{"id":5421,"date":"2018-06-11T19:33:32","date_gmt":"2018-06-11T19:33:32","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=5421"},"modified":"2018-06-11T19:59:42","modified_gmt":"2018-06-11T19:59:42","slug":"stralucirea-si-nefericirea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2018\/06\/11\/stralucirea-si-nefericirea\/","title":{"rendered":"Str\u0103lucirea \u015fi nefericirea claselor de mijloc europene"},"content":{"rendered":"<p><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">de Livia Pancu \u015fi Florin Bobu<\/p>\n<p>Proiectul <strong>Str\u0103lucirea \u015fi Nefericirea Claselor de Mijloc Europene<\/strong> este conceput \u015fi realizat \u00eempreun\u0103 cu colaboratorul nostru de lung\u0103 durat\u0103, Neboj\u0161a Miliki\u0107 care a propus s\u0103 ne concentr\u0103m asupra tematicii claselor de mijloc cu care ni se pare c\u0103 ne putem rela\u0163iona cu to\u0163ii (lucr\u0103tori culturali \u015fi public). L-am cunoscut pe Neboj\u0161a \u00een 2007 c\u00e2nd a avut o reziden\u021b\u0103 artistic\u0103 pe durata a trei luni, \u00een cadrul programului <strong>Backyard Residency<\/strong>, realizat de c\u0103tre Asocia\u0163ia Vector din Ia\u015fi, Platform Garanti Contemporary Art Centre, Istanbul, Turcia, \u015fi New Media Center_kuda.org din Novi Sad \/ Belgrad, Republica Serbia.<\/p>\n<p>Neboj\u0161a Miliki\u0107 este lucr\u0103tor cultural, coordonatorul <strong>Speech Program<\/strong> al REX Cultural Center din Belgrad, activist \u015fi artist. De mai mult de zece ani, \u00eel cunoa\u0219tem \u00een toate aceste ipostaze, dar cele mai intense colabor\u0103ri publice au \u00eenceput odat\u0103 cu propunerea pe care i-am adresat-o ca institu\u021bie (tranzit.ro\/ Ia\u015fi): de a lucra \u00eempreun\u0103, pe durata unui an, la un proiect artistic. Atunci ne-am g\u00e2ndit la un tip de responsabilitate la care am putea s\u0103 apel\u0103m vis-a-vis de contextul local: \u015ftia \u015fi \u00een\u0163elegea foarte bine mecanica scenei \u00een raport cu discursul hegemonic c\u0103ruia vrem nu vrem \/ \u015ftim \/nu \u015ftim \/ ne facem c\u0103 nu \u015ftim, etc. ajungem s\u0103 ne supunem. Situa\u0163ia politic\u0103 \u00een jurul nostru se deteriora foarte rapid. Ni se spunea: \u201etehnocra\u021bia salveaz\u0103 Rom\u00e2nia!\u201d, dar cu ce pre\u0163? Eram practic \u00eentr-un impas ideologic pe care nu \u015ftiam cum s\u0103-l recunoa\u015ftem, care se reflecta at\u00e2t \u00een activitatea noastr\u0103 profesional\u0103, c\u00e2t \u015fi la nivel personal.<\/p>\n<p>Propunerea lui Neboj\u0161a a fost s\u0103 alc\u0103tuim <strong>Depozitoriul Ini\u0163iativei Partidului Micii Burghezii din Ia\u015fi (Depozitoriul IPMBI)<\/strong>. Acesta a \u00eenceput s\u0103 fie construit pe parcursul anului 2016 din particule care semnalizau manifest\u0103ri ale g\u00e2ndirii \u201emici burgheze\u201d \/ claselor de mijloc din jurul nostru. Diferen\u0163a dintre un depozitoriu \u015fi o arhiv\u0103 este aceea c\u0103 elementele constitutive (particule) nu sunt selectate conform unui criteriu riguros, ci mai degrab\u0103 potrivit abilit\u0103\u021bii noastre de a reflecta \u015fi a le detecta \u00een contextul \u00een care suntem complet imersa\u021bi \u00een manifest\u0103ri ale acestei mentalit\u0103\u021bi. Particulele au fost discutate \u00een grup, analizate, propuse de c\u0103tre noi sau al\u0163i colaboratori care au contribuit fiecare cu propriile experien\u021be \u015fi competen\u0163e profesionale din via\u0163a \u201ereal\u0103\u201d. Astfel, ele au fost indexate \u015fi par\u0163ial diagnosticate de c\u0103tre Ovidiu Gherasim-Proca, \u00een calitatea sa de politolog. Ulterior, \u015foferul IPMBI, Florin Bobu este implicat \u00een dezvoltarea unui vaccin \u00eempotriva \u201ementalit\u0103\u021bii mici burgheze\u201d, \u00een calitatea sa de farmacist cu drept de liber\u0103 practic\u0103. Livia Pancu (uneori numit\u0103 \u0219i Manageria Pancu) a fost desemnat\u0103 managerului <strong>Depozitoriului<\/strong>.