

Este o lupt\u0103 pe care feminismele anticapitaliste o duc \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n

 <\/p>\n

Surse bibliografice<\/em><\/strong><\/p>\n

Attwood, Lynne, Creating the New Soviet Woman<\/strong>, St. Martin’s Press, 1999.<\/p>\n

Olteanu, V. Gheonea \u0219i G. Gheonea, eds., Femeile \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103<\/strong>, ed., Bucure\u0219ti: Politeia, SNSPA, 2003.<\/p>\n

Chaterjee, Choi, Celebrating Women. Gender, Festival Culture and Bolshevik Ideology, 1910-1939, <\/strong>University of Pittsburgh Press, 2002.<\/p>\n

Early Bolshevik Work Among Women of the Soviet East,<\/strong> \u00een Women and Revolution<\/em>, No. 12, 1976; www.icl-fi.org\/english\/womendrev\/oldsite\/BOL-EAST.HTM<\/a>.<\/p>\n

Evans, Barbara, The Utopia of Zhenotdel<\/strong>, Slavic Review, <\/em>Vol. 51, No. 3, 1992, pp. 485-496.<\/p>\n

Jinga, M. Luciana, Gen \u0219i reprezentare \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103<\/strong>, 1944-1989<\/strong>, Polirom, 2015.<\/p>\n

Marik, Soma, Reinterrogating Classical Marxist Discourses of Revolutionary Democracy<\/strong>, Aakar Books, 2008.<\/p>\n

Ranes, Barbara, ed. From Baba to Tovarishch. The Bolshevik Revolution and Soviet Women’s Struggle for Liberation,<\/strong> Chicago: Marxist-Leninist Books and Periodicals, 1994, www.marxists.org\/history\/erol\/ncm-7\/baba.pdf<\/a>.<\/p>\n

 <\/p>\n

[1]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Termenul de \u201efeminism\u201d avea o conota\u021bie negativ\u0103 \u00een discursurile revolu\u021bionare ale vremii, unde era folosit exclusiv pentru a defini lupta burghez\u0103 pentru dreptul femeilor la vot \u0219i la de\u021binerea de proprietate.<\/p>\n

[2]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Inessa Armand, Alexandra Kollontai, Sofia Smidovici, Clavdia Nikolaevna, Alexandra Artiuhina.<\/p>\n

[3]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vezi articolul despre Alexandra Kollontai din num\u0103rul curent.<\/p>\n

[4]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Avortul terapeutic era gratuit \u0219i putea fi realizat la simpla cerere a femeii afectate, \u201eat\u00e2ta timp \u2013 preciza decretul \u2013 c\u00e2t sechelele trecutului \u015fi dificult\u0103\u0163ile economice ale prezentului vor constr\u00e2nge femeile s\u0103 apeleze la aceste metode\u201d (vezi capitolul 2 din Femeile \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103<\/strong>, ed. C. Olteanu, V. Gheonea \u0219i G. Gheonea, Bucure\u0219ti: Politeia, SNSPA, 2003).<\/p>\n

[5]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O excelent\u0103 perspectiv\u0103 feminist\u0103 anticapitalist\u0103 asupra muncii sexuale, aici: https:\/\/muncasexualasifeminism.wordpress.com\/.<\/p>\n

[6]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Stenograma \u00eentregii sesiuni a \u0219aptea, aici: https:\/\/www.marxists.org\/history\/international\/comintern\/baku\/ch07.htm#women<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Activistele Jenotdel au combinat strategiile \u0219i s-au luptat cu tenacitate pentru ocuparea \u0219i crearea de spa\u021bii emancipatoare.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":6266,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[160,80],"tags":[108,440,448,307],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6257"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6257"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6257\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6271,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6257\/revisions\/6271"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6266"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6257"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6257"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6257"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}