![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Nina-si-Teatrul-Romen.jpg\")
Reuniune din octombrie 1930, \u00eentre Anatoli Lunaciarski, \u015feful Narkompros, \u015fi intelectuali ru\u015fi de diverse etnii, printre care Nina Dudarova, unde s-a decis \u00eenfiin\u0163area Teatrului rom din Moscova<\/p><\/div>\n
Programul a fost parte dintr-o politic\u0103 de mare anvergur\u0103 a regimului sovietic, av\u00e2nd ca \u021bint\u0103 comunit\u0103\u021bile etnice mici (narodnosti<\/em>), a c\u0103ror integrare politic\u0103 \u0219i social\u0103 urma s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 prin dezvoltarea \u0219i promovarea propriilor limbi \u0219i culturi [unele studii vorbesc despre 150-200 de popula\u021bii etnice diferite pe teritoriul Uniunii Sovietice, n.trad.]. Drept urmare, limbi \u00een care nu se scrisese literatur\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, romani fiind una dintre ele, au devenit limbi literare; s-au formulat sisteme de scriere, s-au publicat c\u0103r\u021bi originale \u0219i traduceri, s-au scris manuale. \u00cen anul 1925, \u00een Moscova, s-a \u00eenfiin\u021bat Uniunea tuturor romilor ru\u0219i<\/strong>, iar \u00een anul 1931, s-a \u00eenfiin\u021bat Teatrul Romen<\/strong>. Activi\u0219ti \u0219i activiste rome \u0219i persoane cu educa\u021bie formal\u0103 s-au implicat \u00een acest proces.<\/p>\n Scrierea chirilic\u0103 \u0219i dialectul rom Ruska (sau dialectul rusesc din nord) au constituit baza pentru limbajul romani standardizat dezvoltat de Nina Dudarova \u0219i Nikolai Pankov, cunoscu\u021bi activi\u0219ti romi ai vremii [de\u0219i se vorbea despre asta \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1920, Decretul pentru \u201eCrearea unui alfabet romani\u201d a fost promulgat pe 10 mai 1927, n.trad.].<\/p>\n S-au publicat mai ales lucr\u0103ri cu teme sociale \u0219i de propagand\u0103 politic\u0103, popularizarea \u0219tiin\u021bei, fic\u021biune (scris\u0103 de autori\/autoare rome \u0219i traduceri din alte limbi, \u00een limba romani).<\/p>\n \u00centre 1931 \u0219i 1938, s-au publicat 292 de titluri \u00een limba romani. Printre ele, traduceri ale scrierilor clasice \u0219i 47 de lucr\u0103ri originale de autori \u0219i autoare rome (versuri \u0219i proz\u0103), de Maxim Besliudsko, Alexander Germano, Ivan Rom-Lebedev, Nikolai Pankova, Olga Pankov etc.<\/p>\n Unul dintre cei mai prolifici autori \u0219i activi\u0219ti ai acelei perioade a fost Alexandr Viaceslavovici Germano \u2013 autor, activist cultural, pedagog \u0219i traduc\u0103tor, membru al Uniunii Scriitorilor Proletari \u201eKuznitsa\u201d<\/strong> \u0219i membru fondator al cercului de scrieri rome Romengiro lav<\/strong>. Prima lui lucrare literar\u0103 \u00een limba romani, povestea Ruvoro<\/strong> (Puiul de lup), a ap\u0103rut \u00een 1926, \u00een primul num\u0103r al revistei rome Romani zorja<\/strong> (Zorii Romani), al c\u0103rei editor era. Scrierile originale ale lui Germano sunt Numele lui era Lup \u0219i ale povestiri<\/strong> (1933), Vin noii romi<\/strong> (1933), Focurile ro\u0219ii. Poeme<\/strong> (1934), Ganka Chiamba \u0219i alte povestiri<\/strong> (1935), Poeme \u0219i c\u00e2ntece<\/strong> (1937), Pove\u0219ti \u00een c\u00e2ntec\/\u00een versuri<\/strong> (1960). Cartea lui Nuvele \u0219i povestiri<\/strong> (1962) a fost publicat\u0103 la prestigioasa editur\u0103 Scriitorul sovietic<\/strong>.