<\/p>\n<p>\u00cen prezent avem un num\u0103r de aproximativ 15 particule instalate permanent \u00een spa\u021biul nostru. Ele sunt foarte diferite: de la analiza unei publica\u021bii care explica fascismul, dar din care lipsea cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire cuv\u00e2ntul \u201ecapitalism\u201d, p\u00e2n\u0103 la o scrisoare de felicitare adresat\u0103 unui partid local abia \u00eenfiin\u021bat, \u201et\u00e2n\u0103r, frumos \u015fi liber\u201d, scrisoare \u00eencheiat\u0103 cu exclama\u0163ia: \u201e<em>We already won all elections<\/em>!\u201d. Ar mai trebui men\u0163ionat\u0103 \u015fi o alt\u0103 particul\u0103: o diplom\u0103 acordat\u0103 de c\u0103tre un ONG pentru a premia activitatea de cercetare a fenomenului totalitar: fascist \u0219i comunist. \u00cen scrisoarea adresat\u0103 de Neboj\u0161a Miliki\u0107 acestei funda\u0163ii g\u0103sim informa\u0163ii succinte asupra teoriilor totalitarismelor gemene<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a> &#8211; un set de teorii dezvoltate \u015fi propagate public dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial &#8211; al c\u0103ror scop principal era acela de a purifica burghezia european\u0103 de implica\u0163iile sale cu nazismul. Putem ast\u0103zi observa \u00een spa\u0163iul public efectele directe ale acestor teorii, precum \u015fi modalitatea prin care ele devin folositoare cu prec\u0103dere politicienilor activi \u00een dreapta spectrului politic \u015fi extremei drepte. O sec\u021biune special\u0103 este dedicat\u0103 analizei expresiei vizuale a protestelor anti-corup\u0163ie din ianuarie-februarie 2017.<\/p>\n<p>Fiindc\u0103 am considerat c\u0103 modalitatea cea mai potrivit\u0103 de a prezenta acest <strong>Depozitoriu <\/strong>este sub forma unor tururi ale diferitelor particule, organiz\u0103m pentru cei interesa\u021bi tururi ghidate de aproximativ dou\u0103 ore \u00een care putem reflecta \u00eempreun\u0103 asupra diverselor aspecte ale mentalit\u0103\u021bii mici burgheze. De asemenea, aceste tururi sunt oferite \u201eobligatoriu\u201d \u015fi colaboratorilor no\u0219tri.<\/p>\n<p>Dup\u0103 aproape un an de lucru la <strong>Depozitoriu<\/strong>, am realizat c\u0103 este mult de munc\u0103, \u00een primul r\u00e2nd cu noi \u2013 reprezentan\u021bi ai clasei de mijloc \u2013 \u015fi ne-am propus ca, \u00eempreun\u0103 cu Neboj\u0161a Miliki\u0107 s\u0103 continu\u0103m cu un proiect \u00een care s\u0103 implic\u0103m artiste, cercet\u0103toare, activiste care s\u0103 reflecteze \u00eentr-o manier\u0103 apropiat\u0103 practicii fiec\u0103reia asupra situa\u021biei economice, politice \u015fi sociale ale straturilor de mijloc, c\u00e2t \u0219i asupra teoriei conform c\u0103reia comunismul \u00een \u021b\u0103rile est europene a \u201eruinat\u201d clasele de mijloc (spre disperarea sus\u021bin\u0103torilor lor contemporani). Cu mult timp \u00eenainte de apari\u021bia unui apel de proiecte, am conceput un mic text (input) pe care l-am trimis unui num\u0103r de posibili colaboratori, o parte a acestor propuneri concrete fiind ulterior inclus\u0103 \u00een cererea de finan\u021bare c\u0103tre AFCN.<\/p>\n<p>\u00cen luna iunie 2017 am lansat proiectul cu seminarul propus de Noa Treister <strong>Str\u0103lucirea \u015fi nefericirea: Reflec\u0163ii asupra chestiunii clasei mijlocii<\/strong> \u00een care am studiat intensiv, timp de cinci zile \u015fi aproximativ 6 ore pe zi, patru texte: <strong>On the Jewish Question<\/strong>, de Karl Marx \u015fi Friedrich Engels; <strong>Reflections on the Philosophy of Hitlerism<\/strong>, 1934, Emanuel Levinas; <strong>The Phenomenology of Ideological-political advent of the Yugoslav Middle Class<\/strong>, 1971, Milan Kangrga, \u00een <strong>Praxis<\/strong>, Zagreb, an VIII, nr. 3-4; <strong>Problemele micii burghezii<\/strong>, 1945, N.N. Matheescu, capitolul 1. