{"id":607,"date":"2013-05-22T06:49:27","date_gmt":"2013-05-22T06:49:27","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=607"},"modified":"2016-09-26T13:02:37","modified_gmt":"2016-09-26T13:02:37","slug":"am-facut-gem-in-barcelona-din-capsunile-culese-de-nostri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/05\/22\/am-facut-gem-in-barcelona-din-capsunile-culese-de-nostri\/","title":{"rendered":"\u201eAm f\u0103cut gem \u00een Barcelona din c\u0103p\u015funile culese de c\u0103p\u015funarii no\u015ftri\u201d"},"content":{"rendered":"

Interviu cu Matei Bejenaru<\/strong><\/p>\n

Pentru Matei Bejenaru (fotograf, artist video, profesor la Universitatea \u201eGeorge Enescu\u201d din Ia\u0219i, membru fondator al Asocia\u021biei Vector din Ia\u0219i, fondator al Bienalei de Art\u0103 Contemporan\u0103 Periferic), munca reprezint\u0103 cadrul de analiz\u0103 socio-politic\u0103 a schimb\u0103rilor majore din Rom\u00e2nia post-socialist\u0103. Munca \u0219i transform\u0103rile din procesele de lucru \u00een diverse contexte \u2013 \u0219antiere, fabrici, combinate, uzine, c\u00e2mpuri de c\u0103p\u0219uni \u2013 deschid un spa\u021biu de cercetare sociologic\u0103 \u0219i artistic\u0103 asupra condi\u021biei muncitorului dup\u0103 1989, asupra raporturilor de putere pe care noile structuri de exploatare \u0219i de produc\u021bie le propun, precum \u0219i asupra geografiilor muncii recente. \u00cen Strawberry Fields Forever<\/b><\/i> <\/b>(2002), Matei Bejenaru analizeaz\u0103 situa\u021bia muncitorilor care lucrau oficial \u00een fermele din Spania, dup\u0103 o documentare pe care a f\u0103cut-o la o ferm\u0103 de c\u0103p\u0219uni \u00een ora\u0219ul Lleida. \u00cen M3: Munc\u0103, Memorie, Mi\u0219care<\/b> <\/i>(2008-2010), Matei Bejenaru a creat o serie de fotografii documentare, care au \u00een centru muncitori \u00een contexte de munc\u0103 extrem de dificile: muncitori pe un \u0219antier de construc\u021bii din Nettuno \u2013 mul\u021bi dintre ei f\u0103r\u0103 contracte de munc\u0103, deci practic f\u0103r\u0103 drepturi \u2013, muncitoare \u00eentr-o fabric\u0103 de pantofi de lux din Ia\u0219i, care muncesc \u00een condi\u021bii precare, muncitori la o fabric\u0103 de cauciucuri din Praga, pl\u0103ti\u021bi cu salarii de mizerie. \u00cen documentarul Lupta cu Iner\u021bia<\/b><\/i> (2010), Matei Bejenaru aduce \u00een prim-plan istoria unuia dintre cele mai cunoscute cenacluri din anii 70-80, creat de c\u0103tre Alexandru Tacu \u00een Combinatul de Utilaj Greu din Ia\u0219i. Tot \u00een cadrul combinatului, Alexandru Tacu a \u00eenfiin\u021bat, pe 9 iulie 1978, o bibliotec\u0103 impresionant\u0103. \u00cen acea perioad\u0103, \u00een combinat, se practicau 82 de meserii. Cei mai mul\u021bi dintre muncitorii care veneau s\u0103 \u00eemprumute c\u0103r\u021bi cereau volume de specialitate. La \u00eendemnul directorului combinatului, Tacu creeaz\u0103 un cenaclu \u2013 Lupta cu iner\u021bia<\/b> \u2013 \u00een care se citesc \u0219i se dezbat poezii. Tacu vorbe\u0219te despre conceptul de lucru pe care directorul Alexandru Dumitrache l-a pus \u00een aplicare \u00een combinat. Dumitrache\u00a0 credea \u00een rela\u021bia dintre geoemetria piesei mecanice \u0219i transformarea acestei geometrii, prin implicarea afectiv\u0103 a mucitorului \u00een procesul de munc\u0103. Dumitrache le vorbea muncitorilor despre arta meseriei practice, despre leg\u0103tura profund\u0103 dintre produc\u0103torul de obiect material \u0219i produsul pe care \u00eel creeaz\u0103, produs care are valoarea unei \u201epiese cu suflet<\/i>\u201d<\/i>. <\/i><\/p>\n