<\/p>\n O tem\u0103 recurent\u0103 \u00een poeziile lui Germano este trecutul nomadic, ilustrat cu dragoste \u0219i nostalgie, dar \u00een contrapunct cu noua via\u021b\u0103 a comunit\u0103\u021bilor rome \u0219i a tuturor comunit\u0103\u021bilor din Uniunea Sovietic\u0103, fa\u021b\u0103 de care trecutul se arat\u0103 marcat de nesiguran\u021b\u0103, nedezvoltare, s\u0103r\u0103cie. Dup\u0103 cum scrie \u00eentr-una din poeziile sale scurte:<\/p>\n \u00cemi amintesc anii lungi ai copil\u0103riei<\/em><\/p>\n \u00cemi amintesc drumuri, caravane, c\u0103ru\u021be,<\/em><\/p>\n \u00cemi amintesc prim\u0103vara str\u0103lucitor de senin\u0103,<\/em><\/p>\n \u00cemi amintesc p\u0103duri, pini uria\u0219i,<\/em><\/p>\n \u00cemi amintesc c\u00e2mpuri \u0219i paji\u0219ti \u0219i v\u0103i,<\/em><\/p>\n \u00cemi amintesc gustul \u0219i mirosul pelinului cre\u021b,<\/em><\/p>\n \u00cemi amintesc atingerea corzilor de chitar\u0103 \u00een zori,<\/em><\/p>\n \u00cemi amintesc \u00eentrecerea \u00een c\u00e2ntece rome,<\/em><\/p>\n \u00cemi amintesc \u2013 niciodat\u0103 nu au zis \u201eO! E limpede,<\/em><\/p>\n Via\u021ba este bun\u0103, ba chiar binecuv\u00e2ntat\u0103! […]\u201d<\/em><\/p>\n Dar \u00eemi amintesc:<\/em><\/p>\n \u00centotdeauna se g\u0103sea un pic de p\u00e2ine pentru mine,<\/em><\/p>\n Mama mi-l oferea cu lacrimi.<\/em><\/p>\n (publicat \u00een limba rus\u0103 \u00een antologia lui Satkevici, 1974, p. 10, tradus \u00een englez\u0103 de S. Zahova).<\/p>\n Germano a fost \u0219i culeg\u0103tor\/cercet\u0103tor al folclorului romani, \u0219i a lucrat la realizarea unui manual pedagogic pentru predarea \u00een aceast\u0103 limb\u0103. De asemenea, a tradus \u00een romani scrieri ruse\u0219ti clasice precum Fata c\u0103pitanului<\/strong> de Alexandr Pu\u0219kin \u0219i Makar Chudra<\/strong> de Maxim Gorki.<\/p>\n \u00cen spiritul vremii, multe publica\u021bii aveau teme de propagand\u0103 politic\u0103; printre ele, \u0219i textul D\u017eana neve Roma<\/strong> (Vin noii romi) al lui Germano, publicat \u00een 1933 de editura Profizdat<\/strong> [editura Comitetului Central al Sindicatelor, VTsSPS, din Moscova, n.trad.]. \u00cen carte se discut\u0103 despre sistemul de colhozuri \u015fi cooperative rome[1]<\/a> \u015fi sunt incluse capitole similare cu alte publica\u0163ii de propagand\u0103 din acei ani, de exemplu Dre kralitska ber\u0161a<\/em> (Din vremea \u021barului), Nacyonal\u2019no pu\u00e8ibe angil Oktjabrsko revoljucyja<\/em> (Situa\u021bia grupurilor etnice \u00eenaintea Revolu\u021biei din Octombrie) sau Syr d\u017eivinde Roma dre phurane ber\u0161a<\/em> (Cum tr\u0103iau popula\u021biile rome \u00een vremurile de demult). Sunt incluse \u0219i referin\u021be la sloganurile politice ale vremii […]. Cartea exprim\u0103 \u0219i viziunea comunist\u0103 asupra romilor boga\u021bi \u2013 kulaks<\/em>, negustori de cai sau c\u0103ld\u0103rari \u2013 care nu vor s\u0103-\u0219i piard\u0103 pozi\u021bia \u0219i nu vor s\u0103 ia parte la sistemul de agricultur\u0103 cooperatist\u0103.<\/p>\n Mai mult, Alexandr Germano a scris \u00een toate genurile literare, inclusiv texte dramatice, printre care \u0219i prima pies\u0103 de teatru jucat\u0103 la Teatrul Romen[2]<\/a><\/strong> \u00een anii 1930, intitulat\u0103 Via\u021ba pe roate<\/strong>.<\/p>\n Printre activistele\/activi\u0219tii romi sovietici care au scris \u0219i au publicat c\u0103r\u021bi, s-au aflat \u0219i Nina Alexandrovna Dudarova, Nikolai Alexandrovich Pankovo, Olga Pankova, Mihailo Bezliudsko, Rom Lebedev, Evdokia Orlova, care au produs at\u00e2t texte originale, c\u00e2t \u0219i traduceri.