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, acest seminar a fost organizat \u00een perioada 26-30 iunie, atunci c\u00e2nd se comemoreaz\u0103 victimele Pogromului de la Ia\u015fi (1941).<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" class=\"aligncenter size-large wp-image-5436\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/The-Glitter-and-the-Misery_imagine-roy-andresson-1024x634.jpg\" alt=\"The Glitter and the Misery_imagine roy andresson\" width=\"1024\" height=\"634\" srcset=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/The-Glitter-and-the-Misery_imagine-roy-andresson-1024x634.jpg 1024w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/The-Glitter-and-the-Misery_imagine-roy-andresson-300x186.jpg 300w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/The-Glitter-and-the-Misery_imagine-roy-andresson-768x475.jpg 768w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/The-Glitter-and-the-Misery_imagine-roy-andresson-1170x724.jpg 1170w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/The-Glitter-and-the-Misery_imagine-roy-andresson-585x362.jpg 585w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/>Ovidiu Pop a continuat cu o serie de \u00eent\u00e2lniri-seminar \u015fi ne-a oferit o prelegere-performance cu titlul: <strong>Occidentalismul Clasei de Mijloc Rom\u00e2ne\u015fti: despre localitate \u00een neoliberalism<\/strong> (\u00eenregistrarea este valabil\u0103 pe videostream.ro).<\/p>\n<p>Luna iunie a continuat cu reziden\u021ba Bojanei Pi\u0161kur \u015fi a lui \u0110or\u0111e Balmazovi\u0107 care au chestionat \u00eempreun\u0103 <strong>Cum s-a n\u0103scut clasa de mijloc?<\/strong> prin \u201ecercetarea comparativ\u0103\u201d a \u0219apte constitu\u0163ii socialiste ale Rom\u00e2niei (1948, 1952 \u015fi 1965) \u015fi Iugoslaviei (1946, 1953, 1963, 1974) \u015fi a celor dou\u0103 constitu\u021bii post-socialiste din 1991. Rezultatul a fost transpus \u00een forma unor postere ilustrate \u015fi texte ce au fost expuse \u00een spa\u021biul nostru \u015fi asupra c\u0103rora s-a putut interveni cu sugestii \u015fi comentarii pe toat\u0103 perioada expozi\u021biei.<\/p>\n<p>Odat\u0103 cu mijlocul lui august 2017, i-am avut cu noi pe Katarzyna Bieli\u0144ska-Kowalewska \u015fi pe Zbigniew Marcin Kowalewski cu care &#8211; prin seminarul <strong>Mica burghezie riposteaz\u0103: clasa de mijloc \u00ee\u015fi arat\u0103 adev\u0103rata fa\u0163\u0103 <\/strong>\u2013 am luat \u201e\u00een considerare eclipsa mijloacelor de existen\u021b\u0103 a clasei de mijloc ca fiind principala surs\u0103 a \u00eenfloririi na\u021bionalismului \u00een Europa de Est\u201d.<\/p>\n<p>Mai departe, atelierul condus de Ana Vilenica a chestionat <strong>Care este sunetul locuirii? De la visele clasei de mijloc la locuirea pentru to\u021bi<\/strong>. Timp de 3 zile au fost folosite protocoale \u015fi metode de lucru dezvoltate de c\u0103tre colectivul artistic Ultra-Red, pentru a putea situa experien\u021ba locuirii \u00een cadrul contradic\u021biilor a\u015fa-numitei condi\u021bii post-socialiste.<\/p>\n<p>BOEM*Migrating Kitchen (Alexander Nikolic \u015fi Mohamed Mouaz) au realizat <strong>Ultima Cin\u0103 a Clasei de Mijloc <\/strong>cercet\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu noi \u015fi cu publicul nostru leg\u0103turile dintre creativitate, activitatea economic\u0103 \u015fi forme variate de produc\u021bie.