Tema muncii \u0219i statutul muncitorului sunt o preocupare constant\u0103 a cercet\u0103rilor tale. \u00cen contextul \u00een care figura muncitorului a fost puternic devalorizat\u0103 dup\u0103 1989, \u021bi-ai propus, prin proiectele artistice pe care le-ai f\u0103cut, s\u0103 repozi\u021bionezi politic statutul muncitorului? De ce \u021bi s-a p\u0103rut relevant s\u0103 construie\u0219ti o arhiv\u0103 a condi\u021biilor de munc\u0103 post-1989?<\/i><\/b><\/p>\n

Sunt mai multe motive pentru care am fost interesat s\u0103 analizez, \u00een proiectele mele artistice, procesul muncii \u00een Rom\u00e2nia postcomunist\u0103. Eu \u00eensumi, \u00eenainte de 1989, am lucrat ca t\u00e2n\u0103r inginer \u00een fabric\u0103 \u015fi am muncit \u00een schimburi cu muncitori, mai\u015ftri sau tehnicieni. Apoi, pornind de la ideea c\u0103 atunci c\u00e2nd c\u00e2\u015ftigi ceva, cu siguran\u0163\u0103 vei pierde altceva, am observat c\u0103 partea din societate care este perdantul tranzi\u0163iei spre tipul de capitalism pe care-l avem azi este muncitorimea. De fapt, \u0219i statisticile arat\u0103 c\u0103 num\u0103rul muncitorilor a sc\u0103zut dramatic, ca urmare a falimentului majorit\u0103\u0163ii \u00eentreprinderilor de stat \u015fi a migra\u0163iei for\u0163ei de munc\u0103. Pu\u0163inele fabrici care exist\u0103 la noi produc \u00een regim de lohn<\/i> industrial (n.r. afacerile \u00een regim de lohn<\/i> sunt axate pe producerea unor articole, folosind m\u00e2na de lucru local\u0103 necalificat\u0103 sau pu\u021bin calificat\u0103, considerat\u0103 ieftin\u0103 pe plan international), ca urmare a procesului de relocare a unit\u0103\u0163ilor de produc\u0163ie la nivel global. Ar mai fi dou\u0103 motive pentru interesul men\u0163ionat: aducerea \u00een planul artistic a unor teme \u015fi subiecte marginalizate \u00een prezent \u2013 munca \u015fi actorii ei \u2013 \u0219i pierderea cunoa\u015fterii tehnologice, ra\u0163ionale, \u00een societatea noastr\u0103. Nu construim \u015fcoli, muzee, spitale ori institute de cercetare, ci mall<\/i>-uri \u015fi biserici…<\/p>\n

\"M3:<\/a>

M3: Munc\u0103, Memorie, Mi\u0219care, munca la o instala\u021bie de evacuare a apelor reziduale, Ia\u0219i, 2008.<\/p><\/div>\n

Vorbe\u0219te-ne pu\u021bin despre dramaturgia document\u0103rii \u00een proiectele tale axate pe dinamica muncii. C\u00e2t de importante au fost \u00eent\u00e2lnirile cu muncitorii \u0219i lucrul cu ei? Cum \u021bi-au influen\u021bat aceste \u00eent\u00e2lniri conceptul lucr\u0103rilor?<\/i><\/b><\/p>\n