<\/p>\n Olga Pankova a fost co-autoarea c\u0103r\u021bii pentru tineret Serioga Laguno<\/strong> (1933) \u0219i a publicat dou\u0103 colec\u021bii de poezii Vremurile noastre. Poeme<\/strong> (1933) \u0219i Poezii<\/strong> (1937), \u00een care predomin\u0103 speran\u021ba fa\u021b\u0103 de noul regim politic \u0219i pentru noua via\u021b\u0103 a romilor \u0219i a tuturor popoarelor statului sovietic. […]<\/p>\n Nina Dudarova, pe l\u00e2ng\u0103 activitatea pedagogic\u0103 extrem de prolific\u0103, editarea de lucr\u0103ri literare pentru copii \u0219i munca editorial\u0103 la ziare rome, a scris \u0219i poezii pentru copii, \u00een limba romani.<\/p>\n Nikolai Alexandrovici Pankovo este cel mai de seam\u0103 traduc\u0103tor \u0219i comentator al literaturii clasice, ruse \u0219i str\u0103ine, cu lucr\u0103ri precum Basmul cu pescarul \u0219i pe\u0219ti\u0219orul<\/strong> \u0219i \u021aiganii <\/strong>de Pu\u0219kin, Carmen<\/strong> de Prosper M\u00e9rim\u00e9e [traduse 1937, respectiv 1935, n.trad.]. El este co-autorul primului dic\u021bionar romani-rus. Scrierile lui originale includ c\u00e2teva poezii \u0219i povestiri care au fost publicate mai ales \u00een manuale pentru copii.<\/p>\n Mihailo Bezliudsko, \u0219i el parte din echipa Teatrului Romen, a publicat dou\u0103 lucr\u0103ri importante: culegerile de poezii revolu\u021bionare Via\u021ba nou\u0103. Poezii<\/strong> (1933) \u0219i povestea Calul<\/strong> (1933), despre via\u021ba unui t\u00e2n\u0103r rom s\u0103rac. […]<\/p>\n Maria Poliakova a publicat c\u0103r\u021bi pentru copii, de exemplu Cum s-a apucat Ma\u0219a s\u0103 \u00eenve\u021be<\/strong>, Coco\u0219ul sup\u0103rat<\/strong> (1930), Basme rome<\/strong> (1931). Evodkia Orlova, Vano Timofeevo \u0219i<\/p>\n Vano Hrustalio au publicat poezii (\u00een 1933-1936).<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te con\u021binutul, autoarele \u0219i autorii au scris mai ales poezii cu \u00eenclina\u021bii ideologice, cu excep\u021bia lui Vano Hrustalio, unul dintre membrii proeminen\u021bi ai Teatrului Romen, prim-violonist \u0219i dramaturg. Scrierile lui au o form\u0103 poetic\u0103 elaborat\u0103, cu versuri de dragoste \u0219i de \u00eenc\u00e2ntare \u00een fa\u021ba frumuse\u021bilor naturii […]. Versurile poetelor \u0219i poe\u021bilor romi au fost adunate \u0219i \u00een dou\u0103 antologii \u00een limba romani, Al\u2019manaho Romane poeten<\/strong> (1931) \u0219i Romano al\u2019manaho<\/strong> (1934).<\/p>\n La \u00eenceputul anilor 1930, au fost traduse \u0219i publicate, \u00een tiraj mare, manuale \u0219colare \u00een limba romani[3]<\/a>; de exemplu, manualul de \u015ftiin\u021bele Naturii pentru clasa a IV-a, manualul de Matematic\u0103 elementar\u0103 pentru clasa a III-a \u0219i a IV-a, manualul de Geografie pentru \u0219coala primar\u0103.<\/p>\n Principalele reviste \u00een limba romani din Uniunea Sovietic\u0103 a anilor 1920-1930 au fost Romani zoria<\/strong> (1927-1930) \u0219i Nevo Drom<\/strong> (1930-1933), care publicau numeroase lucr\u0103ri literare. [\u2026] Ziarele publicau \u00een paginile lor \u0219i caricaturi, \u0219i benzi desenate cu mesaje de propagand\u0103 \u0219i povestiri cu t\u00e2lc. Textele dramaturgice pentru piesele produse de Teatrul Romen din Moscova erau \u0219i ele \u00een limba romani.