<\/p>\n<p>\u00cen prezentarea sa de la Chi\u015fin\u0103u (Zpa\u0163iu) <strong>Imagini ale succesului \u015fi ale frustr\u0103rii ideologice ale clasei de mijloc din Rom\u00e2nia<\/strong><em>,<\/em> Ovidiu Gherasim-Proca a oferit \u201eo selec\u0163ie de exemple vizuale \u015fi textuale, pornind de la propriile cercet\u0103ri de analiz\u0103 a discursului. Aceast\u0103 selec\u021bie a fost capabil\u0103 s\u0103 ilustreze ambivalen\u021ba \u015fi ambiguitatea politic\u0103 a rolului pe care clasa de mijloc din Rom\u00e2nia, cu aspira\u0163iile sale globale, \u00eel are \u00een formarea imaginarului post-socialist\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen octombrie 2017, am realizat \u2013 pentru prima dat\u0103 \u00een Ia\u015fi \u2013 o discu\u021bie public\u0103 a unei singure lucr\u0103ri de art\u0103, prelu\u00e2nd astfel o metod\u0103 practicat\u0103 de foarte mult timp \u00een contextul artistic din Belgrad, \u00een cadrul <strong>Speech program<\/strong> al REX Cultural Center.<\/p>\n<p>Dan Acostioaei a decis s\u0103 r\u0103spund\u0103 invita\u0163iei noastre de a reflecta asupra g\u00e2ndirii claselor de mijloc printr-o discu\u021bie public\u0103 a lucr\u0103rii sale <strong>Banner<\/strong>, ce const\u0103 \u00eentr-o cravat\u0103 de pionier supradimensionat\u0103, asem\u0103n\u0103toare unui zmeu, pe care este suprapus\u0103 figura lui Iisus Pantocrator. Lucrarea a fost expus\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een interiorul MNAC din Casa Poporului. Discu\u0163ia public\u0103 \u00een jurul acestei lucr\u0103ri, <strong>O lucrare de art\u0103 \u00een context politic \u015fi ideologic<\/strong>, a fost mediat\u0103 de c\u0103tre artista \u015fi activista Vahida Ramujki\u0107 \u015fi a durat cinci ore. Credem c\u0103 acest tip de practic\u0103 ne poate ajuta, ca participan\u021bi \u00een scena de art\u0103 contemporan\u0103, s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 suntem supu\u0219i acelora\u0219i ideologii hegemonice \u0219i c\u0103 adeseori ac\u021bion\u0103m (de cele mai multe ori prin aspira\u0163iile noastre) \u00een deplin acord cu interesul nostru de clas\u0103 (de mijloc).<\/p>\n<p><strong>Century of the Artist<\/strong> a fost proiectul dezvoltat \u00een paralel \u00een Berlin \u015fi \u00een Ia\u015fi de c\u0103tre Inga Zimprich \u015fi Sonke Hallman. \u201e\u00cen <strong>Century of the Artist<\/strong> am dori s\u0103 abord\u0103m \u00een mod subiectiv rolul particular pe care arti\u015ftii contemporani \u00eel de\u0163in \u00een societ\u0103\u0163ile noastre atunci c\u00e2nd vine vorba de administrarea dorin\u0163elor politice. Exemplari pentru \u00eentreaga societate, acestora li se acord\u0103 privilegiul auto-exprim\u0103rii, al auto-realiz\u0103rii, al competen\u021bei vizuale speciale, al reflexivit\u0103\u0163ii critice \u015fi chestion\u0103rii transdisciplinare. \u00cendeplinirea acestui rol societal merge adesea m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu privilegiul \u0219i cu privilegiul de clas\u0103, \u00een special\u201d (I. Zimprich, S. Hallman).<\/p>\n<p>Ultima contribu\u021bie \u00een proiect a fost expozi\u0163ia realizat\u0103 de c\u0103tre grupul h.arta (Maria Crista, Anca Gyemant \u015fi Rodica Tache) din Timi\u015foara: <strong>O \u0163ar\u0103 ca afar\u0103<\/strong>. Utiliz\u00e2nd imagini\/ materiale ale marilor proteste din ianuarie-februarie 2017, a fost creat un monolog imaginar dar posibil al personajului protestatar: \u201eUn material \u00een care se observ\u0103 v\u0103dita atitudine anti-comunist\u0103 a protestelor \u0219i a clasei de mijloc \u00een general, atitudine care reduce perioada socialist\u0103 doar la teroare, birocra\u021bie \u0219i limbaj de lemn, \u00een timp ce tot poten\u021bialul emancipator al acesteia e \u0219ters. Peste toate acestea, plute\u0219te de asemenea pericolul na\u021bionalismului \u0219i extremismului, \u00eenc\u0103 neasumat ca atare, dar mereu acolo. Acest material care cuprinde imagini de la proteste, texte de pe pancarte, c\u00e2t \u0219i fragmente de text scrise de noi, alc\u0103tuie\u0219te o \u021bes\u0103tur\u0103 neclar\u0103 \u0219i contradictorie, o \u021bes\u0103tur\u0103 \u00een care i\u021bele valide \u0219i democratice ale pozi\u021biilor anti-corup\u021bie se \u00eentre\u021bes str\u00e2ns cu atitudinile neoliberale \u0219i conservatoare\u201d (h.arta).