Majoritatea proiectelor mele sociale presupun o interac\u0163iune complex\u0103 cu subiec\u0163ii cu care lucrez, deci, evident, acest fapt influen\u0163eaz\u0103 \u015fi formele artistice. Lucrul la care m\u0103 g\u00e2ndesc adesea este cum s\u0103 fiu c\u00e2t mai pu\u0163in ipocrit \u00een rela\u0163ia mea cu muncitorii, cum s\u0103 nu exploatez un subiect dificil pentru ei, aduc\u00e2ndu-l \u00eentr-un context artistic din care a\u0219 avea doar eu de c\u00e2\u015ftigat… De fapt, aici este punctul sensibil al artei sociale, al func\u0163iei \u015fi al finalit\u0103\u0163ii ei. Dac\u0103 ajunge doar s\u0103 fie consumat\u0103 \u015fi tezaurizat\u0103 de sistemul artei nu e de ajuns. Nu sunt naiv, arta nu schimb\u0103 lumea, dar dac\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 creeze discu\u0163ii despre anumite subiecte dificile, atunci este un pas important \u00eenainte.<\/p>\n

Cum arat\u0103 \u00eent\u00e2lnirile cu muncitorii \u00een proiectele tale? <\/i><\/b><\/p>\n

Oamenii \u00ee\u015fi v\u0103d de via\u0163a \u015fi munca lor \u015fi, dac\u0103 accept\u0103 s\u0103 fiu cu ei \u015fi s\u0103 documentez ce fac, e mare lucru pentru mine… \u00centotdeauna am \u00eencercat, de la bun \u00eenceput, s\u0103 le spun adev\u0103rul despre inten\u0163iile mele artistice \u0219i despre felul \u00een care urma s\u0103 lucr\u0103m.<\/p>\n

Ce te-a interesat atunci c\u00e2nd i-ai documentat pe muncitorii rom\u00e2ni emigran\u021bi \u0219i ce caracterizeaz\u0103, din perspectiva abord\u0103rilor pe care le-ai avut, istoria recent\u0103 a muncii \u00een str\u0103in\u0103tate? <\/i><\/b><\/p>\n

Noi am tr\u0103it, p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, \u00eentr-un spa\u021biu \u00eenchis \u015fi, c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 ie\u0219im \u00een lume, a fost foarte dificil s\u0103 ne acomod\u0103m. Cu at\u00e2t mai dificil a fost pentru cei care, oficial sau clandestin, au \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 de munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, pentru c\u0103 acas\u0103 nu mai era… Am cunoscut personal ni\u015fte muncitori care au lucrat \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi, ascult\u00e2nd experien\u0163ele lor, care nu erau nici cool<\/i>, nici chic<\/i>, nici trendy<\/i>, mi-am propus s\u0103 vorbesc despre ele \u00een arta mea.<\/p>\n

\"M3:<\/a>

M3: Munc\u0103, Memorie, Mi\u0219care. Grup de muncitori rom\u00e2ni pe un \u0219antier \u00een Italia, Nettuno, 2008<\/p><\/div>\n

S-a schimbat ceva \u00een felul \u00een care ai reflectat tema muncii \u0219i a muncitorului de la primul proiect p\u00e2n\u0103 \u00een prezent?<\/i><\/b><\/p>\n

Da. Dac\u0103, acum zece ani, proiectele mele aveau, \u00een principal, o dimensiune social-performativ\u0103, \u0219i erau bazate pe interac\u0163iunea direct\u0103 cu un anumit mediu social, acum \u201emetamorfozez\u201d acelea\u0219i teme \u00een forme artistice diferite, de la instala\u0163ii fotografice la filme documentare sau experimentale.<\/p>\n

C\u00e2t de apropiate sunt ac\u021biunile artistice pe care le propui de via\u021ba cotidian\u0103 a muncitorilor, de lumea lor \u0219i de orizontul lor de a\u0219teptare? \u021ai se pare important s\u0103 ie\u0219i din sfera artistic\u0103 \u2013 vorbeai mai devreme de riscul tezauriz\u0103rii artei sociale \u2013\u00a0 \u0219i s\u0103 te apropii de sfera muncii de zi cu zi? \u00a0<\/i><\/b><\/p>\n