<\/p>\n La sf\u00e2r\u0219itul anilor 1930, \u00eens\u0103, politica de stat fa\u021b\u0103 de na\u021bionalit\u0103\u021bile \u0219i comunit\u0103\u021bile etnice de pe teritoriul Uniunii Sovietice s-a schimbat. Programul sus\u021binut \u0219i finan\u021bat de stat pentru publica\u021bii \u00een limba romani a fost sistat. \u00cen urma acestei schimb\u0103ri, produc\u021bia de literatur\u0103 rom\u0103 \u0219i \u00een limba romani a r\u0103mas cu resurse sporadice \u0219i a trebuit s\u0103 se bazeze doar pe eforturile individuale ale autorilor\/autoarelor rome, care au publicat \u00een propriile dialecte de romani sau \u00een limbile republicilor na\u021bionale \u00een care tr\u0103iau.<\/p>\n Astfel, efervescen\u021ba publica\u021biilor rome a fost produs\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103 de aproximativ 13 ani, iar diseminarea \u0219i impactul lor au fost limitate la cercurile destul de restr\u00e2nse de romi educa\u021bi din ora\u0219ele mai mari. Cu toate acestea, politica din anii 1920-1930 a Uniunii Sovietice de finan\u021bare a publica\u021biilor rome \u0219i \u00een limba romani r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 egal \u00een istoria activit\u0103\u021bii editoriale rome, \u00een ceea ce prive\u0219te num\u0103rul de titluri, tirajul \u0219i diversitatea genurilor literare.<\/p>\n [De la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1930] nu au mai fost publicate c\u0103r\u021bi pentru copii \u00een limba romani; \u00een schimb, au \u00eenceput s\u0103 fie publicate mai ales lucr\u0103ri de folclor \u0219i traduceri \u00een rus\u0103 ale autoarelor\/autorilor care anterior scriseser\u0103 \u00een romani. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, \u00een republicile sovietice s-au remarcat autori precum George Kantia din Moldova, Karlis Rudjevici din Letonia, Leksa Manu\u0219 din Letonia, care a fost \u0219i lingvist, cercet\u0103tor \u0219i traduc\u0103tor poliglot; Vano Romano (Ivan Panchenko), Nikolai Satkevici \u0219i al\u021bii au scris poezii \u00een limba rus\u0103.<\/p>\n \u00cen urma noilor politici de stat, activitatea publicistic\u0103 rom\u0103 nu a fost distrus\u0103 complet: autoare \u0219i autori romi au\u00a0continuat s\u0103 publice, dar \u00een limba rus\u0103; publica\u021biile \u00een romani trebuiau evitate. Teatrul Romen a continuat s\u0103 produc\u0103 cu succes, dar exclusiv piese \u00een limba rus\u0103, \u0219i continu\u0103 \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n <\/p>\n Traducere din limba englez\u0103 de I.F.<\/p>\n Romani publications in Soviet Union, 1920-1930s<\/em>, \u00een History of Romani literature<\/strong>, p. 13 \u2013 24,<\/p>\n www.isadopt.is\/static\/files\/history_romani_final.pdf<\/a><\/p>\n [1]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Colhozurile rome au fost \u00eenfiin\u0163ate prin dou\u0103 decrete de stat, din 1926 \u015fi 1928, de sedentarizare \u015fi dare de terenuri \u00een folosin\u0163\u0103; c\u00e2teva au fost \u00eenfiin\u0163ate din 1925, prin auto-organizare pe p\u0103m\u00e2nturi libere; alte c\u00e2teva au fost organizate multi-etnic. \u00cenfiin\u0163area lor a fost sus\u0163inut\u0103 de elitele rome, dar, av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia dificil\u0103 \u00een multe zone rurale ale Uniunii Sovietice, colhozurile \u015fi cooperativele rome aveau adesea condi\u0163ii precare de munc\u0103. Din 1938, au fost treptat\/par\u0163ial dizolvate [n.trad.].<\/p>\n