<\/p>\n<p>\u00cen final am realizat o publica\u021bie a proiectului care include un scurt chestionar la care au r\u0103spuns to\u0163i cei care au contribuit la proiect, reflect\u00e2nd de data aceasta asupra \u201estr\u0103lucirii\u201d \u015fi \u201enefericirii\u201d \u00een contextul \u00een care lucreaz\u0103, dar \u015fi cum se leag\u0103 acestea de via\u0163a personal\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen 2018 vom continua s\u0103 lucr\u0103m cu una dintre colaboratoarele noastre din <strong>Str\u0103lucirea \u015fi nefericirea Claselor de Mijloc Europene<\/strong> \u2013 Noa Treister, realiz\u00e2nd \u00eempreun\u0103 proiectul <strong>DREPTURI, LIBERT\u0102\u021aI, PRIVILEGII<\/strong>. Acesta propune o investiga\u021bie cultural\u0103 ce contribuie la problematizarea conceptelor de \u201edrepturi\u201d \u015fi \u201eproprietate\u201d (drepturile majorit\u0103\u021bii na\u021bionale \u2013 suveranitatea; drepturile minorit\u0103\u021bii na\u021bionale \u2013 auto-determinarea \u0219i autonomia cultural\u0103; drepturile de imigrare pentru mi\u0219carea liber\u0103; dreptul la via\u021ba \u2013 refugia\u021bi; drepturile de gen; dreptul la exprimare \u0219i la informare, drepturile de proprietate fizic\u0103 \u0219i intelectual\u0103; precum \u0219i drepturile muncii; dreptul la locuin\u021b\u0103 \u0219i la educa\u021bie) combin\u00e2nd, pe durata a aproximativ 6 luni, instrumente de lucru apropiate domeniilor umanist-sociale (organizarea unor seminare, grupuri de lectur\u0103 \u00een care s\u0103 fie aprofundate texte referitoare la evolu\u021bia acestor concepte, prezent\u0103ri \u00een spa\u021biul public etc.) cu metode caracteristice domeniului artelor vizuale (cercetare artistic\u0103 \u015fi curatorial\u0103, expozi\u021bii, reziden\u021be artistice\/curatoriale, proiec\u021bii de filme sau lucr\u0103ri video). Prin urmare continu\u0103m s\u0103 lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 cu colaboratori din Rom\u00e2nia \u015fi din regiune pentru a contracara pe c\u00e2t posibil discursul hegemonic.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> Mai multe detalii despre istoria acestor dezbateri: https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Historikerstreit#Participants<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Proiectul Str\u0103lucirea \u015fi Nefericirea Claselor de Mijloc Europene este conceput \u015fi realizat \u00eempreun\u0103 cu colaboratorul nostru de lung\u0103 durat\u0103, Neboj\u0161a Miliki\u0107 care a propus s\u0103 ne concentr\u0103m asupra tematicii claselor de mijloc cu care ni se pare c\u0103 ne putem rela\u0163iona cu to\u0163ii (lucr\u0103tori culturali \u015fi public). L-am cunoscut pe Neboj\u0161a \u00een 2007 c\u00e2nd a avut o reziden\u021b\u0103 artistic\u0103 pe durata a trei luni, \u00een cadrul programului Backyard Residency, realizat de c\u0103tre Asocia\u0163ia Vector din Ia\u015fi, Platform Garanti Contemporary Art Centre, Istanbul, Turcia, \u015fi New Media Center_kuda.org din Novi Sad \/ Belgrad, Republica Serbia.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[160],"tags":[335,424,425],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5421"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5421"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5421\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5443,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5421\/revisions\/5443"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5421"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5421"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5421"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}