\u00cen proiectele mele sociale, am creat situa\u0163ii poetice \u00een care grani\u0163a dintre art\u0103 \u015fi via\u0163\u0103 este invizibil\u0103… Am f\u0103cut afum\u0103tori pentru carne de porc \u015fi le-am folosit cu oamenii \u00een cartiere, \u00een anii \u201990, am produs \u00eentr-o fabric\u0103 textil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 haine supradimensionate, \u00een raport cu rata profitului unei companii occidentale care opera, \u00een acel moment, \u00een Romania, am f\u0103cut gem \u00een Barcelona din c\u0103p\u015funile culese de \u201ec\u0103p\u015funarii\u201d no\u015ftri, am f\u0103cut o coregrafie public\u0103 cu peste 200 de rom\u00e2ni din Londra…<\/p>\n

\u00cen proiectele pe tema muncitorilor, abuzul de putere \u0219i condi\u021biile de munc\u0103 precar\u0103 \u2013 vezi fotografiile cu muncitorii de pe \u0219antiere din Italia sau cu muncitoarele din fabrici de \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte de lux etc. \u2013 sunt puternic eviden\u021biate. Cum te raportezi, artistic, la aceste structuri de via\u021b\u0103 social\u0103? <\/i><\/b><\/p>\n

Eu cred c\u0103 exist\u0103 un fel de solidaritate \u00eentre mine \u015fi cei cu care colaborez. De multe ori, le-am spus c\u0103 munca lor este important\u0103 pentru societate \u015fi trebuie s\u0103 fie vizibil\u0103, c\u0103 oamenii nu trebuie s\u0103 vad\u0103 la televizor numai ce fac \u015fmecherii, filfizonii \u015fi pipi\u0163ele. \u00cen acela\u015fi timp, nu a\u015f dori s\u0103 idealizez subiec\u0163ii cu care lucrez. Am \u00eent\u00e2lnit tot felul de oameni, inclusiv muncitori care au vrut s\u0103 profite de mine, \u015fi patroni genero\u015fi \u015fi deschi\u015fi.<\/p>\n

Ce proiecte cu muncitori mai ai \u00een plan?<\/i><\/b><\/i><\/b><\/p>\n

Nu am acum \u00een plan un proiect cu muncitori, \u00eens\u0103 m\u0103 documentez pentru un viitor film documentar despre un institut de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u00cen aceast\u0103 var\u0103 voi continua lucrul la proiectul de fotografie documentar\u0103 Prut<\/b>, care se va finaliza printr-o banc\u0103 de imagini \u015fi unele studii sociologice despre lumea rural\u0103 din Moldova.<\/p>\n

Interviu realizat de Mihaela Michailov<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interviu cu Matei Bejenaru Pentru Matei Bejenaru (fotograf, artist video, profesor la Universitatea \u201eGeorge Enescu\u201d din Ia\u0219i, membru fondator al Asocia\u021biei Vector din Ia\u0219i, fondator al Bienalei de Art\u0103 Contemporan\u0103 Periferic), munca reprezint\u0103 cadrul de analiz\u0103 socio-politic\u0103 a schimb\u0103rilor majore din Rom\u00e2nia post-socialist\u0103. Munca \u0219i transform\u0103rile din procesele de lucru \u00een diverse contexte \u2013 \u0219antiere, fabrici, combinate, uzine, c\u00e2mpuri de c\u0103p\u0219uni \u2013 deschid un spa\u021biu de cercetare sociologic\u0103 \u0219i artistic\u0103 asupra condi\u021biei muncitorului dup\u0103 1989, asupra raporturilor de putere pe care noile structuri de exploatare \u0219i de produc\u021bie le propun, precum \u0219i asupra geografiilor muncii recente. \u00cen Strawberry Fields Forever…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[95],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/607"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=607"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/607\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3462,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/607\/revisions\/3462"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=607"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=607"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=607"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}